Un diplomat rus rechemat de la Bruxelles în contextul unei operațiuni antispionaj desfășurate de autoritățile belgiene a fost nominalizat la conducerea misiunii din Belgrad a celei mai mari organizații europene din domeniul securității, potrivit unei investigații comune realizate de RFE/RL și mai multe instituții media europene.

Moscova l-a numit pe Dmitri Iordanidi, fost șef-adjunct al misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din Bosnia și Herțegovina, care are o vastă experiență în Balcani, să conducă misiunea OSCE din Serbia, potrivit unor documente interne ale organizației obținute de Europa Liberă.

Candidatura acestuia vine în contextul acuzațiilor tot mai frecvente aduse de Statele Unite în ultimii ani privind activități rusești „maligne” în regiunea acoperită de organizația de securitate regională cu sediul la Viena, formată din 57 de țări membre.

Iordanidi, în vârstă de 55 de ani, este unul dintre cei 20 de diplomați ruși care au părăsit discret Bruxelles-ul în 2023, după acuzațiile Serviciului belgian de securitate de stat (VSSE) că ar fi fost spioni sub acoperire, potrivit unei liste întocmite de serviciile belgiene de informații și verificate independent de trei surse din serviciile secrete occidentale, relevă o investigație comună realizată de Europa Liberă, portalul EUobserver din Bruxelles, cotidianul belgian De Morgen, săptămânalul belgian Humo și cotidianul francez Le Monde.

O sursă din cadrul serviciilor de informații a numit această operațiune antispionaj „o ocazie de a goli sertarul”, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din februarie 2022.

Deși guvernul belgian nu publică listele diplomaților acreditați în țară, iar misiunea diplomatică rusă la Bruxelles nu publică numele angajaților săi, RFE/RL a verificat independent prezența mai multor diplomați ruși expulzați din Belgia în 2023.

Diplomații ruși, ale căror nume nu au fost făcute publice până acum, sunt menționați în listă ca fiind afiliați Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) sau Direcției de Informații Militare, cunoscută sub numele de GRU.

Iordanidi, identificat de serviciile belgiene de informații ca fiind afiliat SVR, este singurul diplomat dintre cei 20 care nu a fost declarat „persona non grata”, potrivit unei surse din cadrul serviciilor de informații. Sursa a precizat că Rusia l-a rechemat pe Iordanidi după ce Belgia a comunicat că îl va declara persona non grata dacă Moscova nu-l va retrage singură.

În prezent, Moscova încearcă să îl readucă pe Iordanidi în cadrul OSCE, organizația multilaterală cu sediul la Viena care, până la invazia rusă din 2022 în Ucraina, a jucat un rol central în monitorizarea agresiunii rusești din Ucraina și în încercările de mediere a păcii între Moscova și Kiev.

Iordanidi figurează printre cei opt candidați nominalizați pentru poziția de șef al misiunii OSCE din Serbia, după termenul limită pentru depunerea candidaturilor stabilit pentru 1 decembrie 2024, conform documentului obținut de Europa Liberă.

Rusia l-a nominalizat pe Iordanidi și pentru conducerea unui birou al OSCE din capitala Kârgâzstanului, Bișkek, precum și pentru o funcție similară în capitala Kazahstanului, Astana.

OSCE a spus într-o declarație prin e-mail că procesul de selecție pentru toate aceste trei poziții este încă în desfășurare și că nu poate face comentarii asupra subiectului invocând confidențialitatea procedurii.

Numirile sunt făcute de președintele în exercițiu al OSCE—în prezent ministra finlandeză de externe, Elina Valtonen—în consultare cu actuali și foști oficiali de rang înalt ai OSCE, precum și cu țările gazdă ale misiunilor respective, a declarat purtătoarea de cuvânt a OSCE, Alexandra Taylor.

„Urmărim un proces riguros de selecție pentru toate pozițiile din cadrul OSCE”, a precizat Taylor.

Oficiali și guverne occidentale au acuzat Moscova că acționează ca un sabotor în interiorul OSCE și că abuzează de politica bazată pe consens a organizației, inclusiv în contextul războiului dus de Rusia în Ucraina – care a devenit cel mai mare și mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.

Rusia a criticat OSCE, acuzând că organizația „este reformată pentru a deveni un apendice al NATO și al Uniunii Europene”.

În urma unor investigații realizate de RFE/RL privind presupusa influență a serviciilor de informații ruse în cadrul OSCE, Adunarea Parlamentară a organizației, care facilitează dialogul între statele membre, a solicitat conducerii OSCE „să inițieze discuțiile și verificările de securitate necesare pentru a elimina influența distructivă a Rusiei din interiorul organizației”.

Rusia și-a trimis anterior diplomații expulzați de statele UE pentru presupuse activități de spionaj la ambasada sa din Serbia, unde președintele Aleksandar Vučić a încercat să mențină relațiile tradițional apropiate ale Belgradului cu Moscova, potrivit unei investigații realizate de RFE/RL în martie 2023.

Nici Iordanidi, nici Ambasada Rusiei la Bruxelles nu au răspuns solicitărilor de a comenta aceste informații. Și serviciile de securitate belgiene au refuzat să facă declarații pe acest subiect.

Călătorii balcanice

După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, sute de diplomați ruși au fost expulzați de Statele Unite și de guvernele Uniunii Europene, inclusiv diplomați aflați la misiunea diplomatică a Rusiei în Belgia și la reprezentanța rusă pe lângă UE, la Bruxelles.

Printre aceștia s-a numărat și Aleksandr Studenikin, expulzat de UE pentru „acțiuni ilegale și perturbatoare”, dar care a reapărut ca observator OSCE la alegerile parlamentare și locale desfășurate în Serbia în decembrie 2023, potrivit unei investigații realizate de RFE/RL.

Prezența publică a lui Iordanidi în capitala Belgiei a fost nesemnificativă, deși pare să fi ajuns acolo la un moment dat în 2023, o schimbare importantă în activitatea sa, o mare parte a carierei sale diplomatice fiind desfășurată în Balcani.

Documentele disponibile public arată că, începând din 2009, Iordanidi ocupa funcția de prim-secretar politic la Ambasada Rusiei din Sarajevo, iar câțiva ani mai târziu a devenit șeful biroului OSCE din Banja Luka, centrul administrativ al entității sârbe din Bosnia, Republica Srpska.

În mai 2013, Iordanidi a fost așezat între președintele rus Vladimir Putin și ministrul de Externe Serghei Lavrov în timpul unei întâlniri cu președintele sârb de atunci, Tomislav Nikolić, la reședința de vară a președintelui rus din stațiunea Soci, în sudul Rusiei. La acea întâlnire a fost prezent și Aleksandar Vučić, care, la acea vreme, era ministru al Apărării și prim-vicepremier al Serbiei.

Ulterior, Iordanidi a devenit adjunctul șefului Misiunii OSCE în Bosnia și Herțegovina, la Sarajevo, și pare să fi părăsit această funcție undeva în a doua jumătate a anului 2022 sau la începutul lui 2023.

O sursă din cadrul OSCE, care a vorbit sub protecția anonimatului, și-a amintit că Iordanidi a plecat din Sarajevo spre Belgia, iar una dintre sursele din serviciile de informații contactate pentru acest articol a afirmat că acesta a ajuns acolo în 2023 și a fost nevoit să plece sub presiune în același an.

Jurnaliștii nu au găsit nicio dovadă din surse publice privind o eventuală funcție a lui Iordanidi din cadrul Ambasadei Rusiei la Bruxelles pe durata scurtei sale șederi acolo, un contrast evident față de perioada sa în OSCE, în Bosnia și Herțegovina, unde acorda frecvent interviuri și apărea în public.

O mare parte din activitatea sa publică anterioară în cadrul OSCE în Balcani a fost legată de probleme de mediu și promovarea libertăților civile.

Bazele de date guvernamentale rusești scurse - cum ar fi registrele de rezidență, vehicule și taxe - analizate de Europa Liberă nu reflectă nicio legătură clară, pe hârtie, între Iordanidi și serviciile de informații ruse. Totuși, astfel de legături apar în cazul altor cetățeni ruși incluși pe lista neagră în cadrul operațiunii antispionaj desfășurate de Belgia, în care a fost implicat și Iordanidi.

Oamenii GRU în Bruxelles

Printre ceilalți 19 diplomați ruși de pe lista serviciilor belgiene de informații cu presupuși spioni, alături de Iordanidi, se afla și Aleksandr Kovalciuc, care a ocupat oficial funcția de consilier la Ambasada Rusiei din Bruxelles.

Registrele de rezidență scurse indică adresa de domiciliu a lui Kovalciuk ca fiind str. Narodnogo Opolchenia 50, în Moscova, aceeași adresă unde se află Academia Militară a Ministerului rus al Apărării.

Academia este cunoscută pe scară largă sub denumirea de „Conservatorul GRU” - un acronim care face referire la Direcția Principală de informații a armatei ruse.

Pe lista diplomaților ruși suspectați de spionaj se află și Serghei Cerepanov, care a ocupat funcția de al doilea secretar la Ambasada Rusiei din Bruxelles. Conform unor baze de date guvernamentale rusești scurse, el a lucrat anterior la Academia Forțelor Strategice de Rachete din Moscova și era înregistrat la o adresă asociată Unității Militare 46179, specializată în supraveghere seismică și infrasunete prin sateliți, sub coordonarea Direcției a 12-a Principale, responsabilă de securitatea nucleară.

Adresa de reședință a unui alt diplomat rus expulzat, Dmitri Zamoghilnîh, care făcea parte din personalul tehnic al ambasadei, este legată de Unitatea Militară 92154, o divize a forțelor speciale GRU.

Între timp, unul dintre diplomații expulzați, Serghei Gudilin, a fost surprins fotografiind o instalație militară din apropierea capitalei belgiene, conform unor date publice disponibile pe contul său din aplicația de fitness Strava.

În iulie 2021, Gudilin a postat pe contul său de Strava o fotografie a stației radar Bertem, parte a rețelei de control al traficului aerian din Belgia, care furnizează date radar armatei belgiene.

Solicitările trimise la adresele de email asociate lui Kovalciuk, Cerepanov, Zamoghilnîh și Gudilin au rămas fără răspuns.

Operațiunea autorităților belgiene a dus, în total, la expulzarea a 20 de presupuși spioni ruși, conform listei, pe lângă cei 48 de membri ai delegațiilor ruse la UE și NATO care fuseseră expulzați anterior.

„Belgia dorește să aibă relații diplomatice normale cu Rusia, dar nu poate permite ca aceste relații să fie folosite în scopuri de spionaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului belgian de Externe, Pierre Steverlynck.

Amenințări în creștere

Deși țările europene au expulzat colectiv peste 700 de diplomați ruși - inclusiv presupuși spioni - de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, experții occidentali avertizează că amenințarea din partea Moscovei evoluează.

„Am observat... o diminuare temporară a capacității serviciilor ruse de informații de a desfășura operațiuni de spionaj ostil din țările noastre, dar aceasta a fost refăcută”, a spus James Appathurai, un oficial NATO de rang înalt specializat în război hibrid, într-un interviu pentru EUobserver.

Appathurai a explicat că Rusia și-a mutat atenția către recrutarea online, folosind din ce în ce mai des bande criminale și persoane care nu își dau seama că sunt manipulate pentru a desfășura acte de sabotaj.

„Acești recruți nici măcar nu realizează pentru cine lucrează”, a spus Appathurai. „Ei comit incendieri, deraieri de trenuri, chiar și atacuri asupra proprietăților politicienilor - totul sub coordonarea serviciile ruse de informații, care trag sforile din umbră.”

Revista germană Der Spiegel a relatat luna trecută că anchetatorii germani suspectează că o serie de acte de vandalism asupra mașinilor din țară au fost finanțate de un client rus și executate de complici de nivel inferior sub pretextul activismului climatic.

Procurorii din orașul Ulm, în sudul Germaniei, au anunțat că patru suspecți au fost reținuți în legătură cu peste 100 de acte de vandalism, în care a fost folosită spumă de întărire pentru a bloca țevile de eșapament ale mașinilor. Printre suspecți se numără cetățeni originari din România, Serbia și Bosnia.

În ianuarie, premierul Poloniei, Donald Tusk, a acuzat Rusia că ar fi pus la cale atacuri teroriste asupra unor ținte nespecificate, folosind avioane, după două incidente separate în care colete transportate de DHL au luat foc în Lituania și Marea Britanie.

„Nu voi intra în detalii, pot doar confirma că temerile privind planificarea de către Rusia a unor acte de teroare aeriană, nu doar împotriva Poloniei, ci și a companiilor aeriene din întreaga lume, sunt justificate”, a spus Tusk într-o conferință de presă.

Moscova a negat în mod repetat acuzațiile guvernelor occidentale privind implicarea sa în atacuri teroriste, inclusiv incendieri, otrăviri și atacuri asupra unor persoane din Occident.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te