Numeroase asociații din Germania au lansat un apel, cerând populaţiei ca așa-numitele „pietre de poticnire” (Stolpersteine) să fie curățate pe 9 noiembrie. Astfel se va cinsti memoria celor care au avut de suferit în urmă cu 84 de ani când a fost declanşat un pogrom antievreiesc, intrat în istorie şi sub denumirea eufemistică de „Noaptea de cristal”.
În cursul pogromului din 9 noiembrie 1938 au fost asasinaţi sute de evrei, au fost incendiate sinagogi şi devastate magazine. În opinia istoricilor, evenimentele din 1938 marchează trecerea la Holocaust, adică a distrugerii sistematice a evreilor, operaţiune iniţiată de regimul dictatorial nazist.
În amintirea victimelor dictaturii, evrei, romi şi sinti, homosexuali şi alte categorii de persoane persecutate politic, artistul german Gunter Demnig a iniţiat proiectul amplasării pe trotuare a unor mici plăci comemorative, confecţionate din alamă. Pe aceste plăci sunt inscripţionate numele victimelor.
De atunci și până astăzi au fost instalate în Germania peste 96.000 de aşa numite Stolpersteine – ceea ce s-ar putea traduce prin „pietre de poticnire” sau „pietre de care te împiedici”. (cf. „Stolpersteine”).
Proiectul artistului a fost preluat şi de alte ţări, inclusiv de Republica Moldova. Asfel, prima piatră de poticnire a fost instalată la Chişinău pe data de 24 iulie 2017.
Ziua de 9 noiembrie are o semnificaţie multiplă în istoria Germaniei, simbolizând câteva momente dramatice şi cruciale. În amintirea multor contemporani, ziua de 9 noiembrie este legată și de căderea Zidului din Berlin, în 1989.
Ridicarea zidului a început pe 13 august 1961 şi a devenit nu numai simbolul divizării oraşului într-o zonă occidentală şi una răsăriteană, ci şi simbolul segmentării europene în două blocuri cu sisteme politice opuse.
În aceste zile se poate observa o deturnare politică a semnificaţiei zilei de 9 noiembrie 1989 de către grupuri, partide naţionalist-autoritare şi asociaţii eurosceptice. Pentru a-şi impune proiectele şi ideile anti-democratice, etnocentriste şi xenofobe, toate aceste grupuri susţin că sunt succesori ai contestatarilor din 1989, care prin lupta lor au produs căderea regimului comunist din est. Prin demonstraţiile ale acestor grupuri, anunţate pentru astăzi la Berlin, se încearcă o instrumentalizare a trecutului recent în favoarea unor revendicări, pur şi simplu, reacţionare.
Pentru istoria modernă a Germaniei şi ziua de 9 noiembrie 1918 are o însemnătate deosebită, pentru că atunci s-a proclamat republica şi sfârşitul sistemului monarhic. Ulterior, forţe revizioniste au conspirat permanent împotriva democraţiei fragile şi sistemului parlamentar instaurat după 1918.
Primul mare atac asupra sistemului constituţional democratic a fost pus la cale pe 9 noiembrie 1923. Atunci, puciul organizat de naţional-socialiştii „caporalului” Hitler a eşuat. În martirologia nazistă data a ocupat un loc central mai ales după ce, în 1933, a ajuns la putere „zugravul austriac”, metamorfozat în conducătorul (Führerul) celui de-al III-lea Reich.
