Ziarul Național publică un editorial semnat de Vasile Gârneț. Între altele, acesta se întreabă ce face Republica Moldova într-o perioadă când Putin e mai războinic ca niciodată? El constată că aceasta agonizează, se depopulează, se sufocă sub un regim mafiot, are o guvernare care mimează reformele și flutură demagogic lozinci deșarte despre integrarea europeană, dar în realitate „implementează” un regim de inspirație putinistă, cu un lider/coordonator care controlează totul. Autorul notează în continuare că Republica Moldova mai are un așa-zis președinte, Igor Dodon, pe care îl vede ca variantă sublimată a moldoveanului mancurt, trădător –, care e fascinat de Putin, îi cerșește audiență și îl imită. În 2018, continuă acesta, vor avea loc alegeri locale, în două orașe importante, la Chișinău și Bălți, și alegeri parlamentare la toamnă, în care Putin va fi o prezență activă, un „spectru” care pe unii îi va îngrozi, iar pe alții îi va băga în extaz, mai remarcă autorul.
Radio Chișinău îl citează pe comentatorul politic, Vlad Țurcanu, în opinia căruia, deși partidele proromânești din Republica Moldova au dezamăgit sau s-au compromis, numărul cetățenilor care își doresc o apropiere de România a rămas același sau chiar a crescut. El observă că autoritățile actuale preferă o relație pragmatică, dar, în opinia sa, mai devreme sau mai târziu va trebui ca speculațiile pe marginea elementelor de identitate națională să fie îndepărtate, ceea nu s-a reușit în toți acești ani din 1991 încoace. El crede românilor din RM li s-a spus tot timpul că nu e momentul să-și manifeste opțiunea identitară, au fost induși în eroare de forțe politice care doar au profitat de opțiunea proromânească a cetățenilor.
Presa de la Chișinău îl citează pe analistul politic român, Armand Goșu, care a declarat pentru portalul stiricurate.ro că subiectul Unirii României cu Republica Moldova este unul extrem la sensibil și că intenția guvernului României de a spori finanțarea în Moldova este lăudabilă, dar nu schimbă deocamdată prea mult lucrurile în Moldova. Analistul susține că la Chişinău este o clică la conducere, conectată la Moscova, iar justiția este controlată politic. În aceste condiții, se întreabă el, ce om de afaceri român s-ar duce să facă o investiție de 100.000 de euro în Moldova? În opinia lui Armand Goșu, ca să existe un interes economic al României, o apropiere în acest sector și investiții, autoritățile de la Chișinău ar trebui să facă curățenie, să existe instituții curate. „E o paradigmă de tip sovietic în care ei trăiesc în continuare. Trebuie cineva să vină şi să rupă dramatic acest cordon care îi leagă de trecut”, mai notează analistul.
Tribuna.md publică un editorial semnat de Dumitru Spătaru, în care acesta scrie despre „investiția” de imagine care se face în Silvia Radu, primar interimar al capitalei. În opinia autorului, este vorba despre o investiție masivă, cum demult nu s-a făcut în politica moldovenească și care arată că i se rezervă un loc important în anumite ecuaţii politice. Editorialistul scrie că Silviei Radu i se creează imaginea de bun administrator, cu voinţă şi viziune şi care, pentru binele locuitorilor capitalei, nu-şi jeleşte nici timpul liber. Totodată, remarcă el, o a doua față ce i se creează, este cea de unionistă. Dumitru Spătaru menționează aici vizita Silviei Radu la Bucureşti şi a Gabrielei Firea la Chişinău, vizita Silviei Radu la Iaşi şi declaraţiile făcute cu această ocazie, atitudinea faţă de acţiunile unioniste ce au loc la Chişinău. La fel, remarcă editorialistul, Silviei Radu i se creează imaginea unei femei puternice şi moderne în politică.
„Centenarul unirii: De ce Moldova rămâne cu 30 de ani în urma României în dezvoltarea economică” titrează mold-street.md. Jurnaliștii citează o analiză a economistului Stanislav Madan. El scrie că problema cea mai mare la momentul actual pentru economia moldovenească este că remitențele nu vor mai fi în perspectivă un catalizator sustenabil de creștere economică, iar posibilitățile Bugetului Public Național de a influența nivelul de bunăstare prin intermediul prestațiilor sociale sunt foarte limitate. Mai mult decât atât, susține acesta, după cum a arătat epopeea Furtului Miliardului, calitatea și capacitatea instituțiilor statului a devenit mai slabă, iar nivelul de încredere al oamenilor în acestea, care sunt temelia unui stat, s-a erodat și mai mult. Stanislav Madan notează că dacă am face un simplu calcul ipotetic și am presupune că economia Romaniei s-ar opri pe loc cu o creștere economică zero, iar economia Moldovei ar crește anual cu 5%, o cifră încă optimistă în conjunctura actuală, Moldova ar avea nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la nivelul de bunăstare economică al României.
