În analiza publicată în revista Newsweek România, Ovidiu Nahoi spune că Republica Moldova a reușit să depășească „logica 50-50”, adică acea „ambiguitate geopolitică păguboasă” în care „opțiunile pro-occidentale și pro-ruse erau aproape egale – la fel ca și numărul de moldoveni plecați să lucreze în UE sau în Rusia”.
„O astfel de situație făcea imposibil orice angajament într-o direcție sau alta, ba a și hrănit ideea unei «plăci turnante» – nici cu unii în totalitate, nici cu ceilalți, dar să tragem avantaje din ambele părți. Asta a fost în folosul rețelelor mafiote”. Ovidiu Nahoi, din care am citat, consideră că alegerile anticipate din 11 iulie au marcat înclinarea puternică a balanței spre Vest. „Direcția principală a migrării s-a schimbat în ultimul deceniu, în favoarea Vestului”. „Pentru moldovenii sărăciți de guvernările succesive incompetente și corupte, opțiunea emigrării în Vest s-a dovedit, în timp, mai avantajoasă decât cea rusească: venituri mai bune și mai sigure, condiții de viață superioare, întregirea familiei, oportunități educaționale, libertate”. În Moldova, conjunctura economică a produs și o schimbare culturală. „Pentru o nouă generație, ajunsă acum în pragul maturității, obișnuită cu rețelele sociale, Europa atrage, România a devenit „cool”, o țară de succes datorită aderării la Uniunea Europeană. Azi, cântăreții noștri, actorii noștri, scriitorii noștri, vedetele noastre de televiziune, blogger-ii noștri sunt în mare parte cei din România. (în timp ce) În trecut erau sovietici sau ruși”. Concluzia analizei e tot de ordin economic: „În aceste condiții, scrie Nahoi, este greu de crezut că economia moldovenească va mai putea fi pusă de către Rusia în situația delicată în care s-a aflat imediat după încheierea Acordului de Asociere”. Cu atât mai mult cu cât „marja de acțiune militară a Moscovei pare destul de limitată”.
Armand Goșu este interlocutorul jurnaliștilor de la Hotnews. Dialogul evaluează consecințele relației dintre Germania și Rusia, respectiv Statele Unite și Germania, asupra Ucrainei. Pornind de la ideea că o Ucraină cu arme nucleare n-ar fi fost atacată de Rusia, Goșu descrie tabloul global în nuanțe lipsite de speranță pentru Kiev: „SUA și Germania au discutat despre Ucraina, fără Ucraina. Pare ceva cinic. Sunt comentatori care au făcut comparație cu acordul de la München, septembrie 1938, când Londra și Parisul au capitulat în fața lui Hitler, pecetluind soarta Cehoslovaciei.” „Germania are o politică energetică, care o face prizoniera Rusiei. Pe care n-o percepe ca o amenințare militară și de securitate și e iritată când polonezii, românii, balticii își afișează prea vocal frica de Rusia”. Potrivit lui Armand Goșu, cu Joe Biden la Casa Albă era previzibilă o înțelegere americano-germană, iar „recentă vizită a doamnei Merkel la Washington relansează parteneriatul dintre SUA și Germania și confirmă rolul dominant al factorului german în definirea politicii transatlantice americane.”
Pe platforma G4Media, Emilian Isăilă scrie despre eșecul „diplomației vaccinurilor”, practicat foarte ofensiv de Rusia și China. Din nefericire, vaccinurile fabricate pe repede înainte se dovedesc mult mai puțin eficiente decât era nevoie în actuala pandemie, iar Rusia și China se confruntă acum cu situații sanitare dramatice. Însă „Diplomația vaccinurilor” a afectat și state europene, captate de ofertele formulate ruși și chinezi: Ungaria și Slovacia, de pildă, cea din urmă trecând și printr-un puternic scandal, care a dus la demisia primului ministru care avizase achiziția.
