Răspunsul oficialilor români față de îngrijorările Comisiei Europene legate de independența sistemului judiciar a fost dat pe mai multe niveluri. În primul rând, printr-o scrisoare semnată de liderii celor două camere ale parlamentului în care se dau asigurări că modificările Legilor justiției s-au făcut prin „respectarea exigențelor constituționale”, sugerând pe de altă parte că Bruxelles-ul n-ar trebui să se amestece în deciziile parlamentului. Au fost apoi, răspunsuri ale liderilor social-democrați, care au mers mult mai departe. Astfel, de pildă, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu a spus că social-democrații vor continua să modifice „mult” codurile penal și de procedură penală și a confirmat că din viitorul executiv vor face parte miniștri cu probleme penale, pentru că PSD „poate”. Cu alte cuvinte, social-democrații și-ar permite să aducă în guvern oameni bănuiți de corupție de procurorii DNA. Dacă protestatarilor, care au manifestat și la sfârșitul săptămânii trecute în număr foarte mare, nu le „convine”, a mai adăugat reprezentantul PSD, atunci aceștia n-au decât „să facă un partid unic, cu Kovesi președinte, prim-ministru și împărat”.
Codruța Kovesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție, pe care coaliția de guvernare ar vrea să o schimbe a fost lăudată în mai multe rânduri de oficialii de la Bruxelles și există temerea că odată cu plecarea ei din fruntea procuraturii anticorupție, înainte de terminarea mandatului, această instituție ar fi slăbită.
Președintele și prim-vicepreședintele Comsiei Europene, Jean Claude Junker și Frans Timmermans, au publicat o declarație comună în care vorbesc despre „pericolul regresării”, precizând că Bruxelles-ul “va analiza în detaliu modificările aduse legilor justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției.
Mesajul transmis de liderii Comisiei Europene este interpretat de o sursă a EU Observer ca un „foc de avertisment” , ceea ce înseamnă că n-ar fi exclusă utilizarea mecanismului privind statul de drept lansat în împotriva Poloniei pe tema reformei judiciare.
Liderii coaliției de guvernământ nu sunt, însă, îngrijorați de o asemenea perspectivă, iar în scrisoarea semnată de șefii Senatului și Camerei Deputaților, aceștia se declară la rândul lor „îngrijorați” față de cităm “modul incorect” în care ar fi fost informată Comisia Europeană în ceea ce privește „transparența dezbaterilor” din legislativul român. Din punctual lor de vedere reacția Comisiei Europene este „surprinzătoare”, prin comparație cu felul în care Bruxelles-ul s-a raportat la reformele juridice făcute de guvernele anterioare.
PSD și ALDE, cele două partide care formează coaliția de guvernământ din România, socotesc că legile juridice trecute de Parlament ar respecta toate standardele statului de drept dacă primesc și girul Curții Constituționale. Sigur, că la rândul lor, judecătorii Curții au fost numiți de politicieni și cei mai mulți dintre ei răspund comenzilor celor care i-au desemnat.
Modificarea acestor legi ar putea afecta independența justiției şi le-ar putea fi de folos politicienilor acuzați de corupție. Miza este foarte mare din acest punct de vedere, dat fiind că liderii partidelor de guvernare au dosare penale, de aceea ar putea începe un război cu UE.
