Configuraţia circumscripţiilor electorale va avantaja principalii promotori ai sistemului mixt, adică Partidul Democrat şi Partidul Socialiştilor, afirmă doctorandul în ştiinţe politice al Institutului Universitar European din Florenţa, expert asociat al IDIS Viitorul, Sergiu Lipcean. Până acum, acestea au fost criticate doar de partidele de opoziţie ca fiind „croite” în interesul celor două partide ale puterii, iar Comisia de la Veneţia s-a îndoit de independenţa comisiei ce le-a trasat. Cercetătorul Sergiu Lipcean susţine că poate demonstra, în baza suprapunerii rezultatelor ultimului scrutin moldovean cu hotarele circumscripţiilor, dar şi culoarea politică a primarilor, că cel puţin două treimi din circumscripţii sunt ca şi câştigate de socialişti şi democraţi.
Cercetătorul şi-a prezentat analiza în cadrul unei dezbateri pe tema mixtului organizată recent la Chişinău de Fundația germană Friedrich Ebert Stiftung.
El a demonstrează grafic că, urmare a suprapunerii rezultatelor electorale din 2016, din primul tur de scrutin, ale pro-rusului Igor Dodon şi pro-europenei Maia Sandu, peste structura circumscripţiilor electorale create pentru scrutinul viitor, se poate constata că un candidat pro-rus va avea în viitoarea competiţie un avantaj clar în faţa unuia cu viziuni pro-europene:
„Dacă alegerile părezidenţiale s-ar fi desfăşurat în baza unui sistem mixt, candidatul socialist, Igor Dodon, ar fi acumulat victoria din primul tur, câştigând în două treimi din circumscripţii, adică 66-67%, ceea ce este un rezultat cu aproape 20% mai mare decât cel acumulat de Igor Dodon conform sistemului proportional”, spune analistul.
O concluzie a simulării e şi că hotarele circumscripţiilor uninominale au fost trasate într-un mod „partizan”, iar măsluirea s-ar fi făcut în special în cele din Chişinău şi raioanele de centru, cunoscute a fi tradiţional pro-europene, tehnica utilizată fiind să-i concentreze pe aceşti alegători în cât mai puţine cu putinţă circumscripţii.
„Dacă luăm rezultatele de la prezidenţiale pe raioane, vom vedea că raioanele de nord şi sud, unde Igor Dodon a avut avantaj mai mare, au fost mai puţin disecate decât cele din centru în care Maia Sandu a avut mai multe voturi. Respectiv, dacă vă uitaţi la anumite raioane cum e Teleneşti, Orhei, Ialoveni, Hânceşti, astea sunt raioanele în care Maia Sandu a luat cel mai mare număr de voturi, respective ele au fost ciopârţite în aşa fel încât alegătorii respectivi să fie comasaţi în mai puţine circumscripţii şi s-a eliberat spaţiu pentru a se oferi un avantaj mai mare partidului socialiştilor.”
Analiza lui Lipcean nu poate estima cu exactitate cum avantajează configuraţia acestor circumscripţii Partidul Democrat, dată fiind retragerea candidatului acestui partid din cursa prezidenţială, dar expertul spune că în cazul democraţilor componenta pe care a analizat-o şi ea s-a dovedit a fi extrem de vorbitoare e felul cum au fost racolaţi primarii în rândurile partidului de guvernământ:
„Modul în care Partidul Democrat se extinde în teritoriu pentru a încorpora cât mai mulţi primari ne sugerează că PD este interesat de a controla cât mai multe resurse administrative pe care contează în viitoarele alegeri parlamentare”, spune el şi continuă:
Dacă opoziţia nu va crea un bloc comun, aceste două elemente: preferinţele electorale plus resursa administrativă vor înclina balanţa în favoarea acestor două partide...
„Dacă opoziţia nu va crea un bloc comun, aceste două elemente: preferinţele electorale plus resursa administrativă vor înclina balanţa în favoarea acestor două partide, ceea ce nu lasă practic marjă de manevră partidelor pro-europene. De fapt, deja există un avantaj al PD şi PSRM greu de surmontat din partea acestei opoziţii.”
Până acum, despre derapaje în activitatea comisiei responsabile de constituirea circumscripţiilor şi configuraţia defectuoasă a acestora au vorbit reprezentanţii opoziţiei, asociaţia Promo-LEX şi, într-o măsură mai atentă, experţii Comisiei de la Veneţia. Maia Sandu, bunăoară, lidera PAS, a spus că structura circumscripţiilor ar fi o „încercare de a manipula şi frauda” alegerile parlamentare, iar organizaţii ale societăţii civile s-au îndoit, fiind sprijinite prin anumite constatări şi de Comisia de la Veneţia, de independenţa comisiei, respectarea vocii minorităţilor etnice în ea şi nevoia încălcării pe alocuri a criteriului cantitativ de formare a circumscripţiilor.
Concluzia lui Lipcean, care fireşte nu este decât o constatare de expert, ar fi că în cel puţin două treimi din circumscripţii soarta competiţiei electorale e ca şi pecetluită.
