Potrivit datelor Agenției Servicii Publice (ASP), peste 41.000 de permise de conducere au fost emise în ultimii opt ani, în baza unui mecanism simplificat, care a funcționat până la sfârșitul anului trecut.

În 2024, prin același mecanism au fost eliberate peste 6.700 de permise, ceea ce reprezintă o creștere de circa 20%, față de anul 2023 (peste 5.300 de permise), a anunțat Biroul politici de reintegrare, cu referire la statistica ASP.

Pe 15 ianuarie, guvernul de la Chișinău a modificat Regulamentul privind procedura de examinare pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule, emiterea și valabilitatea permisului de conducere.

După această modificare, cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană, care doresc să-și echivaleze permisul de conducere emis de autoritățile neconstituționale de la Tiraspol, vor trebui să susțină un examen teoretic și practic, conform standardelor R. Moldova.

Timp de mai mulți ani, cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană au putut să obțină permisul național de conducere fără examene, în baza unui mecanism simplificat, prin echivalarea permisului auto eliberat în stânga Nistrului sau municipiul Bender.

Guvernul de la Chișinău afirmă că modificarea regulamentului ar veni în sprijinul locuitorilor din Transnistria, oferindu-le „oportunitatea” de a beneficia și de conversia permiselor în statele cu care R. Moldova are încheiate acorduri bilaterale în domeniu, facilitând mobilitatea acestora și îmbunătățind calitatea serviciilor publice.

Pe de altă parte, statistica arată că în stânga Nistrului a crescut semnificativ și numărul certificatelor de înmatriculare cu așa-numitele plăcuțe neutre.

• Te-ar putea interesa și: Automobilele din regiunea transnistreană vor putea fi înmatriculate cu numere neutre până în 2026

Peste 12.200 de autovehicule necomerciale au fost documentate cu plăcuțe de model neutru la punctele de înmatriculare din Tiraspol și Râbnița, în ultimii șase ani, potrivit Registrului de stat al transporturilor.

În 2024, au fost înregistrate aproape 2.200 de autovehicule cu asemenea plăci, în creștere de aproape șase ori față de anul 2023, când au fost înregistrate peste 370 de unități de transport. În aceeași perioadă (1 septembrie 2018 - 31 decembrie 2024), au fost eliberate peste 21.600 de certificate de înmatriculare, dintre care aproape 4.100 au fost eliberate anul trecut - mai mult decât dublu față de anul 2023 (1.900 certificate).

Biroul politici de reintegrare de la Chișinău precizează că, după o pauză îndelungată, cauzată de „blocaje” ale administrației separatiste din stânga Nistrului, procesul de documentare primară la punctele de înmatriculare din Tiraspol și Râbnița a fost reluat în august 2024. Tiraspolul s-a retras în mod unilateral din acest mecanism la finele lunii decembrie 2021.

Mecanismul înmatriculării cu plăci auto de model neutru nu substituie procesul de bază - utilizat pe larg de locuitorii din regiune - privind documentarea cu plăci de model național, relevă instituția.

În prezent, locuitorii din regiunea transnistreană au acces la traficul rutier internațional doar în condițiile identificării clare a statului R. Moldova pe autovehicul, deținerii de către conducătorul auto a permisului de conducere de tip național și a altor acte necesare, emise de autoritățile constituționale de la Chișinău.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Termenul pentru depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central (BEC) este 15 martie 2025, ora 24:00.

„Campania electorală va începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, respectiv, la 4 aprilie 2025, și se va încheia în data de 3 mai 2025, ora 7:00”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Votul pe teritoriul României va avea loc în data de 4 mai, va începe la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află în sediul secției de votare ori se află la rând pentru a vota își vor putea exercita dreptul electoral până cel târziu la ora 23:59.

Votul în străinătate se va desfășura pe durata a trei zile: pe 2, 3 și 4 mai.

Votul pentru un eventual tur doi la alegerile prezidențiale va avea loc pe 18 mai, începând cu ora 7:00 până la ora 21:00. Alegătorii care se află în secție sau la rând la ora 21:00 vor putea vota până la ora 23:59.

Votul în străinătate pentru al doilea tur de scrutin se va desfășura pe durata a trei zile, în aceleași condiții ca la primul.

Curtea Constituțională (CCR) a României a anulat în decembrie rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și a decis reluarea întregului proces electoral.

Decizia CCR s-a bazat pe documentele desecretizate de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) care arătau că rezultatul votului ar fi fost influențat în favoarea celui care a câștigat primul tur, Călin Georgescu, prin campanii pe rețele sociale, ingerința unui alt stat sau finanțări ilegale ale campaniei.

Pe 27 ianuarie, Comisia de la Veneția a publicat un raport în care experții europeni în drept constituțional susțin că anularea unor alegeri trebuie să se bazeze pe dovezi transparente și încălcări clare ale legii, nu pe informații clasificate.

• Te-ar putea interesa și: Comisia de la Veneția: anularea alegerilor trebuie să se bazeze pe dovezi transparente, nu pe informații clasificate

La primul tur al alegerilor prezidențiale, cetățenii români din Republica Moldova au avut la dispoziție 59 de secții de votare, dintre care 16 la Chișinău.

Participarea la vot în R. Moldova a fost una record - aproape 81 de mii de alegători s-au prezentat la scrutinul prezidențial din 22-24 noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul este numit în document „Iron Dome”, după exemplul sistemului israelian de apărare aeriană, care contracarează lansările de rachete neghidate din partea Iranului și ale grupărilor Hamas și Hezbollah, declarate teroriste de UE și SUA. Cu toate acestea, conform decretului, aplicarea sistemului american ar trebui să fie mult mai largă.

Sistemul american trebuie să protejeze teritoriul SUA de toate tipurile de rachete și de alte atacuri aeriene de nouă generație ale puterilor nucleare și ale altor potențiali adversari. Ordinul lui Trump prevede accelerarea desfășurării sateliților spațiali de urmărire, dezvoltarea interceptorilor spațiali, a capacităților de atac preventiv și sprijinirea unei rețele de producători de componente ale sistemelor militare implicate.

După cel de-al Doilea Război Mondial, strategia de apărare aeriană a SUA, preluată de restul țărilor NATO, s-a axat pe interceptarea țintelor aeriene cu avioane de vânătoare, în timp ce blocul sovietic s-a bazat pe sisteme de rachete terestre.

• Te-ar putea interesa: Putin susține că Rusia se apropie de „obiectivul principal” în războiul din Ucraina

În 2023, armata americană avea în serviciu 15 batalioane ale sistemelor de apărare aeriană Patriot, în timp ce Rusia avea cel puțin 44 de divizioane de sisteme de apărare aeriană S-400 în serviciu la începutul anului 2024.

Ordinul executiv al lui Trump prevede ca secretarul Apărării, Pete Hegseth, să-i propună lui Trump un proiect de referință pentru infrastructura de apărare aeriană. Pentagonul ar trebui apoi să stabilească modul în care poate ajuta țările aliate cu apărarea aeriană, se arată în textul documentului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțându-și demisia într-o conferință de presă, Vučević a spus că politicienii trebuie să își asume responsabilitatea de a contribui la diminuarea tensiunilor din societate.

„Cred că politica pe care o reprezint, partidul pe care îl conduc, trebuie să demonstreze cel mai înalt nivel de responsabilitate și să introducă noi norme în politica sârbă”, a declarat Vučević.

Totodată, el a susținut că protestele antiguvernamentale ar fi „concepute în străinătate”. „De parcă o mână invizibilă a provocat un nou incident și a creat tensiune în societate”, a spus Vučević.

Mii de oameni protestează în Serbia de când un acoperiș de beton s-a prăbușit în gara din Novi Sad, omorând 15 persoane.

Studenți, activiști ai opoziției și reprezentanți ai societății civile acuză autoritățile pentru tragedie, susținând că gara din Novi Sad a fost prost reparată din cauza corupției. Inițial, protestatarii au cerut o anchetă transparentă asupra incidentului, dar după ce autoritățile au refuzat dialogul, aceștia au inițiat revendicări politice. Printre cerințele lor se numără formarea unui guvern de tranziție care să pregătească alegeri parlamentare anticipate.

• Te-ar putea interesa și: Protestele continuă în Serbia, la trei luni de la prăbușirea unui acoperiș de gară care a ucis 15 persoane

Pe 27 ianuarie, președintele sârb, Aleksandar Vučić, a făcut apel la dialog cu manifestanții, la o conferință de presă comună cu Miloš Vučević și cu președintele Parlamentului, Ana Brnabic. El a declarat că este gata să îi grațieze pe cei arestați în timpul protestelor, dar a anunțat și deschiderea de dosare penale împotriva persoanelor care i-au atacat pe studenții și profesorii protestatari. Documentele privind reconstrucția gării au fost deja făcute publice, a mai spus Vučić. Anterior, el i-a acuzat pe protestatari de colaborare cu „forțe străine” pentru destabilizarea țării.

Tot luni, fermierii sârbi s-au alăturat studenților protestatari pe arterele principale din Belgrad și au lansat o blocadă de protest de 24 de ore. Zecii de mii de sârbi au protestat timp de luni de zile împotriva modului în care președintele Aleksandar Vučić și guvernul său au gestionat consecințele dezastrului din gara Novi Sad.

Protestele s-au intensificat și în alte peste 10 orașe din Serbia, inclusiv la Novi Sad.

Acțiunea a venit la trei zile după ce zeci de mii de oameni au participat la o grevă generală în toată țara și la un boicot asupra cumpărăturilor în acea zi.

Studenții au boicotat, de asemenea, peste 60 de universități de stat în ultimele două luni. Principala lor cerere este ca autoritățile să publice documentația completă privind proiectele de reconstrucție a gării.

Prăbușirea acoperișului de la gara Novi Sad s-a produs după ce gara a fost renovată de două ori în ultimii ani de un consorțiu de firme cu management chinezesc.

Căile Ferate Sârbe au insistat că renovarea nu a inclus acoperișul de beton prăbușit, dar unii experți au contestat acest lucru. Mulți critici și protestatari pun tragedia pe seama corupției și pe supravegherea insuficientă a construcțiilor.

Protestele au avut loc în mod regulat de la accidentul de la Novi Sad. Demonstranții au cerut guvernului să ia măsuri mai dure, mai mult decât rechizitoriul de luna trecută care afirmă că responsabili de accident sunt fostul ministru al Transporturilor, fostul director al Căilor Ferate Sârbe și alte 11 persoane.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Granițele nu trebuie mutate prin forță”, a spus Scholz în germană. „Cine se simte vizat, să ia aminte”, a adăugat cancelarul în engleză, potrivit The Guardian.

„Inviolabilitatea granițelor este un principiu fundamental al dreptului internațional. Acest principiu trebuie să se aplice tuturor”, a reiterat Scholz.

Deși Trump nu a fost menționat în mod explicit, presa germană scrie că șefii guvernelor german și danez s-au întâlnit pe fondul revendicărilor teritoriale continue ale președintelui american de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu danez vast, slab populat și cu autonomie extinsă.

• Vezi și: Europenii îi dau replica lui Trump pentru ambițiile privind Groenlanda: „Granițele nu se schimbă cu forța!”

Cancelarul german a făcut comentarii similare în ultimele săptămâni. Invazia în curs a Rusiei în Ucraina și încercările de a anexa părți mari din teritoriul ucrainean planează, de asemenea, asupra discuțiilor, transmite DPA.

Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a spus în conferința de presă că lumea se confruntă cu o „realitate incertă” și care cere „o Europă mai unită și deschisă spre cooperare”.

„Avem nevoie de o Europă mai puternică și mai hotărâtă, care să se afirme din ce în ce mai mult prin drepturile proprii, capabilă să apere și să promoveze Europa și interesele europene”, a spus prim-ministra Danemarcei, aflată într-un turneu european. Vizita începută la Berlin va continua pe parcursul zilei de marți la Paris, unde se va vedea cu președintele francez, Emmanuel Macron, și ulterior la Bruxelles, unde ar urma să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Prin aceste vizite, Frederiksen încearcă să obțină un răspuns european unit la planurile președintelui american Donald Trump de a „lua” Groenlanda.

Anterior, Frederiksen s-a întâlnit cu premierii Suediei și Norvegiei, și cu președintele Finlandei la Copenhaga.

Trump și-a exprimat în repetate rânduri interesul pentru Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, despre care se crede că deține resurse naturale vaste și are o importanță strategică pentru controlul Arcticii.

• Citește și: Ce-are Trump cu Groenlanda? Președintele reales al SUA șochează cu „pretenții” teritoriale

„Nu știu cu adevărat ce pretenție are Danemarca asupra ei, dar ar fi un act foarte neprietenos dacă nu ar permite asta, pentru că este pentru protecția lumii libere”, a spus președintele american la finele săptămânii, adăugând că „cred că o vom avea”.

În aceste condiții, Danemarca a anunțat luni că își va întări prezența militară în Arctica și în Atlanticul de Nord cu trei nave noi pentru a patrula apele din jurul Groenlandei, cu drone suplimentare de lungă distanță și sateliți – la un cost de aproape două miliarde de euro.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Legea marțială prevede mobilizarea oamenilor și a tuturor resurselor. Și aceasta este, din păcate, provocarea acestui război. Noi astăzi ne apărăm. Dacă mâine jumătate din armată pleacă acasă, atunci ar fi trebuit să ne predăm în prima zi. Dacă mâine jumătate pleacă acasă, Putin ne va ucide pe toți”, a spus Zelenski.

În decembrie, primul adjunct al ministrului ucrainean al apărării, Ivan Havriliuk, a declarat că proiectul de lege privind demobilizarea este aproape gata. Cu toate acestea, punerea sa în aplicare este imposibilă până când rezervele nu sunt pregătite să înlocuiască militarii de pe front.

După începutul războiului din Ucraina, Zelenski a impus legea marțială și a semnat un decret privind mobilizarea generală, care au fost prelungite în mod repetat.

Pentru a crește numărul de soldați pe front, Rada Supremă a aprobat anul trecut noi norme privind mobilizarea. Legislația a redus vârsta de recrutare pentru bărbații ucraineni de la 27 la 25 de ani, și a introdus amenzi pentru cei care se sustrag.

În ciuda acestor eforturi, armata ucraineană rămâne, numeric, mult inferioară armatei ruse.

Aliații occidentali au îndemnat Kievul să reducă vârsta de recrutare de la 25 la 18 ani, însă Ucraina se opune acestei propuneri.

• Te-ar putea interesa și: De ce se opun ucrainenii scăderii vârstei de recrutare? Mărturia unei mame

Mai mult, Zelenski a declarat recent că scăderea vârstei de mobilizare va avea ca efect doar o creștere a numărului de oameni neînarmați pe front. Ucraina nu ar trebui să compenseze lipsa de echipament și de pregătire cu soldați tineri, a spus el.

Potrivit lui Zelenski, prioritatea ar trebui să fie furnizarea de rachete și reducerea potențialului militar al Rusiei, nu scăderea vârstei de recrutare în Ucraina.

„Scopul ar trebui să fie salvarea a cât mai multe vieți, nu păstrarea armelor în depozite”, a scris Zelenski pe rețeaua socială X.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost aprobată pe 28 ianuarie de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de premierul Dorin Recean.

„Măsura este necesară pentru a menține presiunea critică din conductele aflate în stânga Nistrului pentru ca rețeaua de distribuție să rămână funcțională”, se spune într-un comunicat al executivului.

Astfel, până la 1 martie 2025, Tiraspoltransgaz va trebui să restituie volumul de gaze naturale livrat de Moldovagaz, „iar în lipsa posibilității restituirii acestuia în formă fizică, gazul va fi achitat”.

De asemenea, CSE a decis alocarea, din Fondul de intervenție al Guvernului, 1,5 milioane de lei autorităților din satul Doroțcaia, raionul Dubăsari, și din satul Fîrlădeni, raionul Căușeni. Banii vor fi folosiți la procurarea combustibilului, a cazanelor electrice și aparatelor de aer condiționat, necesare pentru funcționarea instituțiilor publice și a celor de învățământ.

Totodată, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al ministerului de Interne va transmite în folosință temporară, cu titlu gratuit, șapte generatoare electrice către primăria satului Doroțcaia.

În ajun, Chișinăul și Uniunea Europeană au propus regiunii transnistrene un pachet de ajutor care ar „pune capăt imediat crizei energetice” și ar include livrarea de urgență a trei milioane de metri cubi de gaze în stânga Nistrului.

Premierul moldovean, Dorin Recean, a spus pe 27 ianuarie că soluția a fost coordonată cu Comisia Europeană, care ar urma să plătească pentru gazele livrate în cazul în care Tiraspolul va accepta întregul pachet de ajutor.

Cele trei milioane de metri cubi de gaze vor ajunge în stânga Nistrului chiar dacă Tiraspolul nu va accepta restul pachetului de ajutor, însă în acest caz autoritățile separatiste ar trebui să achite pentru acest volum.

Anunțul a venit la scurt timp după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut Chișinăului un „împrumut” de circa 3 milioane de metri cubi de gaze, necesari pentru a menține presiunea în țevile de gaze.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul și UE propun regiunii transnistrene ajutor să iasă din beznă

Nu numai rezervele de gaze ale regiunii transnistrene sunt pe sfârșite, dar și cele de cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea centralei electrice MGRES.

Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat deocamdată soluțiile anterioare care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.

Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică acută, după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze pe 1 ianuarie, ca urmare a expirării unui acord de tranzit prin Ucraina. Gazprom a condiționat furnizarea de gaze prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile moldovene nu o recunosc, bazându-se pe rezultatele unui audit internațional independent.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Banii sunt prevăzuți pentru extinderea programului de pilot de instalare a contoarelor inteligente în R. Moldova, prin care autoritățile moldovene speră să promoveze un consum rațional al resurselor energetice.

Primele 3.000 de contoare inteligente au fost deja instalate în Chișinău și șase suburbii, dar și în regiunea de nord a țării. Un alt lot de 14.000 de contoare vor fi instalate în luna februarie 2025 în toată țara.

Până la sfârșitul anului curent, Guvernul vrea să instaleze 35.000 de contoare inteligente, iar în 2026 alte 25.000 de astfel de contoare.

Potrivit Guvernului, contorizarea inteligentă încurajează consumatorii să utilizeze energia electrică în perioadele când cererea este redusă, energia este mai ieftină, iar gradul de încărcare a rețelei este mai mic. Astfel, inițiativa contribuie la echilibrarea consumului de energie pe parcursul zilei și reduce presiunea asupra rețelei în orele de vârf.

„Șantajul energetic este unul dintre instrumentele războiului hibrid, prin care se urmărește încetinirea procesului de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat ambasadorul Italiei Lorenzo Tomassoni.

Cum vor funcționa contoarele inteligente

Locurile de consum a energiei electrice care urmează să fie dotate cu contoare inteligente sunt selectate în funcție de localizarea geografică, densitatea populației, nivelul de vulnerabilitate energetică, statutul socio-economic și disponibilitatea infrastructurii tehnice existente.

Contoarele inteligente măsoară consumul de energie electrică pe intervale de ore și transmit datele în timp real, automat, securizat și fără greșeli către distribuitorul de energie, fără a fi nevoie să fie citite fizic. Pentru transmiterea datelor, sistemul de contorizare inteligentă utilizează liniile electrice aeriene prin tehnologia PLC (Power Line Communication) și serviciile operatorilor de telefonie mobilă. Datele centralizate sunt transmise către un sistem de control, ceea ce permite analiza comportamentului consumatorilor.

Contoarele inteligente vor permite o mai bună monitorizare a fluxurilor de energie și parametrilor de calitate de către operatorii de distribuție, identificarea accidentelor, restabilirea mai rapidă a serviciilor, facilitarea integrării surselor regenerabile, precum și introducerea unor structuri tarifare flexibile, în funcție de orele de consum.

Datele colectate din 2023 sunt analizate și vor fi utilizate la elaborarea de noi politici și la pilotarea tarifului diferențiat, aprobat recent de ANRE.

• Citește și: Contoarele inteligente: Cât costă, unde se găsesc și când merită să ai unul

Din grantul de 10 milioane de euro, Guvernul planifică să creeze și un Registru Național Unificat al Locurilor de Consum care va permite monitorizarea datelor în timp real, astfel încât specialiștii vor lua decizii „informate” privind tarifele și tiparele de consum.

Pe 20 ianuarie 2025 au intrat în vigoare tarifele diferențiate pentru energia electrică, pentru consumatorii care au contoare configurate astfel încât să înregistreze consumul energiei electrice pe ore. Consumatorii casnici ai „Premier Energy Distribution” vor plăti 3,31 lei per kWh în timpul nopții, adică după ora 23 și până la 7 dimineața, în vreme ce pe parcursul zilei, adică de la 7 dimineața și până la 23:00, vor achita 4,32 lei per kWh.

Consumatorii deserviți de FEE Nord au un tarif de 4,89 lei per kWh pe timp de zi și 3,90 lei per kWh pe timp de noapte. Cei care nu au contoare care citesc consumul energiei electrice pe ore vor achita prețul universal al energiei electrice de 4,10 lei pentru un kWh.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul de presă al diplomației ruse, publicarea documentului este calificată drept un „incident flagrant” și „un nou pas neprietenesc”. Autoritățile ruse fac referire la apariția în presă a unei note informative a misiunii diplomatice a Rusiei de la Chișinău, unde se menționa că „nici o companie rusă nu va livra gaze în regiunea transnistreană”.

Întrebat despre nota de protest înaintată de Ministerul rus al Afacerilor Externe, premierul Dorin Recean a confirmat existența documentului și a replicat că Moscova „trebuie să-și respecte angajamentele în primul rând” și „să-și ia trupele acasă”.

„În esență, Kremlinul a spus că nu are de gând să livreze gaze naturale în stânga Nistrului”, a spus Recean despre nota informativă a ambasadei ruse la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul și UE oferă un pachet de sprijin regiunii transnistrene pentru a opri criza energetică

Ministerul rus al Afacerilor Externe a mai protestat și față de declarația Partidului Național Moldovenesc (PNM) din 24 ianuarie care a cerut „expulzarea imediată” ambasadorului desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, și restricționarea activității ambasadei ruse de la Chișinău.

Formațiunea politică și-a motivat cererea prin vizita pe care acesta a făcut-o în regiunea transnistreană, fără aprobarea Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău, precum și alte vizite pe care le-a făcut în alte regiuni ale țării, cum ar fi în autonomia găgăuză.

Diplomația rusă a cerut autorităților de la Chișinău „să dezmintă public aceste afirmații neîntemeiate” pe căi oficiale. În prezent, Rusia nu are un ambasador cu mandat deplin la Chișinău, întrucât diplomatul Oleg Ozerov nu a prezentat scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Premierul moldovean, Dorin Recean, a spus pe 27 ianuarie că soluția a fost coordonată cu Comisia Europeană, care ar urma să plătească pentru gazele livrate în cazul în care Tiraspolul va accepta întregul pachet de ajutor.

Cele trei milioane de metri cubi de gaze vor ajunge în stânga Nistrului chiar dacă Tiraspolul nu va accepta restul pachetului de ajutor, însă în acest caz autoritățile separatiste ar trebui să achite pentru acest volum.

Anunțul vine la scurt timp după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut Chișinăului un „împrumut” de circa 3 milioane de metri cubi de gaze, necesari pentru a menține presiunea în țevile de gaze.

• Te-ar putea interesa și: Tiraspolul cere Chișinăului gaz „pe datorie” și respinge livrările de cărbune din Ucraina

Pe lângă livrarea de urgență, pachetul presupune livrarea de gaze în perioada 1-10 februarie din contul unui grant de 30 milioane de euro al Uniunii Europene pentru a alimenta regiunea separatistă și a produce energie electrică pentru malul drept la tarifele de dinaintea crizei.

Etapa finală a pachetului este compusă din investiții în următorii doi ani pentru producerea și distribuirea energiei electrice care, potrivit premierului, ar „reduce tarifele pentru toții cetățenii” și ar asigura că R. Moldova „nu mai poate fi șantajată energetic”. Această etapă este încă în procesul de elaborare la nivelul Uniunii Europene.

„Soluția pe care o propunem astăzi împreună cu UE este încă o dovadă a prieteniei și a intenției reale de ajutor din partea Uniunii Europene și statelor membre... Soluția demonstrează încă o dată angajamentul UE pentru sprijinirea dezvoltării reale a bunăstării în Republica Moldova”, a mai spus Recean.

Uniunea Europeană „nu poate accepta ca oamenii de pe continentul nostru să nu aibă acces la cele mai elementare servicii”, a spus, la rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că „vremurile grele arată adevărații prieteni”, de aceea UE „aruncă un colac de salvare” R. Moldova.

„Pachetul de astăzi va evita deteriorarea în continuare a situației umanitare și va furniza gaze naturale pentru a acoperi nevoile imediate. Se analizează, de asemenea, opțiunea de a oferi sprijin prin intermediul livrărilor de cărbune din Ucraina. Pe lângă facilitarea achiziționării și transportului de gaze, UE a sprijinit, de asemenea, alocarea de capacități de transport de-a lungul întregului traseu de livrare a gazelor din Bulgaria și România până la punctele de intrare ale sistemului de transport al gazelor din Moldova”, se spune într-o declarație a Comisiei Europene, publicată în timp ce ajutorul era anunțat la Chișinău de Recean.

Rezerve pe terminate

Rămasă fără gaze pe 1 ianuarie, regiunea separatistă riscă să rămână și fără cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea MGRES. Imagini din satelit obținute de Europa Liberă sugerează că centrala a ars, până pe 16 ianuarie, jumătate din rezerve.

Tiraspolul nu a răspuns imediat ofertei înainte de autoritățile de la Chișinău și Uniunea Europeană. Până acum, autoritățile de pe malul stâng au respins toate ofertele de ajutor venite din partea autorităților constituționale.

Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat deocamdată soluțiile anterioare care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Europa își îndeplinește promisiunile: Miniștrii de externe ai UE tocmai au convenit să prelungească din nou sancțiunile împotriva Rusiei”, a anunțat Kaja Kallas, șefa politicii externe a blocului, pe rețelele sociale.

„Aceasta va continua să priveze Moscova de venituri pentru a-și finanța războiul”, a adăugat ea. „Rusia trebuie să plătească pentru daunele pe care le provoacă”.

Oficiali din alte țări ale UE avertizaseră mai devreme, pe fondul obstrucției ungare în calea prelungirii sancțiunilor, că dacă asta nu se face înaintea termenului limită de 31 ianuarie pot urma consecințe grave, inclusiv deblocarea activelor rusești din Europa utilizate de UE pentru a ajuta Kievul.

Sancțiunile care urmează să fie reînnoite includ toate interdicțiile sectoriale privind comerțul, precum și măsurile care au imobilizat activele băncii centrale a Rusiei, scrie Reuters, amintind că țările UE trebuie să voteze în unanimitate pentru a reînnoi aceste restricții la fiecare șase luni.

Profiturile obținute din înghețarea activelor rusești sunt utilizate pentru a finanța un împrumut de 50 de miliarde de dolari acordat Ucrainei, sprijinit de G7.

Prieten la telefon?

Premierul ungar, Viktor Orban, numit de unii „calul troian al Rusiei în Europa”, care se opune sistematic sancțiunilor împotriva Moscovei, a avut de această dată o cerere fără precedent, transmisă miniștrilor adunați la Bruxelles: anume, ca UE să aibă consultări cu noua administrație SUA, a președintelui Donald Trump, înainte de o decizie de reînnoire a restricțiilor.

Budapesta a invocat apoi, la ședință, nemulțumirile sale cu privire la revocarea de către Ucraina a unui acord care aducea gaz rusesc în Ungaria.

În consecință, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE care a avut loc luni dimineață, Comisia a prezentat o declarație prin care se declară „pregătită să continue discuțiile cu Ucraina privind aprovizionarea Europei prin sistemul de gazoducte din Ucraina”.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Slovaciei, vizită surpriză la Moscova. El i-a cerut lui Putin să continue livrările de gas rusesc

Declarația, văzută de Reuters, mai arată că organul executiv al UE este dispus să implice Ungaria și Slovacia în acest proces. Bratislava este singurul aliat mai vocal al Budapestei în „războiul declarațiilor” cu Kievul pe tema tranzitului gazelor rusești spre centrul Europei.

„Comisia va aborda Ucraina pentru a solicita asigurări cu privire la menținerea transferurilor prin conducte de petrol către UE”, se mai arată în declarație.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a declarat mulțumit de asigurările Comisiei.

„Comisia Europeană s-a angajat să protejeze conductele de gaze naturale și petrol care duc către statele membre ale Uniunii Europene”, a declarat el într-o postare pe Facebook.

Visul sancționat

Tot luni, miniștrii de externe din UE au căzut de acord să impună sancțiuni de viză împotriva liderilor Georgiei, mai ales din partidul de guvernământ Visul Georgian, acuzați de reprimarea brutală a manifestanților pentru continuarea integrării europene, dar și de adoptarea unor legi anti-democratice, ca legea „agenților străini” sau cea „împotriva propagandei LGBT”.

Pedeapsa vizează numeroși oficiali guvernamentali, diplomați, judecătorii Curții Constituționale de la Tbilisi și alții.

Consiliul European a precizat că georgienii de rând vor putea în continuare merge în UE fără viză pentru șederi de maximum 90 de zile, dezmințind zvonurile că această pedeapsă ar putea viza întregul popor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Procesul va fi asigurat, în primul rând, de spitalele din raioanele limitrofe cu localitățile din stânga Nistrului, potrivit ordinului semnat luni, 27 ianuarie, de ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Astfel, spitalele din raioanele Soroca, Florești, Șoldănești, Rezina, Orhei, Criuleni, Anenii Noi și Ștefan Vodă vor asigura organizarea procesului de vaccinare pentru populația din stânga Nistrului.

Potrivit ordinului, medicii vor consulta și imuniza gratuit toate persoanele care se vor adresa pentru vaccinare. Imunizările vor fi efectuate conform programului național de imunizări și vor fi înregistrate în carnetele de dezvoltare a copilului sau în fișa de evidență a pacientului.

La necesitate, medicii vor elabora o schemă individuală de vaccinare pentru copiii neimunizați din cauza întreruperilor sau întârzierii.

• Te-ar putea interesa și: Cartela medicală | De ce este importantă vaccinarea

Centrele de sănătate publică teritoriale vor asigura cu vaccin toate instituțiile medicale și la necesitate vor organiza sesiuni de informare despre vaccinare pentru grupurile de persoane nevaccinate.

În ultimii ani cinci ani, în R. Moldova, rata de imunizare a scăzut de la 92% la 87%, pandemia de COVID-19 accentuând această tendință.

Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică după ce, începând cu 1 ianuarie, Rusia a sistat livrările de gaze naturale în regiune, care a rămas fără încălzire, apă caldă, iar electricitatea se deconectează programat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Liderul separatist, Vadim Krasnosleski, a spus că „Tiraspoltransgaz se angajează să plătească sau să restituie acest volum”, potrivit așa-numitei președinții de la Tiraspol.

Dacă presiunea din conducte nu va fi menținută, după reluarea livrărilor de gaze va fi nevoie de încă circa 2 luni pentru a aduce treptat presiunea în sistem și a asigura funcționarea normală a sistemului de distribuție a gazelor.

Autoritățile de la Chișinău încă nu au comentat solicitarea venită din Tiraspol.

Regiunea transnistreană „contează pe o decizie favorabilă” a Chișinăului, a spus Krasnoselski, care până acum a refuzat ofertele de ajutor venite din partea malului drept.

• Te-ar putea interesa și: Imagini din satelit - MGRES și-a ars cărbunele din stoc pe jumătate, până pe 16 ianuarie

Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat deocamdată soluțiile care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a confirmat că Ucraina poate livra cărbune regiunii transnistrene pe 25 ianuarie, când a primit-o în vizită la Kiev pe președinta moldoveană, Maia Sandu. Zelenski a spus că Ucraina poate da cărbunele la „un preț mic” sau „chiar gratuit”, dacă centrala îi dă în schimb și Ucrainei energie electrică și chiar să modernizeze centrala, care ulterior ar putea produce de nouă ori mai multă energie electrică decât în prezent, suficientă pentru „Tiraspol, Chișinău și, după caz, Ucraina”.

La rândul său, Krasnosleski a respins oferta spunând că Ucraina ar fi oferit cărbune „nepotrivit” pentru MGRES, iar modernizarea ar fi prea scumpă, circa 50 milioane de euro, și ar dura prea mult, în jur de un an.

Rămasă fără gaze, regiunea separatistă riscă să rămână și fără cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea MGRES. Imagini din satelit obținute de Europa Liberă sugerează că centrala a ars, până pe 16 ianuarie, jumătate din rezerve.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rușii nu își vor putea însă continua ofensiva după ocuparea așezării, a spus Brigada 110 Mecanizată Separată, transmite HotNews cu referire la presa ucraineană.

„Unitățile noastre s-au retras cu abilitate din zonele în care exista o amenințare de încercuire, folosindu-se de condițiile meteorologice. Acest lucru nu înseamnă că am părăsit complet orașul, luptele din Velyka Novosilka sunt încă în desfășurare. Toate acțiunile vizează minimizarea pierderilor proprii și maximizarea pagubelor produse inamicului”, a afirmat brigada de luptă ucraineană.

„Râul Mokri Yaly, care a creat probleme pentru aprovizionarea unităților noastre, a devenit acum un obstacol pentru înaintarea inamicului. După ce a intrat în Velyka Novosilka, inamicul a intrat într-un zonă de foc, unde nu va avea liniște, orice mișcare este anihilată de obuze și drone”, a adăugat aceasta.

• Te-ar putea interesa și: Trump crede că are ac de cojocul lui Putin și va opri războiul din Ucraina. Ar putea da greș?

Potrivit ucrainenilor, utilizarea oricărui echipament militar pe linia frontului a fost redusă la zero – tot ceea ce se apropie la mai puțin de un kilometru de linia de contact este distrus.

Brigada 110 spune că forțele combatante de acolo au aproximativ același număr de tunuri și drone FPV, dar trupele ruse au un avantaj uriaș în ceea ce privește infanteria.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului a scris pe rețelele de socializare că la Auschwitz a simțit „povara istoriei și datoria noastră față de viitor”, descriind fostul lagăr dreptul locul unde peste un milion de vieți au fost curmate „din cauza urii și lipsei de umanitate”.

„Să construim o lume mai bună unde ura nu are loc. Astăzi, mai mult ca niciodată trebuie să fim uniți împotriva urii și să lucrăm pentru pace. Asta este moștenirea pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare”, a scris președinta Maia Sandu.

Supraviețuitorii fostului lagăr nazist, eliberat de Armata Roșie, sunt însoțiți de șefi de stat precum regele Charles al Marii Britanii, precum și membrii familiei regale, președintele francez Emmanuel Macron și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

În total demnitari din 54 de țări vor fi prezenți la ceremoniile de comemorare, cu câteva excepții notabile, președintele rus Vladimir Putin, care a mai participat la ceremoniile de acum 60 de ani, și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.

Liderul rus nu a fost invitat din cauza războiului de agresiune împotriva Ucrainei intrat în al treilea an, iar premierul isralian, din cauza unui mandat de arest pe numele său emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza de armata israeliană (chiar dacă Polonia a promis că nu-l va aresta, la cererea președintelui polonez Andrzej Duda).

Însă, în centrul atenției se află supraviețuitorii - majoritatea lor având acum între 80 și 90 de ani.

Mesajul lor este de a spune lumii ce s-a întâmplat aici și de a se asigura că nu se va mai repeta vreodată.

„Fiecare suflet de pe acest pământ are dreptul să trăiască”, a spus pentru BBC Jona Laks, care acum are 94 de ani și a ajuns la lagăr în 1944, împreună cu sora sa geamănă și sora mai mare. „Auschwitz a fost un laborator pentru uciderea oamenilor. Aceasta a fost sarcina sa și și-a dovedit eficiența: puțini au supraviețuit Auschwitzului”.

Deși în ultimele zile temperaturile diurne au urcat peste limita înghețului și o mare parte din zăpadă s-a topit, în sudul Poloniei, unde se află lagărul, mulți dintre cei 50 de participanți la comemorările de luni sunt acum prea bătrâni și fragili pentru a rămâne mult timp în aer liber, scriu jurnaliștii britanici.

• Te-ar putea interesa și: 23 August 1939, semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Ziua internațională a comemorării victimelor stalinismului și nazismului

Ceremoniile de comemorare vor avea loc și la lagărul de exterminare înveinat Birkenau, cunoscut și ca Auschwitz II.

Fiecare aniversare majoră pentru a marca eliberarea lagărului de către trupele sovietice este diferită. Acum treizeci de ani interesul internațional era mult mai redus, iar în prezent mărturiile supraviețuitorilor devin tot mai importante într-o lume în care polarizarea politică și conflictele au atins un nou nivel, scrie The Guardian.

Auschwitz-Birkenau a devenit un simbol permanent al genocidului comis de Germania nazistă asupra a 6 milioane de evrei europeni, rămânând în memoria colectivă a lumii ca întruchipând unde pot duce ura, rasismul și antisemitismul. Evreii au fost majoritatea covârșitoare a celor uciși la Auschwitz-Birkenau și în holocaust în general, dar au murit gazați sau împușcați și romi, homosexuali, comuniști etc.

La 17 ianuarie 1945, în timp ce trupele sovietice înaintau dinspre est, forțele naziste au obligat 60 de mii de prizonieri să meargă pe jos spre vest în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Marșul Morții”, iar în zilele următoare camerele de gazare și crematoriile de la Birkenau au fost aruncate în aer.

10 zile mai târziu, trupele sovietice au sosit, găsind 7.000 de supraviețuitori. Boris Polevoi, un corespondent al ziarului sovietic „Pravda” declara atunci că a văzut „oameni atât de subțiri încât se legănau ca niște crengi în bătaia vântului, oameni ale căror vârste nu puteau fi ghicite”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secțiile de votare s-au deschis la primele ore ale zilei de 26 ianuarie, iar Lukașenko, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin aflat la putere de trei decenii, a spus presei după ce și-a exprimat votul că Belarusul are o „democrație dură”.

Dar opoziția, grupurile pentru drepturile omului și Occidentul nu sunt de acord.

Organizația cu sediul la Washington, Freedom House, a descris Belarusul în ultimul său raport ca fiind un „stat autoritar în care alegerile sunt fraudate în mod deschis, iar libertățile civile sunt sever restricționate”.

• Vezi și: Ar putea fi acestea ultimele alegeri prezidențiale ale lui Lukașenko, în Belarus? (Analiză)

Lidera opoziției bieloruse din Lituania, Svetlana Țihanovskaia, a scris la 26 ianuarie pe X că manifestații împotriva alegerilor vor avea loc în Europa, adăugând că „Belarus cere libertate”.

Înaintea alegerilor, mai mulți înalți oficiali europeni au pus sub semnul întrebării legitimitatea votului și așteptata victorie a lui Lukașenko.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a calificat alegerile drept un „simulacru” și a scris pe X:

„Mesajul meu pentru poporul din Belarus este: fiți puternici, vă susținem, vremea dictaturii se va încheia.”

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, l-a criticat pe Lukașenko pentru că „s-a agățat de putere timp de 30 de ani” și a declarat că acesta „se va desemna din nou în cadrul unui alt simulacru de alegeri.”

„Acesta este un afront flagrant la adresa democrației”, a scris ea pe X.

Cu toate acestea, Lukașenko a respins criticile și a ignorat remarcile liderilor occidentali: „Recunoașteți sau nu aceste alegeri: este o chestiune de gust. Nu-mi pasă. Principalul lucru pentru mine este ca belarușii să recunoască aceste alegeri”, a declarat el reporterilor în timpul unei conferințe de presă la Minsk la 26 ianuarie.

Comisia electorală a susținut că prezența la vot a depășit 66% până la ora locală 14:00.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Întrebat, conform Reuters, dacă aceasta este o sugestie temporară sau pe termen lung, Trump a spus: „Ar putea fi oricare”.

Administrația Biden, care și-a încheiat recent mandatul, declarase anul trecut că se opune strămutării palestinienilor. Grupurile pentru drepturile omului și agențiile umanitare și-au exprimat de luni de zile îngrijorarea cu privire la situația din Gaza, unde războiul a strămutat aproape întreaga populație și a condus la o criză alimentară.

Washingtonul s-a confruntat, de asemenea, cu critici pentru susținerea Israelului, dar și-a menținut sprijinul pentru aliatul său, afirmând că ajută Israelul să se apere împotriva grupurilor militante susținute de Iran, precum Hamas în Gaza, Hezbollah în Liban și Houthis în Yemen.

„I-am spus că mi-ar plăcea să se ocupe mai mult, pentru că mă uit acum la întreaga Fâșie Gaza și este un dezastru, un adevărat dezastru. Mi-ar plăcea să se ocupe de oameni”, a declarat Trump despre convorbirea sa de sâmbătă cu regele Abdullah al Iordaniei.

„Mi-ar plăcea ca și Egiptul să ia oamenii”, a declarat Trump reporterilor, adăugând că va vorbi duminică cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi.

• Te-ar putea interesa și: Cum războiul Israel-Hamas a remodelat Orientul Mijlociu
  

Populația enclavei palestiniene, înainte de începerea războiului Israel-Gaza, era de aproximativ 2,3 milioane.

„Este literalmente un șantier de demolare, aproape totul este demolat și oamenii mor acolo, așa că aș prefera să mă implic cu unele dintre națiunile arabe și să construiesc locuințe într-o altă locație, unde ar putea trăi în pace”, a mai spus Trump.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Au avut loc proteste la Belgrad, Novi Sad și într-o serie de alte orașe din întreaga țară, în cea mai recentă serie de proteste organizate de studenți, care continuă să ceară responsabilitate pentru tragedia prăbușirii acoperișului gării din Novi Sad, care a avut loc în urmă cu aproape trei luni.

Protestatarii au purtat bannere cu mesaje pentru justiție și cu lozinci precum „Cererea nu a fost îndeplinită” și „Vom trece și acest examen”, potrivit unui reporter al Europei Libere.

În timpul protestului de la Zrenjanin, participanții au păstrat 15 minute de tăcere, câte un minut pentru fiecare persoană ucisă când acoperișul gării s-a prăbușit la 1 noiembrie.

Peste 1.000 de oameni s-au adunat în centrul orașului Novi Sad, unde participanții au ținut un serviciu memorial de 15 minute pentru victime. Manifestanții au strigat „Au atacat studenții”, referindu-se la două atacuri asupra studenților de la Belgrad în ultimele zile.

Două studente au fost rănite în incidente separate în care mașini au intrat în grupuri de protestatari. Procurorii au pus sub acuzare șoferii mașinilor pentru tentativă de omor.

Protestele din 25 ianuarie au avut loc la o zi după o grevă generală susținută de zeci de mii de cetățeni din întreaga țară, care nu au mers la serviciu și au evitat cumpărăturile pentru întreaga zi.

Prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad a avut loc după ce gara a fost renovată de două ori în ultimii ani de un consorțiu chinez condus de patru companii. Căile Ferate Sârbe au insistat că renovarea nu a inclus și balcoanele de beton, dar unii experți au contestat acest lucru, iar mulți oameni dau vina pe corupție și lipsa de supraveghere a construcției pentru tragedie.

Protestele au avut loc regulat de la incident, pe măsură ce demonstranții cer guvernului să ia măsuri mai ferme, dincolo de rechizitoriul anunțat luna trecută, care îi include pe fostul ministru al Transporturilor, fostul director al Căilor Ferate Sârbe și alți 11 inculpați.

Zece dintre acuzați sunt în detenție, dar fostul ministru, Goran Vesic, este în libertate, în timp ce doi dintre aceștia sunt în arest la domiciliu.

De asemenea, studenții au ținut închisă timp de două luni peste 60 de universități de stat. Cerința principală a acestora este ca autoritățile să publice documentația completă a proiectelor de reconstrucție a gării, ceea ce guvernul spune că a făcut.

Cadrele didactice și studenții susțin că cerințele au fost îndeplinite, de fapt, parțial și că vor continua suspendarea activității până la „noi notificări”.

Ei insistă că documentația privind reconstrucția gării publicată pe site-ul guvernului sârb și pe site-ul Parchetului General din Novi Sad este incompletă.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, pe 25 ianuarie, a cerut ca toate documentele legate de prăbușirea acoperișului gării să fie făcute publice.

„Fac apel la guvern, investitor, antreprenor și procuratură să prezinte absolut tot ce a fost solicitat”, a spus președintele într-un mesaj video pe Instagram.

Vučić a mai cerut Poliției să asigure zona în jurul protestelor, anunțate și, pentru luni, 27 ianuarie și să le protejeze de noi atacuri cu mașina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Presa olandeză a relatat că o explozie puternică a avut loc la sediul muzeului Drents din orașul Assen sâmbătă dimineață, în jurul orei 03:45. Potrivit publicației nos.nl, geamurile muzeului s-au spart, iar clădirile din jur au fost și ele avariate.

Printre alte exponate, muzeul găzduia 673 de piese dacice din aur și argint, aflate în colecțiile a 18 muzee din România.

„Au dispărut un coif și trei brățări”, a declarat pentru serviciul românesc al Europei Libere, Natalia Intotero, ministra Culturii de la București.

Este vorba de coiful de aur de la Coțofenești (datând din secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, a transmis Ministerul român al Culturii într-un comunicat.

„Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor”, menționează acesta.

Premierul român, Marcel Ciolacu, a scris pe rețele la câteva ore de la cele întâmplate că piesele furate „trebuie recuperate rapid de autorități și să revină în siguranță în România”, exprimându-și încrederea că partea olandeză își va face treaba și îi va prinde rapid pe hoți.

„Aceste piese de o valoarea inestimabilă trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”, a scris premierul României.

Potrivit poliției olandeze, la jaf au participat mai mulți autori, iar spargerea a fost bine pregătită, fiind distrus singurul perete exterior al muzeului.

Nimeni nu a fost arestat până acum. Cu toate acestea, autorii pot fi văzuți pe înregistrările de pe camerele de luat vederi iar o mașină a fost găsită incendiată.

Directorul general al muzeului Drents, Harry Tupan, a numit-o „o zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie din București”.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în cursul dimineții de 25 ianuarie, Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României, a avut loc o explozie.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de Ministerul Afacerilor Externe al Țărilor de Jos.

„Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, se arată în comunicatul de presă transmis de Ministerul Afacerilor Externe de la București.

Expoziția „Dacia - Imperiul de aur și argint” a fost inaugurată pe 7 iulie 2024 și urma să fie închisă pe 26 ianuarie 2025. Conform reprezentanților Muzeului din Drent, erau prezente comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr.

Cele 673 de obiecte din comori de aur și argint provin din 18 muzee diferite din România. Pentru expoziție, Muzeul Drents a colaborat cu Muzeul Național de Istorie a României iar directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu este curatorul invitat.

Cele mai multe dintre obiecte datează din perioada anterioară cuceririi romane (106 d.Hr.).

„Cu Dacia (expoziția, n.r.), Muzeul Drents spune povestea dacilor, unul dintre „popoarele uitate” ale istoriei mondiale”, motivau organizatorii înaintea inaugurării din vara anului trecut.

Expoziția viza perioada dinaintea cuceririi romane iar accentul era pus pe identitatea dacilor și pe comorile lor impresionante de aur și argint.

Știre realizată cu ajutorul Europei Libere România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ceremonia de semnare a acordului a avut loc cu ocazia vizitei de lucru a președintei Maia Sandu la Kiev, prima pe care o efectuează de când a obținut al doilea mandat în urma alegerilor din toamna trecută.

Ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că acordul este un pas semnificativ pentru „facilitarea mobilității profesionale și educaționale” dintre cele două țări și că oferă oportunități mai bune atât pentru studenți, cât și pentru profesori.

„Profesorii din Ucraina vor putea preda în școlile din Republica Moldova, iar cadrele didactice din Moldova vor avea acces la mai multe posibilități de colaborare în Ucraina”, a spus Popșoi.

Șeful diplomației moldovene mai susține că acordul va sprijini integrarea mai rapidă a refugiaților ucraineni în sistemul educațional din R. Moldova și va contribui la „diversificarea personalului didactic într-un context educațional tot mai solicitant”.

În instituțiile de învățământ din R. Moldova învață 3.314 copii refugiați din Ucraina, dintre care 843 sunt încadrați în grădinițe și 2.471 în școli. Majoritatea elevilor ucraineni refugiați în Moldova învață de la distanță în instituțiile de învățământ din Ucraina.

Aproape 1.600 de cetățeni ucraineni sunt angajați în câmpul muncii în R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cele patru femei, care sunt soldați ai armatei israeliene, au fost conduse pe un podium în orașul Gaza, în mijlocul unei mari mulțimi de palestinieni și înconjurate de zeci de bărbați înarmați ai Hamas, organizație considerată grupare teroristă de SUA, UE și Israel.

Prizonierele au salutat și au zâmbit înainte de a fi predate forțelor israeliene, a transmis agenția Reuters.

Sute de israelieni s-au adunat în așa-numita Piața Ostașilor din Tel Aviv, plângând, îmbrățișându-se și aplaudând în timp ce urmăreau predarea ostaticelor, pe un ecran gigant.

Cele patru femei-soldați - Karina Ariev, Daniela Gilboa, Naama Levy și Liri Albag - erau staționate la un post de observație la marginea Fîșiei Gaza. Au fost răpite de luptătorii Hamas care le-au luat cu asalt baza în atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

După eliberarea de sâmbătă, cele patru s-au întâlnit cu familiile la o bază militară israeliană din apropierea frontierei cu Gaza, a spus purtătorul de cuvânt militar al Israelului, contraamiralul Daniel Hagari.

Tinerele vor fi apoi duse la un spital din centrul Israelului, a declarat Ministerul israelian al Sănătății.

Hamas a declarat că 200 de prizonieri vor fi eliberați sâmbătă, ca parte a schimbului. Printre aceștia se numără militanți condamnați la închisoare pe viață pentru implicarea lor în atacuri care au ucis zeci de persoane. Aproximativ 70 urmează să fie deportați, a declarat Hamas.

Schimbul planificat pentru sâmbătă va fi al doilea de când a fost semnat un acord de încetare a focului, pe 19 ianuarie. Între timp, Hamas a predat trei femei civile israeliene în schimbul a 90 de prizonieri palestinieni.

• Vezi și: Armistițiu în Gaza. 90 de prizonieri palestinieni și 3 ostatici israelieni eliberați

Acordul de încetare a focului, elaborat după luni de negocieri intermediate de Qatar și Egipt și susținute de Statele Unite a oprit luptele pentru prima dată după un armistițiu care a durat doar o săptămână, în noiembrie 2023.

În prima etapă de șase săptămâni a acordului, Hamas a fost de acord să elibereze 33 de ostatici, inclusiv copii, femei, bărbați în vârstă, bolnavi și răniți, în schimbul a sute de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene, în timp ce trupele israeliene se retrag din unele dintre pozițiile lor din Fâșia Gaza.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Organizatorii au estimat că circa 60 de mii de persoane au participat la demonstrația care a avut loc în Piața Libertății din Bratislava, de patru ori mai mulți față de ultimul protest care s-a desfășurat în același loc în urmă cu două săptămâni, scrie Reuters.

Protestele par să atingă nivelul celor din 2018, când asasinarea unui jurnalist de investigație a provocat manifestații de amploare care l-au forțat pe Fico să-și dea demisia. Politicianul însă a revenit la putere în 2023, din nou în calitate de prim-ministru.

Protestatarii au strigat vineri slogane precum „Destul cu Fico!” și „Noi suntem Europa”, iar la un moment dat, au iluminat piața cu telefoanele lor mobile după o scurtă pană de curent. Mitinguri au avut loc și în alte 20 de orașe, iar portalul de știri Dennik N a estimat că cel puțin 100 de mii de persoane au protestat în întreaga țară din Europa Centrală. Tensiunile au crescut în această săptămână, după ce guvernul naționalist de stânga a lui Fico i-a atacat pe oponenții săi progresiști, acuzându-i că încearcă să provoace haos.

Guvernul slovac plănuiește noi măsuri preventive pe fondul a ceea ce Fico a spus că ar fi planuri de escaladare a protestelor într-o încercare de răsturnare ilegală a actualei guvernări, inclusiv prin ocuparea clădirilor de stat. Citând informații de la serviciile speciale, Fico a susținut, fără a prezenta dovezi, că a existat un grup de experți „neidentificați” în Slovacia, care au ajutat anterior la organizarea protestelor din Ucraina în 2014 și în Georgia de anul trecut.

• _{Vezi și: Premierul Fico susține că forțe străine ar pregăti o lovitură de stat în Slovacia}

Partidele politice din opoziție și grupurile civice care organizează protestele au respins acuzațiile, afirmând că acestea sunt menite să distragă atenția de la problemele politice pe care fragila coaliție de la guvernare nu reușește să le abordeze. Opoziția parlamentară a cerut un vot de neîncredere împotriva guvernului condus de Fico, dar acesta pare să aibă în prezent șanse să rămână în funcție, deoarece este susținut de o majoritate, care a devenit tot mai subțire în ultima vreme.

De la revenirea sa în funcția de premier pentru a patra oară în 2023, Fico a stârnit îngrijorarea criticilor că guvernul său slăbește valorile democratice și îndepărtează politica externă de aliații din UE și NATO, apropiind-o de Rusia.

„Nu vrem să fim cu Rusia... Vrem să fim cu Uniunea Europeană, vrem să fim cu NATO și vrem să rămânem așa”, a spus pentru Reuters protestatarul Frantisek Valach la Bratislava.

Cea mai recentă rundă de proteste vine după ce Fico a călătorit în mod privat la Moscova în decembrie pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, o întâlnire rară a unui lider din UE de când Rusia a invadat Ucraina în 2022. Grupul civic Mier Ukrajine (Pace Ucrainei), care organizează protestele, a spus că scopul a fost de a „crea presiune astfel încât acest guvern să-și schimbe de fapt direcția față de Moscova și să se concentreze” pe partenerii UE și NATO.

Fico se află într-o dispută deschisă cu Ucraina după ce Kievul a oprit tranzitul livrărilor de gaze rusești care se îndreptau spre Slovacia la 1 ianuarie și a amenințat că va pune capăt ajutorului umanitar ca represalii. De la revenirea sa la putere, guvernul a încetat ajutorul militar de stat acordat Kievului, iar pe plan intern, a adoptat măsuri ce au afectat libertatea presei, inclusiv a radiodifuzorului public, precum și relaxarea pedepselor pentru infracțiuni economice și de corupție, ceea ce a provocat proteste.

• _{Te-ar putea interesa și: Premierul slovac Robert Fico amenință că nu va mai trimite Ucrainei energie electrică}

Premierul slovac și-a apărat politica externă a guvernului său și a spus că aceasta funcționează în toate direcțiile și, deși a criticat unele politici ale UE, a afirmat că politica sa este încă determinată de apartenența la blocul comunitar și NATO. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a oferit sprijinul pentru protestatarii slovaci, postând o fotografie a demonstrației pe X cu un comentariu, în slovacă: „Bratislava nu este Moscova. Slovacia este Europa”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noul secretar de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj ambasadelor americane din întreaga lume în care a explicat cum se aplică ordinul executiv semnat de Trump la 20 ianuarie, care spune că „nicio altă formă de asistență externă a Statelor Unite nu va mai fi plătită într-un mod care nu este pe deplin aliniat cu politica externă a președintelui”.

Ordinul lui Trump spune că ajutorul extern acordat în prezent de SUA nu s-ar alinia cu „interesele americane” și uneori chiar ar contrazice „valorile americane”, fără a preciza la ce se referă mai exact. Acesta pune pe pauză timp de 90 de zile asistența americană pentru dezvoltare, cu scopul de a evalua eficiența și „coerența cu politica externă a SUA”. Decizia afectează noile plăți de fonduri către diferite state, ONG-uri, organizații internaționale și alți beneficiari, care așteaptă să fie revizuite programele.

Până în prezent, nu este clar cum această decizie va afecta țări precum R. Moldova, care de la independență încoace a primit asistență financiară în valoare de cca. 2 miliarde de dolari din partea SUA prin USAID și rămâne unul dintre marii beneficiari de ajutoare americane din regiune.

• Vezi și: „Toată lumea e pe pauză”. Moldovenii evaluează oprirea temporară de către Donald Trump a asistenței externe a SUA

Trump și alți republicani au promis să reducă programele de asistență externă a SUA, care constituie circa 1% din bugetul federal (potrivit datelor din 2023), iar nota lui Rubio justifică înghețarea asistenței externe prin faptul că este imposibil pentru noua administrație să evalueze dacă angajamentele de ajutor extern existente „nu sunt dublate, sunt eficiente și sunt coerente cu politica externă a președintelui Trump”.

Noul președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, congresmanul Brian Mast (republican din Florida) a promis săptămâna aceasta că membrii partidului său vor pune sub semnul întrebării „fiecare dolar și fiecare diplomat” plătit din bugetul Departamentului de stat pentru a se asigura că acesta îndeplinește standardele lor pentru strictul necesar. Mast a spus într-un comunicat de presă, după ce Rubio a fost confirmat ca secretar de stat, că intenționează să colaboreze cu Rubio pentru a „eradica” risipa la Departamentul de Stat.

Reprezentantul Gregory Meeks (democrat din New York) a spus într-o scrisoare adresată lui Rubio că programele de asistență externă ale SUA promovează stabilitatea în alte țări pentru a ajuta la „oprirea extinderii crizelor direct la ușa noastră”.

Meeks a spus că „asistența externă nu este o pomană, este o investiție strategică în viitorul nostru” și că servește în mod direct intereselor americane, demonstrând credibilitatea țării în fața aliaților, partenerilor și persoanelor vulnerabile care se bazează pe asistența americană pentru supraviețuire.

Prin întreruperea programelor actuale și împiedicarea altora noi, SUA ar „ceda acest spațiu” adversarilor lor, se arată în scrisoare, care a fost semnată și de reprezentantul Lois Frankel (democrat din Florida), membru de rang în alt al Subcomisiei pentru securitatea națională, Departamentul de Stat și programe conexe din Camera Reprezentanților.

Ordinul lui Rubio exceptează programele alimentare de urgență, precum cele care ajută la hrănirea a milioane de oameni în Sudan. Ordinul executiv al lui Trump nu menționează ajutorul militar, dar mesajul lui Rubio specifică faptul că asistența militară acordată Israelului și Egiptului este exceptată. Nu este clar dacă o derogare similară este și pentru asistența militară acordată de SUA pentru Ucraina.

Cu toate acestea, fosta administrație Biden a accelerat plata ajutoarelor aprobate pentru Ucraina înainte de a părăsi Casa Albă, din cauza îngrijorării că Trump le va întrerupe.

Există încă aproximativ 3,85 miliarde de dolari în fonduri autorizate de Congres pentru viitoare livrări de arme către Ucraina și depinde de Trump dacă le va cheltui sau nu. SUA sunt cel mai mare donator din lume, furnizând zeci de miliarde de dolari anual.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului a spus că a avut o „întâlnire productivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de care a discutat și subiecte ce țin de securitatea regională, proiectele de infrastructură, comerțul și aderarea la UE.

„Împreună cu Ucraina suntem mai puternici și pregătiți cu soluții ca să ne protejăm cetățenii, inclusiv pe cei din regiunea transnistreană, și să asigurăm lumină și căldură în casele fiecăruia”, a spus Sandu, care cu ocazia vizitei, a reafirmat sprijinul R. Moldova pentru Ucraina.

Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare în timp ce se afla în drum spre Kiev, Maia Sandu a lăudat curajul ucrainenilor, spunând că protejează și pacea în R. Moldova, „lucru pentru care suntem recunoscători”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a spus că R. Moldova se confruntă cu o „situație gravă și instabilă” care poate fi soluționată prin „eforturi comune”.

„Aceasta include sectorul energetic și multe probleme sociale care sunt folosite de inamicul nostru comun împotriva intereselor nu doar ale Moldovei, ci ale întregii noastre regiuni. O Moldovă fără criză este, printre altele, securitatea noastră”, a spus președintele ucrainean într-o postare publicată pe rețelele de socializare.

Cei doi șefi de stat au susținut o conferință de presă comună, în care au abordat subiecte discutate în cadrul întrevederii. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus în cadrul acesteia că Kievul este dispus să furnizeze cărbune regiunii transnistrene la un preț scăzut, dacă va primi la schimb energie electrică furnizată de centrala de la Cuciurgan, potrivit presei ucrainene.

Este prima vizită la Kiev a președintei Sandu după ce a obținut al doilea mandat în urma unor alegeri marcate de acuzații de interferență rusă în procesul electoral și cumpărare de voturi.

Vizita are loc pe fundalul crizei energetice din regiunea transnistreană, unde Gazprom a sistat livrarea de gaze după ce Ucraina a refuzat să mai prelungească un acord de tranzit al gazelor rusești. Kievul s-a declarat gata, prin vocea președintelui Volodimir Zelenski, să ofere Tiraspolului ajutor sub formă de cărbune pentru centrala de la Cuciurgan (MGRES), ofertă la care însă autoritățile separatiste nu au reacționat imediat.

• Vezi și: Maia Sandu la Kiev, cu aderarea la UE pe agendă

Președinta Sandu a vizitat ultima dată Kievul în noiembrie 2023, la scurt timp după ce Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova, care așteaptă și în prezent, sub președinția poloneză a UE, să înceapă oficial discuțiile pe primele capitole de negocieri.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Înscrierea la programele de licență și masterat din universități se va face exclusiv online, la fel ca anul trecut, prin portalul e-Admitere. Pentru a depune dosarul, tinerii vor trebui să-și facă un cont online, introducând codul personal din buletinul de identitate.

Ministrul Dan Perciun și-a exprimat speranța ca, până la începutul lunii mai, „aproape 20 de mii de tineri” să dețină deja semnătură electronică și să poată utiliza sistemul informațional, eadmitere.gov.md.

La aceeași conferință de presă, șefa Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, a precizat că serviciul nu va facilita doar admiterea la universitate, dar va deschide accesul la întreaga gamă de servicii digitale.

Absolvenții vor putea obține semnătura în mod organizat, la nivel de instituție școlară, în 305 licee și 49 de colegii din țară. Însă, admiterea va fi posibilă și în format fizic, pentru cei care din motive obiective nu vor reuși să-și facă semnătură electronică.

• Te-ar putea interesa și: Un nou tip de semnătură electronică va fi disponibilă de pe telefonul mobil

Ministrul a precizat că anul trecut, 50% din absolvenți au ales să urmeze studiile într-o instituție de învățământ superior din Republica Moldova. Față de anul trecut, în 2025 va fi posibilă depunerea online a dosarelor de admitere atât pentru programe de licență, cât și pentru programele de master.

Semnătura electronică se obține prin intermediul serviciului guvernamental MPass. Semnătura mobilă este pusă la dispoziție și de operatorii de telefonie mobilă Orange și Moldcell. Pentru absolvenții claselor a 12-a, serviciul va fi gratuit.

Noul buletin de identitate eliberat de Agenția Servicii Publice și disponibil din 31 martie va avea semnătura electronică încorporată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te