Rusia a continuat atacurile aeriene asupra Ucrainei, lovind instalații energetice în cel puțin două regiuni și vizând mai multe alte locații din întreaga țară, pe fondul incertitudinii privind perspectivele eforturilor de pace după summiturile din Statele Unite din ultimele săptămâni.
Atacurile cu drone au avariat patru instalații din regiunea Odesa în dimineața zilei de 31 august, întrerupând alimentarea cu energie electrică a peste 29.000 de consumatori, a declarat șeful regional Oleh Kiper, pe Telegram, adăugând că au fost avariate și locuințe private și alte clădiri, iar o persoană a fost rănită.
„Infrastructura critică este alimentată de generatoare”, a spus Kiper. El a afirmat că Cernomorsk, un oraș de coastă situat la sud de Odesa, a fost cel mai grav afectat.
Câteva ore mai târziu, un atac cu drone a lovit infrastructura energetică civilă din regiunea Cernihiv, în nordul Ucrainei, lăsând 30.000 de gospodării din districtul Nijin fără electricitate, a declarat guvernatorul regional Veaceslav Ceaus. El a spus că alimentarea cu energie electrică a fost restabilită la spitalul principal și la sistemul de alimentare cu apă al orașului.
Noile atacuri au avut loc în contextul în care aliații unui politician ucrainean proeminent împușcat mortal cu o zi înainte în orașul Lvov, din vestul țării au arătat cu degetul spre Rusia, iar președintele rus Vladimir Putin a sosit în China pentru reuniunea anuală a unei organizații regionale din care fac parte și China, India și alte șapte țări.
La nivel național, apărarea aeriană a neutralizat 126 din cele 142 de drone detectate peste noapte, în timp ce restul au lovit 10 locații, iar fragmente din drone doborâte au căzut în alte șase locații, au declarat Forțele Aeriene Ucrainene.
Bombardamentul a urmat atacurilor din regiunea Sumî, din nord-estul țării, la granița cu Rusia, din 30 august, în urma cărora un înalt oficial local a fost rănit, au declarat autoritățile.
La Tianjin, în China, Putin a participat la o recepție oferită de președintele chinez Xi Jinping pentru liderii sosiți la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), care include, printre altele, Belarus, India, Iran și patru țări din Asia Centrală, pe fondul tensiunilor cu Occidentul legate de invazia Rusiei în Ucraina și alte probleme. 1 septembrie va fi ziua principală a summitului SCO.
China este un partener important pentru Rusia de când Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, alimentând economia de război a acesteia cu achiziții de petrol și gaze, furnizând produse cu dublă utilizare și oferind Moscovei sprijin diplomatic pe scena mondială.
Putin va rămâne în China după summit și va participa la ceremoniile de la Beijing care marchează înfrângerea Japoniei, putere a Axei, și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv la parada militară din 3 septembrie. Kremlinul afirmă că se așteaptă ca acesta să se întâlnească cu mai mulți lideri, printre care Kim Jong Un din Coreea de Nord, o dictatură care a susținut războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu armament și soldați.
Persoane îndoliate îi aduc un omagiu lui Andri Parubii
Între timp, în Lvov, persoanele îndoliate au adus flori la locul unde Andriy Parubiy, un parlamentar naționalist și fost președinte al parlamentului, a fost împușcat mortal în plină zi, pe o stradă din apropierea casei sale, pe 30 august.
În timp ce autoritățile de aplicare a legii încercau să identifice și să-l prindă pe atacator și căutau indicii despre un posibil motiv al împușcăturilor, mai mulți asociați ai lui Parubiy au dat vina pe Rusia.
Parlmentarul Mikola Kniajițki a declarat că, în opinia sa, uciderea lui Parubii a fost „răzbunarea Rusiei pentru poziția sa”, sugerând că acesta a fost ținta atacului din cauza sprijinului acordat suveranității, securității și unității Ucrainei în fața invaziei ruse.
„Aceasta este o crimă [menită] să îi sperie și să îi distrugă pe liderii ucraineni adevărați, puternici și responsabili, astfel încât națiunea ucraineană să nu mai aibă niciun viitor”, a declarat Kniajițki.
Parubii, în vârstă de 54 de ani, a jucat un rol important în protestele din Maidan din 2013-2014, cunoscute în Ucraina sub numele de Revoluția Demnității, când mitingurile masive împotriva deciziei președintelui de atunci, Viktor Ianukovici, de a distanța Kievul de Uniunea Europeană și de a se apropia mai mult de Rusia au dus la prăbușirea regimului său și la fuga sa în Rusia.
Parubii a fost, de asemenea, o figură importantă în Revoluția Portocalie, când victoria declarată a lui Ianukovici, favoritul Kremlinului în alegerile prezidențiale din 2004, a fost anulată în urma protestelor masive provocate de dovezile de fraudă pe scară largă.
„Oricine ar fi fost autorul, cel care a ordonat și cel care trebuie să poarte responsabilitatea este Putin”, a declarat fostul președinte Petro Poroșenko, liderul partidului Solidaritatea Europeană, din care făcea parte Parubii, referindu-se la asasinarea acestuia.
Autoritățile ucrainene nu au numit niciun suspect în cazul asasinării lui Parubii, care a fost președintele Radei Supreme, parlamentul Ucrainei, în perioada 2016-2019.
Întrebat de Europa Liberă (RFE/RL) despre motivele crimei, șeful poliției regionale din Lvov a spus că există multe teorii posibile, inclusiv un motiv politic și implicarea Rusiei. Nu au fost prezentate dovezi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
