Linkuri accesibilitate

Siesta la germani? Criza climaterică poate aduce schimbări culturale


Pe fondul crizei climaterice, vizibilă în această vară parcă mai mult decât oricând în Europa, medicii germani au înaintat ideea instituirii unor pauze de prânz mai lungi pentru muncitori, mai ales cei care lucrează în aer liber.

Venită într-o vreme când valurile de căldură se succed mai frecvent decât în alți ani, ideea importului „siestei” în țările central și nord-europene a stârnit un interes real în Germania, dar și în alte țări.

Când e cald ca în sud, să muncim ca în sud

Siesta este denumirea repaosului de după-masă, în orele cele mai calde ale zilei, mai ales vara, un obicei răspândit nu doar în sudul Europei, ci și în alte zone ale lumii, mai ales tropicale, din America Latină până în Asia de Sud-Est.

Medicii germani cred că a venit timpul ca europenii din zone tradițional temperate, dar amenințate limpede de încălzire, să adopte acest obicei „sudic”.

„Ar trebui să ne orientăm în perioadele călduroase spre regimurile de muncă din țările sudice”, a declarat Johannes Niessen, președintele Asociației Federale a Medicilor din Departamentele de Sănătate Publică, din Germania.

El a recomandat ca regim de muncă ideal trezitul devreme, munca productivă de dimineață, iar apoi o pauză de prânz lungă în perioada verii. „Oamenii nu sunt la fel de eficienți în condiții de căldură mare. În plus, faptul că nu pot dormi ca lumea în nopțile toride de vară duce la probleme de concentrare”, a spus Niessen. Alte măsuri recomandate de el au fost permisiunea ca oamenii să vină la serviciu îmbrăcați mai lejer – adică relaxarea dress code-ului, cum i se spune mai nou. Angajații ar trebui de asemenea să bea suficientă apă și să mănânce mai ușor, dar la nevoie mai frecvent, pe parcursul zilei. Celor care lucrează de acasă li s-a recomandat să-și țină picioarele într-un lighean cu apă rece.

Germania a avut parte în prima jumătate a acestei veri de călduri de peste 30 de grade, cu o maximă de 38,8 grade sâmbătă, 15 iulie, în Bavaria. Organizația Meteorologică Mondială (WMO) a avertizat la 18 iulie că în această „vară a extremelor”, emisfera nordică se va confrunta cu „valuri simultane de căldură”. Ele sunt, potrivit WMO, unul din fenomenele naturale cele mai fatale.

Ministrul Sănătății din Germania, Karl Lauterbach, a spus că ideea „importului siestei” nu este rea, dar că decizia dacă să fie pusă în practică trebuie să aparțină companiilor și angajaților.

Greve din cauza căldurii

Dezbaterea germană despre siestă vine când în Italia și Grecia muncitorii amenință cu greva în condițiile în care temperaturile au urcat în ultimele zile până la 47 de grade în regiuni ca Sicilia sau Sardinia, iar incendiile vegetale au făcut viața imposibilă multor locuitori din regiunea Atenei.

Ziarul Guardian scrie că un brutar de 60 de ani a murit cel mai probabil din cauza căldurii excesive la locul de muncă la Padova, în nordul Italiei, iar săptămâna trecută a murit la Milano un drumar de 44 de ani.

Producătorul de mașini Stellantis a spus miercuri că „monitorizează” situația de la uzina sa de lângă Napoli, după ce marți muncitorii au fost trimiși acasă pentru că în hale era pur și simplu prea cald. Muncitorii de la producătorul de baterii Magneti Marelli, din regiunea centrală Abruzzo, au amenințat cu o grevă de opt ore, sindicatele declarând că „temperaturile asfixiante pun în pericol viața muncitorilor”. În aceeași regiune din centrul Italiei, la majoritatea fermelor se lucrează de la 4 dimineața la 11, ca să se evite orele cele mai toride.

La Atena, angajații de la Acropole și alte monumente istorice au anunțat că începând de joi vor întrerupe munca vreme de patru ore în fiecare zi, ca să protesteze împotriva condițiile de muncă vitrege.

„Date fiind problemele cu care ne-am confruntat în ultimele zile, am decis să luăm măsuri”, a spus sindicatul elen PEYFA, care reprezintă angajații greviști, amintind că ei au fost forțați să muncească la temperaturi de 45 de grade.

Accesul la Acropole a fost deja limitat de autorități timp de trei zile, în weekendul trecut, dar a fost permis din nou după ce temperaturile au coborât ușor înaintea unui nou val de căldură, prognozat să înceapă joi.

Problema muncii în condiții de căldură extremă este actuală și în SUA, unde s-a relatat că un muncitori la o fermă din Florida a murit din cauza căldurii. Ziarul Washington Post a scris că între 2017 și 2022 au fost consemnate 121 de decese de muncitori cauzate direct de arșiță, dar adaugă că cifra reală este sigur mai mare, întrucât asemenea incidente sunt puse adesea pe seama altor factori.

Ziarul mai scrie că legislația americană este deficitară la acest capitol, iar inițiativa administrației Biden de a introduce reguli mai clare pentru angajatori riscă să fie obstrucționat de opoziția politică, lăsând mai departe puterea de decizie autorităților din statele americane.

Ce faci cu berea în siestă?

Ideea introducerii siestei în țări care nu au practicat-o în mod tradițional vine în mod ironic într-o perioadă când în Spania, țara cea mai asociată cu această practică, ea este pe cale de dispariție. Studii citate de BBC arată că 60% din spanioli nu se odihnesc după prânz, și că în medie, spaniolii muncesc mai multe ore decât alte popoare europene.

Ideea importului siestei a ajuns și în Cehia, țară din centrul Europei, unde a stârnit cel puțin o reacție cu umor... estival. Într-o glosă publicată de serverul Seznam Zpravy, Jan Stransky notează că într-un sondaj ad hoc, neștiințific, majoritatea cehilor au fost împotriva introducerii siestei. El citează, cu titlu de concluzie a dezbaterii, opinia psihologului Ludmila Mánková, care a atras atenția că odată retrași la siestă, cehii vor pune mâna pe băutura lor tradițională, berea, iar rezultatul nu poate fi decât unul singur: nu se vor mai întoarce la lucru.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG