Născută la 3 decembrie 1996, în or. Edineț. Este licențiată în psihologie a Universității din Regensburg, Germania. Studiază asistența socială la Universitatea de Studii Aplicate din Wiesbaden și activează într-o firma IT din München. Activismul civic și implicarea socială sunt parte a cotidianului ei. Este încrezătoare că pe 11 iulie moldovenii pot face schimbarea politică care să le asigure un viitor fericit.
Luni
Trezirea la 6:15. 15 min. de yoga, 10 min. de meditație, 5 min. de notițe în zilnic, apoi micul dejun și cafeaua. Și așa în fiecare zi… Iubesc diminețile și ritualurile pe care le respect cu sfințenie în ultimii ani. Îmi conferă stabilitate, siguranță, dar și buna dispoziție pentru restul zilei. Îmi planific ziua cu meticulozitate, fiecare oră din agenda mea include o activitate care are un anumit scop. Recunosc că exagerez uneori, dar multitudinea de activități și obligații impun setarea priorităților. Nu e ușor să îmbini studiile cu jobul, iar pe lângă toate astea, să ai timp pentru voluntariat, sport, lectură și întâlniri cu prietenii. Aceasta săptămână va fi una specială pentru mine: voi participa la organizarea alegerilor parlamentare din Moldova aici, la München, - o provocare nouă, pe care mi-am asumat-o cu mare responsabilitate.
Ziua de munca începe la 7:15, „biroul” e în salon. Finisez powerpointul pentru cercetarea de piață pe care am realizat-o în ultimele două luni. Studiile de psihologie urmate la Universitatea din Regensburg sunt baza, de la care am pornit. După licența în psihologie, care în Germania este o știință reală, am decis să descopăr științele socio-umane și să studiez asistența socială la Universitatea de Studii Aplicate din Wiesbaden. Job-ul la o firmă IT mi-a deschis - aproape întâmplător - noi orizonturi în domeniul resurselor umane. Îmi place mult ceea ce fac!
Prânzul îl iau în „birou“. Deschid al doilea laptop și mă conectez la prelegerea online „Competența interculturală în societatea migrației”. Mă bucură faptul că astfel de teme sunt din ce în ce mai des supuse discuției la universitate, dar și în cercul de prieteni și în familie. La 18:00 ajung la ora de acrobatică. De câteva luni am descoperit o nouă pasiune. Cu grupa de acrobatică ne adunăm în parcul Englischer Garten de câteva ori pe săptămână. Deconectez telefonul și uit de lumea înconjurătoare. Sunt liberă!
Marți
E 5:15 dimineața. Mă grăbesc, nici nu reușesc să iau micul dejun. Astăzi fac voluntariat la Centrul pentru oamenii fără adăpost. Repede ies din casă, iau bicicleta și ajung la Gara Centrală. Oameni fără adăpost din toate colțurile lumii care nu posedă asigurare medicală și nu au access la sistemul medical se vor vaccina împotriva virusului COVID-19. Timp de 8 ore am fost pe post de interpretă și traducătoare, responsabilă de anamneza pacienților. S-au vaccinat 89 de persoane! Ajung acasă epuizată, dar fericită!
Multe dintre persoanele fără adăpost sunt din spațiul estic care au venit în căutarea unei vieți mai bune. Mă duce gândul spre casă. Ce i-a impus să plece?! Câte speranțe și-au făcut acești oameni cu ochii mereu triști înainte să plece în lumea mare?! „Măcar pot să vin aici să beau un ceai și să mănânc o chiflă. Cine mă ajută la nevoie în Moldova?,” mi-a spus într-o zi un bărbat din Moldova venit în Germania în căutarea unei vieți mai bune. Aceste cuvinte îmi răsună în minte de luni de zile. Unor emigranți le-a reușit, alții încă mai speră.
Mulți dintre migranți doresc să se întoarcă acasă, într-o țară care are mai multe de oferit...
Urmăresc cu interes știrile de acasă. Speranța pentru schimbarea la față a clasei politice crește odată cu apropierea zilei alegerilor parlamentare. Alegerile prezidențiale din 2020 au demonstrat că votul diasporei poate avea un impact major asupra rezultatelor votului. Mai mult, ele au evidențiat dorința cetățenilor de a face schimbarea. Mulți dintre migranți doresc să se întoarcă acasă, într-o țară care are mai multe de oferit. La alegerile prezidențiale din toamna anului trecut am participat în calitate de voluntar, iar în acest an voi face parte din Biroul Electoral al Secției de Votare (BESV) din München. Această implicare mă apropie și mai mult de țara de baștină. Mai sunt câteva zile...
Miercuri
Mă trezesc cu noi forțe. Mirosul cafelei în bucătărie mă energizează instant. Astăzi trebuie să țin un referat la seminarul de politici sociale cu tema „Venitul pe bază necondiționată”. Acesta presupune alocarea din partea statului a unui venit de bază, indiferent de statut, venit, starea socială sau familială a cetățeanului. Voi prezenta numeroasele avantaje pe care le aduce cu sine venitul necondiționat: libertatea de a decide ce fel de activitate dorești să urmezi, posibilitatea de a evita condițiile de muncă precare și salariul mic, încurajarea unei activități sociale participative. Utopie sau o posibilă realitate?!
Primesc un telefon de la Centrul pentru oamenii fără adăpost. Este vorba de un tânăr din Moldova care a fost păcălit de o familie din München, acesta lucrând timp de trei luni în construcții fără a-i fi achitat un salariu. Acum nu are niciun ban, doarme în stradă și vrea să ajungă cu disperare acasă. Mă trec fiorii. I-am facilitat cumpărarea biletului spre Moldova. Așa ajungi să înțelegi cum dezamăgirea care a devenit speranța care, doar în câteva luni, s-a transformat în disperare și frică. Ce-l așteaptă acasă?!
Plec la un club de carte. Suntem un grup de fete din diverse colțuri ale lumii care ne-am cunoscut pe o rețea de socializare, ne unește interesul pentru lectură. Pentru că luna trecută a fost Luna Pride întru susținerea comunității LGBTQ+, ne-am decis să discutăm cartea „Girl, Women, Other” de Bernardine Evaristo. E o seară plină de reflecții despre ce (nu) merge în societate, inclusiv în estul Europei, ce ne face să (ne) considerăm superiori față de alții. Le-am povestit fetelor cum anul trecut candidata la președintă Maia Sandu era discriminată pe linie de gen sau o presupusă orientare sexuală.
Un angajat fericit lucrează cu 30% mai eficient decât un angajat nefericit...
Joi
Astăzi merg pentru prima data la birou după lockdown. Simt un pic de anxietate, dar mă bucur mult că voi cunoaște pe viu colegii de lucru pe care i-am cunoscut doar virtual, dincolo de ecranul laptopului. Proiectul pe care îl dezvolt la moment este evaluarea indicelui de fericire a angajaților companiei. Acum 10 ani, The Harvard Business Review a publicat un articol despre dividendul fericirii. Multiple studii mai noi demonstrează că un angajat fericit lucrează cu 30% mai eficient decât un angajat nefericit. De la fericirea ca indicator al performanței economice a firmei mă duce gândul la fericirea populației. Siguranța socială, mediul sănătos și sănătatea mintală îl fac pe om fericit. Conform Indicelui Brut al Fericirii (Gross National Happiness) pentru anul 2021, Germania se situează pe locul 16, iar Moldova - pe locul 70.
Cei mai mulți dintre colegii de școală și prietenii au plecat din Moldova imediat după absolvirea liceului. Nu am fost acasă de aproape trei ani, urmează să plec în septembrie. Aștept cu nerăbdare să-mi cuprind rudele și prietena de copilărie. Vreau să-i văd pe moldoveni fericiți!
Vineri
Mă așteaptă o zi extrem de încărcată. Ultimele pregătiri pentru testul TOEFL, un component necesar pentru cei care aspiră la un masterat internațional.
După masă mă întâlnesc la o cafea cu prietena mea din Moldova, pe care am cunoscut-o la alegerile prezidențiale de anul trecut. Am fost împreună voluntare la secția de vot, era în plină pandemie, am avut parte de mult stres, emoții, dar și de multă satisfacție, pe care o puteai citi în ochii celor care au făcut sute de kilometri pentru a vota. „Nici nu îmi vine să cred că a trecut un an de când sunt la München. Mă întreb câți ani voi mai sta aici, sau în altă parte...”, îmi spune. În vocea ei am citit emoții mixte, despre dificultățile cu care te confrunți în țara-gazdă, despre dorul de casă și familie. Am discutat despre cât de importantă este implicarea tinerilor din Moldova, dar și a celor de aici în alegeri. În Germania, statul, partidele politice, diverse organizații neguvernamentale investesc în cultura politică a cetățenilor, în Moldova mai e mult de muncă în acest sens. Ambele sperăm că participarea tinerilor să fie una mai activă decât în anii precedenți. Numărul persoanelor care doresc o schimbare crește. Schimbarea o putem face doar printr-o mobilizare organizată, conștientă, pe toate canalele. Hai la vot!
11 iulie e zi importantă pentru Moldova. E și ziua surorii mele Cassandra...
Îi dau telefon bunicii. Cu bunica mea, fostă profesoară de istorie care e la curent cu toate știrile, vorbim și despre politică. A știut mereu să facă alegerea corectă, o va face și de data asta. Îmi urează succes pentru testul de engleză și în activitatea de organizare a alegerilor. Vom vorbi luni să facem totalurile, noi, cei de aici, cu cei de acasă.
11 iulie e zi importantă pentru Moldova. E și ziua surorii mele Cassandra, care face 14 ani. Avea cinci ani când am plecat din Moldova, dar așteaptă cu nerăbdare vacanțele acasă. Voi vota pentru viitorul ei și al meu alături de Moldova, pentru un viitor în care moldovenii să se bucure de prosperitate, siguranța socială, șanse egale și libertatea alegerii.