Cu toate acestea, unii experți au numit reuniunea la nivel înalt din Emiratele Arabe Unite (EAU) din 10 iulie drept una „istorică”, dat fiind contextul ultimelor evoluții regionale.
Întâlnirea a avut loc pe fondul unui nou episod al deteriorării relațiilor dintre Baku și Moscova, dar și al recentelor eforturi de sprijin ale Turciei și Statelor Unite ale Americii pentru reconcilierea dintre cele două țări. Rusia a fost exclusă din proces, deși a avut mult timp rolul de mediator între cele două țări.
Armenia și Azerbaidjan încearcă să ajungă la un acord de pace după ce Baku a recâștigat controlul deplin asupra regiunii Nagorno-Karabah, care s-a aflat sub controlul forțelor etnice armene, susținute de Erevan, încă de la începutul anilor 1990.
Discuțiile de la Abu Dhabi au durat mai bine de patru ore. Celor doi lideri li s-au alăturat apoi delegațiile oficiale, însă negocierile nu au adus mai multă claritate asupra posibilei semnări a viitorului tratat de pace.
În schimb, premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev s-au angajat să continue discuțiile pe teme sensibile, precum delimitarea frontierelor.
Într-o declarație comună, cele două țări și-au reafirmat angajamentul față de negocierile bilaterale și continuarea „măsurilor de consolidare a încrederii”.
Spinoasa chestiune a delimitării frontierelor
În septembrie 2023, Nagorno-Karabah a ajuns sub controlul deplin al Azerbaidjanului, în urma unui atac fulgerător al forțelor azere, iar liderii armeni ai regiunii separatiste au fost forați să capituleze. Zeci de mii de etnici armeni au părăsit Karabahul, refugiindu-se în Armenia. Erevanul a acuzat Moscova că forțele pacificatoare ruse nu au intervenit pentru a opri ofensiva azeră. Ulterior, Armenia a cedat Azerbaidjanului și câteva sate de frontieră.
Anul trecut, premierul Nikol Pașinian a declarat că Armenia trebuie să delimiteze rapid granița cu Azerbaidjanul pentru a evita o nouă rundă de ostilități. Însă, mulți locuitori din regiunile de frontieră ale Armeniei s-au opus eforturilor de demarcație, calificându-le drept o cedare a teritoriului suveran către Azerbaidjan.
Preluarea de către azeri a controlului asupra unor sate armenești de la frontieră a stârnit proteste de amploare la Erevan și în toată țara, cerându-se demisia premierului.
Nikol Pașinian a răspuns însă la tensiunile crescânde prin reprimarea liderilor de opoziție. Recent, arhiepiscopul Mikael Ajapahian și arhiepiscopul Bagrat Galstanian – figuri importante ale influentei Biserici Apostolice din țară și lideri ai protestelor – au fost plasați în arest preventiv, fiind acuzați de participare la un presupus complot pentru răsturnarea guvernului.
Accesul azer către Nahicevan – pe masa negocierilor
Potrivit serviciilor armean și azer ale RFE/RL, o altă temă importantă a discuțiilor de la Abu Dhabi a fost deschiderea așa-numitului coridor Zanghezur.
Este vorba despre accesul terestru al Azerbaidjanului către exclava sa, Republica Autonomă Nahicevan, care se află în regiunea Siunik din Armenia.
Proiectul este avantajos pentru Baku, deoarece legătura sa cu Nahicevan are loc, practic, doar pe cale aeriană. Erevanul spune că este gata să deschidă un coridor terestru prin teritoriul său, dar pune mai multe condiții, inclusiv cu privire la statutul regiunii autonome.
Partea azeră a pus și ea condiții, cerând în primul rând modificarea constituției armene, despre care spune că ar conține pretenții teritoriale față de Baku. Dar, autoritățile armene consideră că prevederile constituționale nu ar trebui să fie un obstacol în calea semnării acordului de pace.
Formatul bilateral - fără mediatori, în ritm alert
Într-un interviu pentru Current Time, expertul Serghei Melkonian de la Institutul de Studii Politice Aplicate din Erevan, a menționat că autoritățile armene sunt și ele interesate de deblocarea căilor de transport, dar într-un sens mult mai larg, pentru că „Turcia și Azerbaidjanul țin Armenia în blocadă din 1993".
Totodată, Melkonian afirmă că nu numai rolul Rusiei în medierea negocierilor armeano-azere s-a diminuat substanțial, dar într-o anumită măsură și rolul Occidentului. Potrivit lui, discuțiile bilaterale între Erevan și Baku, adică fără mediatori, decurg mult mai eficient și într-un ritm mai alert decât înainte.
„Azerbaidjanul a obținut de la Occident tot ce și-a dorit – recunoașterea de către Armenia a Nagorno-Karabahului ca parte a Azerbaidjanului. Baku nu mai este interesat de medierea occidentală – după ce a stabilit controlul în urma războiului din septembrie 2023”, afirmă expertul.
În opinia sa, medierea Rusiei este și ea aproape exclusă.
„Rusia trebuia să participe la toate procesele de normalizare armeano-azere și era garant. Putin a semnat documentele cu privire la Karabah. În declarația din noiembrie 2020, la punctul 9, se spune că trupele de grăniceri ale Rusiei trebuie să fie prezente pe căile de comunicație care leagă Azerbaidjanul de Nahicevan. În prezent, această chestiune nu se află pe agenda de lucru. Dimpotrivă, se discută posibilitatea amplasării unei companii internaționale – cel mai probabil, va fi o companie americană, judecând după diverse discuții. Adică, Rusia nu se află pe agenda deblocării comunicațiilor”, a explicat Melkonian.
La toate acestea contribuie și deteriorarea recentă a relațiilor ruso-azere, dar și tensiunile mai vechi ruso-armene.
Potrivit expertului, singurul avantaj pentru Rusia în acest moment este faptul că Armenia și Azerbaidjanul au renunțat la serviciile de mediere occidentale și au trecut la formatul bilateral - nici Bruxellesul, nici Washington nu participă direct la negocieri.
„Rusia nu-și mai poate exercita forța în Caucazul de Sud începând cu 2022. Și acest lucru a creat mari probleme în relațiile armeano-ruse, după cele două agresiuni împotriva Armeniei – în mai 2021 și în noiembrie 2021, precum și după agresiunea pe scară largă a Baku din septembrie 2022, când Azerbaidjanul a ocupat peste 200 de kilometri pătrați. Și acum, dacă priviți la frontiere dinspre Erevan, veți vedea că umbrela de securitate pe care Armenia se baza nu mai există. Pe acest fundal a început deteriorarea relațiilor armeano-ruse. În prezent, după cum știți, principalul partener al Armeniei în domeniul cooperării militare și tehnice este India. Urmează Franța și apoi restul țărilor”, a afirmat expertul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
