Linkuri accesibilitate

Sârbii din Kosovo își fac pașaport kosovar ca să poată călători fără viză în UE


Într-o țară divizată mai ales pe criterii etnice, puține lucruri unesc oamenii așa de mult ca liberalizarea vizelor.

Sârbii își fac pașaport kosovar
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:26 0:00

„Ar fi bine pentru toată lumea”, a spus serviciului balcanic al Europei Libere Liliana, locuitoare duin Gracanica, oraș majoritar sârbesc din apropierea capitalei kosovare Priștina. „Atât pentru noi, sârbii, cât și pentru albanezii de aici, din Kosovo”.

În prezent, kosovarii sunt singurii balcanici care mai au nevoie de vize ca să intre în spațiul Schengen, lipsit de controale la frontierele interne. Aceasta le dă multor kosovari senzația că sunt tratați ca niște europeni de categoria a doua.

Lucrurile sunt însă pe cale să se schimbe.

Speranțele kosovarilor de a se renunța la vize au crescut odată cu includerea acestei doleanțe pe lista de priorități a președinției cehești a Uniunii Europene – și pe agenda unei reuniuni speciale pe tema vizelor sub ediga Consiliului European, programată pentru joi, 13 octombrie.

„UE va revizui aspectele tehnice foarte curând, și sper că sub președinția cehă vom ajunge la un acord, iar Kosova va beneficia de vize liberalizate”, a spus ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, la Prișina, la 29 septembrie.

Problema vizelor pentru kosovari a ridicat probleme diplomatice delicate în țări din UE ca Spania, Slovacia sau România, care nu recunosc statul Kosovo.

Există însă rețineri și din partea unor țări ca Franța și Olanda, care s-au opus până acum liberalizării vizelor mai ales ca să aibă o pârghie pentru a forța continuarea reformelor democratice și de natură să apere statul de drept în Kosovo.

Lipavsky a declarat că olandezii i-au spus să se ocupe mai întâi de problemele tehnice, iar cu problemele politice – „vom vedea mai încolo”.

Credibilitatea UE în Balcani a fost știrbită în ultima vreme de semnalele contradictorii în privința extindeerii, de exercitarea de către Bulgaria (membră UE) a dreptul de veto împotriva Macedoniei de Nord (aspirantă), ca și de decizia ca Ucraina și Moldova să primească statut de țări candidate fără să fi trecut prin pregătirile cerute celor din Balcanii de vest.

Pentru Priștina, în special, refuzul instituțiilor UE de a liberaliza vizele a fost cu atât mai frustrant, cu cât deja în 2018 Parlamentul European constatase că țara îndeplinește toate cerințele, în acest sens.

Președinta din Kosovo Vjosa Osmai i-a spus lui Lipavsky că locuitorii din Kosovo au fost „nedreptățiți”.

Tot Osmani a declarat însă EL cu ocazia recentului summit european de la Praga că liderii UE prezenți în capitala cehă au fost extrem de favorabili liberalizării vizelor pentru kosovari.

Ea s-a declarat „optimistă” că obiectivul va fi atins chiar anul acesta.

„Există de acum voință politică”, a spus Osmani.

Libertatea de mișcare este o chestiune sensibilă în Balcani, unde pe vremea Iugoslaviei nealiniate oamenii călătoreau relativ ușor peste tot în lume – un privilegiu dispărut odată cu prăbușirea Cortinei de Fier și dezintegrarea Iugoslaviei.

Pentru cei mai mulți foști iugoslavi, au urmat decenii de izolare și neplăceri birocratice, pe la ambasade și consulate. Abia în 2009 UE a liberalizat vizele pentru țări ca Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord.

Problema recunoașterii diplomatice pentru Kosovo complică situația suplimentar. Serbia nu recunoaște independența fostei ei provincii și întreține relații cu minoritatea sârbă din nordul Kosovo prin instituții semioficiale și proiecte de infrastructură criticate de Priștina.

Belgradul le oferă sârbilor kosovari și o variantă de pașaport sârbesc, dar el nu poate fi folosit pentru călătorii în terțe țări.

Liberalizarea vizelor europene ar putea nu doar să ușureze viața călătorilor kosovari, dar și să încurajeze minoritatea sârbă din Kosovo să se încadreze într-un sistem statal pe care deocamdată mulți refuză să îl recunoască.

Mulți etnici sârbi cu care au discutat reporterii EL au spus că vor face de îndată cerere pentru pașaportul kosovar, odată ce se vor liberaliza vizele.

Unii kosovari, ce-i drept mai puțini, nu sunt cu totul încântați – ei se tem că liberalizarea vizelor va încuraja emigrația și așa extrem de mare – depopulând mica țară din Balcani.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

Previous Next

XS
SM
MD
LG