Șefa Direcției educație Leova, Aliona Carafizi, a spus Europei Libere că, din cele 20 de instituții de învățământ din raion, opt nu au generatoare electrice. Șase dintre acesta se încălzesc cu pelete.
„Generatoarele vor permite instituțiilor de învățământ să mențină cazangeriile, pentru funcționarea cazanelor și încălzirea apei. Cred că vom achiziționa generatoare și pentru școlile care nu dispun de ele”, a explicat responsabila.
În plus, adaugă ea, școlile din R. Moldova au experiența studiilor la distanță din perioada pandemiei de Covid-19, iar atunci când a început războiul în Ucraina, autoritățile au făcut un plan de acțiuni pentru astfel de situații.
Șeful direcției educație Cimișlia, Vasile Surdu, a spus că planifică să cumpere, până în luna ianuarie, generatoare pentru instituțiile de învățământ din raion care nu le au.
„Specialiștii direcției au mers în teritoriu, au văzut cam de câți kilowați e nevoie să fie generatoarele. O să cumpărăm câte un generator pentru fiecare instituție. Vreo șase au deja”, a precizat Surdu.
El susține că vor fi achiziționate generatoare cu o capacitate de cinci sau șase kilowați, care costă circa 1.000 de euro fiecare. Doar o școală din raionul Cimișlia are nevoie de un generator mai puternic, de peste 5.000 de euro.
Sunt cel puțin 600 de generatoare, dar nu se știe câte-s funcționale
Autoritățile din educație susțin că, în cazul unor întreruperi de curent, școlile nu vor putea să alimenteze elevii sau să folosească echipamentele digitale.
„Nu e o problemă să se predea tradițional, la tablă cu creta. Singura problemă pe care o vedem este să funcționeze cazangeriile. Pentru asta, e nevoie de o pompă de apă, care nu consumă atât de mult curent, iar pentru ea, nu trebuie transformatoare de mulți megawați”, precizează Sergiu Coceaș, specialist principal în Serviciul de învățare pe tot parcursul vieții de la Ministerul Educației.
Potrivit lui, în cele peste 1.300 de instituții de învățământ din R. Moldova, inclusiv în grădinițe, școli, colegii și universități, există circa 620 de generatoare electrice, multe dintre care au fost cumpărate în 2022, când a început războiul în Ucraina. Unele pot avea mai multe, iar altele – niciunul.
„Dacă nu funcționează, generatorul se strică și nu sunt sigur că toate aceste 618 generatoare sunt bune. Ele trebuie pornit periodic”, spune Coceaș.
Directorii instituțiilor de învățământ cu care am vorbit ne-au spus că, deocamdată, nu li s-a comunicat cum vor funcționa școlile în cazul în care vor fi deconectări de energie electrică. Au fost întrebați doar dacă școlile sunt dotate cu generatoare.
Gimnaziul din satul Filipeni, din raionul Leova, unde învață 335 de elevi, are un generator cu o capacitate de cinci kilowați.
„Va trebui să alegem: căldură sau mâncare, pentru că acest generator e mult sub capacitatea de care avem nevoie ca să poată funcționa școala. Urmează să vedem când vor fi aceste deconectări. Poate, o să fie seara, când copiii o sa fie deja acasă”, spune directorul gimnaziului din Filipeni, Valentin Lupu.
Responsabilii de la Ministerul Educației au declarat Europei Libere că solicitarea privind necesarul de generatoare în instituțiile de învățământ vine de la Ministerul Energiei. Asemenea informații au fost cerute și altor ministere, printre care cel al Sănătății și cel de Interne.
La 1 ianuarie 2025, expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea de către Gazprom a R. Moldova prin rute alternative este incertă. O eventuală sistare a livrărilor de gaze ar afecta și malul drept al Nistrului, care cumpără energie electrică la tarife mici de la centrala de la Cuciurgan, care o produce utilizând gazul rusesc oferit gratuit regiunii transnistrene. În cel mai pesimist scenariu, autoritățile planifică să importe curent prin România, dar, din motive tehnice, ar putea avea loc deconectări temporare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
