Ziarul Gândul scrie despre vizita la Chișinău a președintelui României Klaus Iohannis, la invitația președintelui Moldovei, Maia Sandu. Se dau scurte detalii despre scopul vizitei, care „va oferi cadrul pentru transmiterea unui puternic mesaj de susținere pentru noul Președinte al Republicii Moldova, într-un moment istoric pentru parcursul european al Republicii Moldova, precum și un mesaj de sprijin pentru cetățenii Republicii Moldova”.
Vor fi abordate aspect concrete pe problemele la zi și va fi semnată o „Declarație comună prin care se urmărește consolidarea parteneriatului strategic bilateral, reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum și angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european și de a implementa reformele democratice necesare în acest sens”.
Aceeași publicație inserează și declarațiile făcute în Rusia de Igor Dodon, care susține că nu a dorit să facă jocul americanilor, anume de a declanșa un „maidan” la Chișinău, pe motiv că Maia Sandu a fost declarată câștigătoarea alegerilor prezidențiale. Fostul președinte crede că Sandu a fost pusă șef se stat de către Occident, care, la un moment dat, îi va prezenta nota de plată și nu se știe cum va arăta ea.
Analistul Cristian Hostiuc, de la Ziarul financiar, face un bilanț al anului 2020. „Tot ce scriam la începutul lui 2020 a fost dat peste cap de această pandemie, care a adus cu ea cea mai violentă criză economică din istorie în trimestrul al 2-lea (nici în război nu s-a întâmplat ca economiile să fie închise aproape în totalitate)”. Hostiuc constată că totuși anul se încheie mai puțin rău decât se presupunea.
Măsurile luate de România au fost cam aceleași cu ale celorlalte state : s-au tipărit mai mulți bani, ca economia să nu se blocheze din lipsă de lichidități, dar deficitul bugetar va fi mai mic decât se presupunea. Euro a putut fi menținut sub 5%, Banca Națională a scăzut mult dobânda de referință, ceea ce a scăzut cu 30% ratele la bănci. Și industria a rezistat binișor, dar ea „depinde de ceea ce face Europa, de Germania şi de celelalte ţări puternice, iar rezultatele până în octombrie arată o revenire de la lună la lună”.
În finalul analizei, Cristian Hostiuc scrie că până la urmă totul stă în… vaccinarea anti-COVID. „Până când nu va exista o vaccinare în masă şi o scădere a pandemiei, statele nu vor reduce cheltuielile şi vor ţine tiparniţa de bani atâta timp cât va fi nevoie”.
Pe platforma de Contributors.ro, Sorin Ioniță răspunde unor întrebări formulate de redacție. El consideră apariția unui partid extremist, Alianța pentru Unitatea Românilor, drept evenimentul cel mai ignorat în acest an. Cea mai mare temere a sa este „ruperea ancorei de stabilitate, prosperitate şi stat de drept pe care o reprezintă UE, dar şi celelalte parteneriate pe care le avem cu Occidentul”.
Dar nutrește speranța că „dacă o ţara e aşezată pe baze rezonabil de democratice (acasă) şi primeşte periodic doza critică de stat de drept şi instituţii funcţionale (cu concursul UE), nu-i nevoie de genii la conducere pentru ca dezvoltarea să aibă loc. Marele secret al democraţiei este că, în anumite limite, poate opera şi cu un oarecare procent de nătărăi în funcţii”.
