Formațiunea PAS, care a obținut majoritatea parlamentară urmare a scrutinului din 11 iulie, a promis, după alegeri, că reformarea justiției se va număra printre prioritățile noii guvernări. Experții din domeniu constată că până în prezent sectorul justiției s-a reformat cu pași de melc. Cele mai consistente rezultate s-au înregistrat în domeniile practice, cum este asistența juridică garantată de stat. Cum funcționează acesta la modul practic, adică cine, când și cum poate beneficia de aceste servicii, și dar și cine și în ce situații le acordă, aflăm de la Sergiu Chiruța, coordonatorul oficiului teritorial Chișinău al Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat.
Sergiu Chiruța: „Trebuie să menționăm faptul că asistența juridică garantată de stat reprezintă acordarea serviciilor juridice din contul bugetului de stat persoanelor care nu dispun de suficiente mijloace pentru a-și achita aceste servicii, dar și în cazurile stabilite expres în legislație, când asistența juridică garantată de stat este obligatorie și ea este gratuită. Noi, la moment, avem asistența juridică primară și avem asistența juridică calificată. Asistența juridică primară se acordă tuturor persoanelor din R.Moldova indiferent de venitul acestora. Constă în acordarea de consultații în probleme juridice, acordarea de asistență în vederea întocmirii actelor juridice și acordarea altor forme de asistență care nu intră în categoria de asistență juridică calificată. Despre prestatorii de servicii care sunt abilitați la moment din punct de vedere al legii cu privire la asistența juridică garantată de stat să acorde servicii de asistență juridică primară, noi putem enumera, în primul și-n primul rând, para-juriștii, asociațiile obștești și avocații publici. De asemenea, para-juriștii specializați, care la moment activează în baza unui proiect pilot, pentru a identifica para-juriști specializați de a acorda servicii de asistență juridică primară persoanelor din anumite grupe social vulnerabile. Acei para-juriști sunt luați din acele grupe, sunt instruiți de către sistemul de asistență juridică garantată de stat, sunt pregătiți, iar, ulterior, menirea lor este de a acorda această asistență juridică primară persoanelor din aceste grupe social vulnerabile. Dacă este să vorbim despre asistența juridică calificată, noi, iarăși, avem două tipuri, asistența juridică calificată ordinară și asistența juridică calificată de urgență. Asistența juridică ordinară o putem diviza, iarăși, în două tipuri, în dependență de nivelul venitului persoanei și indiferent de venitul persoanei. Ce presupune asistența juridică calificată? Aceasta este apărarea intereselor bănuitului/învinuitului/inculpatului și apărării și reprezentării intereselor condamnatului într-un proces penal, fie, după caz, apărarea intereselor persoanelor în cadrul unui proces civil, contravențional sau de contencios administrativ. Când vorbim despre asistența juridică calificată ordinară indiferent de venitul persoanelor, trebuie să menționăm că avem o serie de cazuri expres prevăzute în legea cu privire la asistența juridică garantată de stat. Este o listă exhaustivă de situații când statul asigură asistența juridică indiferent de ce venit are persoana care se adresează pentru aceste servici.
Europa Liberă: Puteți enumera câteva situații?
Sergiu Chiruța: „Cauzele penale în care sunt implicați minorii, sau cazul când bănuitul/învinuitul/inculpatul întâmpină dificultăți de a se apăra singur având careva dizabilități de orice tip, sau situațiile când bănuitul/învinuitul/inculpatul este militar în termen, sau situația când persoana se află în stare de arest, când partea vătămată este asigurată cu un apărător, statul consideră că și bănuitul/învinuitul/inculpatul poate să beneficieze de serviciile unui avocat garantat de stat. Nu sunt doar acestea, sunt în jur de 30 de situații, dacă le adunăm din mai multe prevederi legale, când statul pe cauzele penale asigură serviciile avocatului”.
Europa Liberă: Cele mai des solicitate care sunt?
Sergiu Chiruța: „Când bănuitul/învinuitul/inculpatul este învinuit de o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă, când persoanele se află în stare de arest, când calitatea procesuală a bănuitului/învinuitului/inculpatului este, spre exemplu, un minor. Dacă să luăm în marjă, în procentaj, cred că în jur de 50% sunt situațiile când asistența juridică este obligatorie, când noi nu efectuăm testul la venit, iar restul 50% sunt cazurile când noi suntem obligați să efectuăm testul la venit pentru a lua o decizie dacă asigurăm persoana cu avocat garantat de stat sau nu”.
Europa Liberă: Dar în cazurile acelor categorii enumerate, inclusiv acelor categorii, asta înseamnă, la modul practic, că automat i se oferă un apărător sau omul trebuie să solicite?
Procedura de solicitare a avocatului garantat de stat este una simplificată...
Sergiu Chiruța: „În cazul asistenței juridice garantate de stat obligatorii, procedura de solicitare a avocatului garantat de stat este una simplificată. În asemenea situații, asistența juridică se acordă indiferent de venitul persoanei, nu este necesar și nu este obligatoriu ca beneficiarul să depună o cerere către oficiul teritorial, deoarece aceasta o face fie organul de urmărire penală care instrumentează cauza, fie organul Procuraturii, după caz, fie instanțele de judecată nemijlocit, însă aceasta nu exclude posibilitatea beneficiarului să se adreseze direct către oficiile teritoriale pentru a solicita asistența juridică garantată de stat. Într-o oarecare măsură, statul a ușurat situația beneficiarilor, în cazul dat, deoarece organul care instrumentează cauza efectuează această solicitare în numele lui către oficiile teritoriale. În termen de o zi de la momentul recepționării solicitării de la instituția corespunzătoare, este obligat să emită o decizie de desemnare a unui avocat și să o aducă la cunoștință părților implicate în proces, iar, la solicitarea beneficiarului, în formă scrisă este informat și beneficiarul despre această desemnare”.
Europa Liberă: Asta înseamnă că, la modul practic, toți care au nevoie și nu-și permit chiar beneficiază?
Sergiu Chiruța: „Toți care nimeresc sub incidența acelor prevederi legale în care statul a decis că asistența este obligatorie beneficiază de asistența juridică garantată de stat. Dacă să vorbim de situațiile când o persoană este implicată într-o cauză penală și are și o cauză civilă care nu este prevăzută expres că pentru asemenea tip de cauze se acordă asistența juridică gratuită, atunci el trebuie să parcurgă o altă procedură. Poate fi efectuată solicitarea nemijlocit de către beneficiar către oficiile teritoriale, fie, după caz, el poate să depună o cerere la organul de urmărire penală, fie la instanța de judecată prin care să solicite asistența juridică garantată de stat, iar instituțiile respective, preluând această cerere, efectuează o solicitare sau redirecționează aceste cereri către oficiul teritorial. La rândul său, oficiul teritorial, recepționându-le, examinând faptul că temeiul juridic de desemnare constituie lipsa resurselor financiare, recurge la procedura de efectuare a testului la venit a acestui beneficiar”.
Europa Liberă: Ce presupune și când se acordă asistența juridică de urgență?
Sergiu Chiruța: „Oricărei persoane reținute în cadrul unui proces penal urmează să-i fie acordată în mod obligatoriu asistența juridică de urgență, dar și în cadrul unei proceduri contravenționale pe întreaga perioadă a reținerii acestei persoane. De asemenea, asistența juridică de urgență se acordă bănuitului/învinuitului/inculpatului la examinarea demersului cu privire la aplicarea arestării preventive, în cazul în care nu are apărător sau apărătorul înștiințat nu s-a prezentat la examinarea acestui demers. Oricărei persoane în cadrul procedurii contravenționale, în cazurile în care organul, persoana cu funcție de răspundere care a efectuat reținerea solicită instanței aplicarea sancțiunii administrative sub formă de arest administrativ. Și, mai nou, avem cazurile când la această categorie de asistență juridică garantată de stat au fost incluse cazurile când sunt depuse cereri pentru aplicarea măsurilor de protecție în condițiile articolului 215, Codul de procedură penală, plângerile despre săvârșirea violenței domestice sau unei infracțiuni privind viața sexuală, pentru a fi acordat avocat în termen de trei ore de la momentul efectuării solicitării.
Asistența juridică de urgență se acordă tuturor cetățenilor R. Moldova, indiferent de veniturile persoanei...
Asistența juridică de urgență se acordă tuturor cetățenilor R. Moldova, indiferent de veniturile persoanei, iar cetățenilor străini și apatrizilor în toate cauzele ce țin de competența autorității administrației publice și instanțelor judecătorești din R. Moldova. Asistența de urgență se acordă în cadrul unui proces penal pe toată durata reținerii persoanei, până la momentul eliberării, fie adoptării unei încheieri privind aplicarea măsurii preventive arestul, fie în cazul renunțării la apărător în condițiile Codului de procedură penală. Asistența de urgență se acordă de către avocații de serviciu înscriși în listele avocaților de serviciu, conform unui grafic, aprobat de către coordonatorul oficiului teritorial. În fiecare lună, pentru fiecare raion sau sector din cadrul municipiului Chișinău se aprobă un grafic al avocaților de serviciu. Acest grafic include o listă de avocați care și-au manifestat disponibilitatea de a participa la aceste tipuri de acțiuni procesuale, efectuarea reținerilor sau aplicarea mandatelor de arest. Acest grafic se publică pe pagina web a CNAJGS cu cel puțin trei zile de la finele lunii pentru luna următoare, pentru ca să fie adusă la cunoștință publicului. Acest grafic funcționează pe intervalul 8 dimineața până a doua zi la 8 dimineața, chiar și în zilele de sărbătoare sau în zilele de sâmbătă și duminică”.
Europa Liberă: În câte cazuri este refuzat serviciul unui avocat, la început sau pe parcurs?
Sergiu Chiruța: „Din momentul când noi am inițiat acel proiect cu Agenția de Guvernare Electronică și am obținut acel portal în M acces, cazurile de refuz au devenit mai multe. Dacă să luăm ca număr, oficiul teritorial Chișinău pe parcursul unui an poate să aibă circa 400-500 de refuzuri, din 28-30 de mii de solicitări”.
Europa Liberă: Cum se explică?
Sergiu Chiruța: „În marea majoritate, refuzurile sunt în cazurile când persoanele solicită asistența juridică garantată de stat, dar au venituri suficiente pentru a-și angaja un avocat pe contract. Acestea sunt majoritatea situațiilor, nu sunt refuzuri care ar încălca drepturile beneficiarilor la apărare”.
Europa Liberă: Dar avocatul nu ți-l poți alege?
Sergiu Chiruța: „Este o prevedere expres în lege și în regulamentul de activitate a oficiilor teritoriale în care beneficiarii, totuși, au dreptul să examineze lista avocaților care prestează servicii de asistență juridică garantată de stat și să indice un anumit avocat. În asemenea situații, coordonatorul nu este obligat să desemneze acel avocat, ci doar după discuțiile cu avocatul referitor la solicitare și luând în calcul gradul de implicare al lui pe alte cauze poate să satisfacă cererea beneficiarului. Noi avem cazuri când beneficiarii solicită anumiți avocați pentru a-i reprezenta. Uneori chiar propunem lista tuturor avocaților care au contract cu oficiul teritorial Chișinău pentru a selecta un anumit avocat în situații când poate beneficiarii au dubii referitor la calitatea serviciilor prestate de toți avocații din sistemul de asistență juridică garantată de stat sau doar de anumiți avocați. Astfel, noi mergem în întâmpinare și facem acest lucru, nu este o problemă ca beneficiarii să indice în cererile respective, mai ales că în acea cerere de solicitare a asistenței este rubrică menționată expres “solicitați un avocat concret să vă reprezinte interesele”.
Avem cazuri când beneficiarii solicită anumiți avocați pentru a-i reprezenta...
Europa Liberă: La ce se atrage atenția la depunerea cererii de solicitare a asistenței?
Sergiu Chiruța: „În primul și-n primul rând, la temeiul juridic de desemnare, dacă este temeiul obligatoriu de desemnare, dacă nu, atunci se efectuează testul la venit. Ca rezultat, fie se emite o decizie de desemnare a avocatului, fie o decizie de refuz. În al doilea rând, se atrage atenția la tipul cauzei, este penală, civilă, contravențională. Instituția care instrumentează cauza, vorbim despre comisariatul de poliție, procuratura sau instanța de judecată, curtea de apel, regiunea de unde parvine această solicitare și dacă a participat anterior un alt avocat pe această cauză, fie în bază de contract, fie desemnat de către oficiul teritorial, pentru a respecta principiul continuității în acordarea serviciilor de asistență juridică garantată de stat. Și nu în ultimul rând, data, ora, locul acțiunii procesuale preconizate, care urmează să se desfășoare. Acestea sunt elementele principale. Această informație cu prioritate se regăsește și în deciziile de desemnare, care ulterior sunt recepționate, după cum am spus, în baza principiului interoperabilității, de către solicitant, adică ofițerul de urmărire penală, procurorul sau judecătorul, inclusiv avocatul care deja este desemnat pe această cauză”.
***
Interviul cu Sergiu Chiruța, coordonatorul oficiului teritorial Chișinău al Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat este un fragment din podcastul Cu DREPTul și poate fi ascultat integral pe platformele de podcasturi și pe justitietransparenta.md. Acest Podcast este realizat în cadrul Campaniei Naționale pentru o Justiție Sănătoasă, care este parte a proiectului „Accesul la Justiție în Moldova”.
