Linkuri accesibilitate

România va semna la toamnă contracte pentru extinderea centralei ei nucleare, la care vrea să participe și R. Moldova


Centrala nucleară de la Cernavodă a fost construită în anii comunismului, cu tehnologie canadiană. Ea urmează să fie extinsă, în următorul deceniu.
Centrala nucleară de la Cernavodă a fost construită în anii comunismului, cu tehnologie canadiană. Ea urmează să fie extinsă, în următorul deceniu.

Ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja, a declarat că în septembrie sau octombrie s-ar putea încheia negocierile cu consorțiul internațional care va construi două noi reactoare la centrala Cernavodă, într-un proiect urmărit cu atenție și de Moldova.

„Suntem foarte bucuroși că consorțiul format din două companii americane, Flora și Sargent & Lundy, alături de Ansaldo din Italia și AtkinsRealis din Canada, avansează și urmează să depună o ofertă în curând pentru cel mai important contract din acest proiect. Ne așteptăm ca, până în septembrie, negocierile dintre Nuclearelectrica și consorțiu să fie finalizate și să avem contractul semnat cel târziu în octombrie. După aceea nu va mai exista cale de întoarcere și vom livra Unitatea 3 în 2031 și Unitatea 4 în 2032", a spus Burduja, miercuri, citat de Agerpres.

În urmă cu un an, Compania Energocom, deținută 100% de statul moldovean, a semnat, la Cernavodă, un Memorandum de Înțelegere cu Societatea Națională din România Nuclearelectrica.

„Țara noastră nu are capacitatea să dezvolte propriile proiecte de generare nucleară, dar poate beneficia de relațiile speciale cu România și de faptul că România intenționează să crească volumul energiei nucleare produse. Anume în acest context, examinăm posibilitatea ca Moldova să participe în calitate de coinvestitor, ca să ne asigurăm pe viitor de energie sigură, durabilă și la prețuri competitive”, a spus atunci ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, citat de Moldpres.

Detaliile acestei implicări moldovene rămân, totuși, încă neclare.

„Renașterea nucleară” ia avânt

Anunțul ministrului român Burduja că se apropie de final pregătirile pentru începerea măririi centralei de la Cernavodă vin pe fondul unui apetit reînnoit pentru energia nucleară în unele țări europene.

La mijlocul lunii iulie, guvernul Cehiei a acceptat oferta concernului sud-coreean KHNP pentru construcția a două noi blocuri la una din cele două centrale nucleare ale țării central-europene, Dukovany.

Coreenii au câștigat concursul în dauna firmei franceze EdF, iar construcția ar urma să coste 400 de miliarde de coroane cehești, adică aproape 16 miliarde de euro. În curând, Cehia va începe și consultările pentru extinderea celeilalte centrale nucleare, Temelin.

Actuala conducere politică de centru-dreapta de la Praga este entuziast pro-nucleară, chiar dacă astfel contrazice politicile a doi dintre vecinii ei. Germania, principalul partener economic al Cehiei, este în plin proces de renunțare la centralele atomice, iar Austria este un adversar tradițional al lor.

Noul boom atomic, declanșat după panica energetică creată de invazia rusă în Ucraina, cuprinde și alte țări europene, nu doar Cehia sau România.

Franța, țara din UE care depinde în cea mai mare măsură de energia nucleară, a anunțat la începutul anului curent că are nevoie nu de șase noi centrale nucleare, cum spunea până de curând, ci de 14.

Aproape simultan, guvernul Marii Britanii a prezentat un plan de expansiune nucleară numit de ziarul Guardian cel mai ambițios din ultimii 70 de ani. El propune printre altele ca odată la 5 ani, între 2030 și 2044, să fie inaugurate câte două reactoare nucleare noi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG