Aplauzele politicoase s-au stins, iar șeful NATO, Mark Rutte, și-a aranjat cu grijă hârtiile pe podium. I-a luat 62 de secunde să ajungă la subiect.
„Forțele întunecate ale opresiunii sunt din nou în marș”, a spus el. „Noi suntem următoarea țintă a Rusiei”.
Discursul lui Rutte de la Berlin, din 11 decembrie, a fost doar cel mai recent dintr-un șir fără precedent de avertismente cu privire la un conflict direct cu Rusia, formulate în 2025 de înalți oficiali europeni și agenții de informații.
În februarie, serviciile secrete daneze au declarat că „Rusia se consideră în conflict cu Occidentul și se pregătește pentru un război împotriva NATO”; în iunie, un general german de rang înalt a afirmat că un atac ar putea avea loc în următorii patru ani; în noiembrie, cuvintele sale au fost repetate de un omolog polonez, la două zile după ce ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că „unii istorici militari cred chiar că am avut deja ultima noastră vară de pace”.
Această listă de avertizări este departe de a fi exhaustivă. Rutte a făcut cele mai frecvente avertismente.
În ianuarie, el a îndemnat membrii NATO să mărească cheltuielile pentru apărare sau să urmeze cursuri de limbă rusă, iar în iunie a spus că un astfel de atac ar putea fi coordonat cu o agresiune chineză asupra Taiwanului.
Discursul său din 11 decembrie a fost cel mai puternic semnal de alarmă de până acum. El a vorbit despre „amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii sau străbunicii noștri”, cu „mobilizare în masă și milioane de persoane strămutate”.
Ce se ascunde în spatele avertismentelor?
Comentariile frecvente pe această temă au făcut titlurile ziarelor și au ridicat semne de întrebare, mai ales în contextul în care Statele Unite manifestă un interes din ce în ce mai scăzut pentru menținerea nivelului de sprijin în domeniul securității pe care l-au acordat Europei în trecut.
„Este un aspect la care m-am gândit în mod special, mai ales că nu există nicio dovadă că Rusia ar putea sau ar dori să atace NATO”, a declarat pentru RFE/RL John Foreman, fost atașat militar britanic la Moscova și Kiev.
„Cred că un șir de politicieni și militari folosesc spectrul amenințării rusești din motive mai prozaice: Rutte - pentru a încuraja țările NATO să-și îndeplinească angajamentele de cheltuieli. Polonezii - pentru a atrage mai multe resurse NATO pe teritoriul lor”, a adăugat el.
Alți sceptici au subliniat că, după aproape patru ani de război, Rusia nu a reușit să înfrângă Ucraina - chiar dacă în acest an a avansat cu prețul unor pierderi enorme de vieți omenești și echipamente.
Teemu Tammikko, de la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, a afirmat, de asemenea, că Rusia nu pare „dispusă și pregătită să atace NATO în acest moment”.
El a declarat însă pentru serviciul rus al RFE/RL că puterea președintelui Vladimir Putin „depinde de o amenințare externă”, ceea ce înseamnă că „pe termen lung, este probabilă o provocare militară directă, mai ales dacă războiul din Ucraina va fi înghețat”.
Unii susțin că acest lucru se întâmplă deja, cum ar fi incursiunile dronelor și avioanelor rusești în spațiul aerian al NATO. Dar avertismentele emise în acest an sugerează scenarii mult mai sumbre.
Un atac asupra Estoniei
Un document publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) pe 18 decembrie se concentrează pe temerile față de un atac direct asupra Estoniei pentru a testa disponibilitatea Statelor Unite și a altor aliați NATO de a lupta.
„În Europa, această anxietate se adaugă unei temeri mai profunde: că guvernul american, distras de politica internă și tentat de reduceri bugetare, ar putea în curând să-și diminueze prezența sau să impună condiții pentru rolul său în apărarea Europei”, se arată în document.
- Te-ar putea interesa și: „Nu priviți în sus”. Avioane de vânătoare rusești deasupra Estoniei
Descriind Estonia ca fiind „mică, de câmpie și expusă”, raportul menționează că un exercițiu militar din 2016 a estimat că forțele ruse ar putea cuceri capitala în termen de 60 de ore de la invazie.
Dar raportul mai spune că Rusia ar avea nevoie de 5-10 ani după încheierea războiului din Ucraina „pentru a se reechipa și reînarma în vederea unui astfel de atac” – un interval de timp mult mai lung decât cel estimat de Rutte, Pistorius și alții.
Este de remarcat faptul că oficialii americani nu au repetat avertismentele europene.
Strategia de securitate națională a SUA publicată recent susține că „aliații europeni se bucură de un avantaj semnificativ în ceea ce privește puterea militară față de Rusia în aproape toate privințele, cu excepția armelor nucleare”.
Însă, documentul recunoaște și necesitatea implicării diplomatice a SUA „pentru a atenua riscul unui conflict între Rusia și statele europene”.
„Războinicii”
Oficialii de la Kremlin i-au catalogat pe liderii europeni ca fiind „războinici” și au negat orice intenție de a ataca. Oficialii ruși au făcut comentarii similare despre Ucraina în ajunul invaziei pe scară largă din februarie 2022, însă acest lucru nu înseamnă automat că există planuri pentru noi agresiuni.
„Rusia nu urmărește obiectivele militare atribuite țării noastre”, a declarat vice-ministrul de externe Serghei Riabkov pe 22 decembrie. „Așa cum a spus deja președintele Rusiei, suntem chiar pregătiți să garantăm acest lucru din punct de vedere legal, ca parte a unei soluționări” a războiului din Ucraina, a adăugat el.
Dar este puțin probabil ca un astfel de angajament să fie luat în serios de mulți occidentali. Rusia a semnat și apoi a încălcat promisiunile de a respecta granițele Ucrainei în Memorandumul de la Budapesta din 1994.
În cele din urmă, totul poate depinde de un singur om.
„După cum știm, Rusia nu este o democrație. O astfel de decizie ar fi, în esență, doar rezultatul deciziei lui Vladimir Putin de a ataca o țară europeană care este membră a NATO sau o altă țară europeană, așa că nu avem cum să știm”, a declarat Elizabeth Braw, de la centrul de analiză pentru apărare și securitate RUSI, pentru Serviciul rus al RFE/RL.
„De aceea, liderii militari din toată Europa spun că trebuie să fim pregătiți pentru orice se poate întâmpla mâine. Se poate întâmpla peste cinci ani, peste zece ani sau niciodată, dar nu poți conta pe asta.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
