Iulian Chifu scrie într-un editorial publicat pe deschide.md despre problema triunghiului de putere în jocul politic intern din Republica Moldova. Autorul se referă la PSRM și partida/opțiunea pro-rusă, cu președintele Igor Dodon ca reprezentant de prim-plan, PDM - majoritatea, guvernarea, și opoziția pro-europeană din stradă. În opinia editorialistului, această formulă reflectă și echilibrele, și confruntările, și alianțele, și trădările, și narațiunile de imagine și comunicare. În funcție de retorică și narațiune, fiecare din cei trei se află aliat – pe drept sau nedrept – cu fiecare din ceilalți doi pe rând, crede Iulian Chifu. Mai mult, continuă acesta, identitatea presupune abordarea atacului asupra celorlalți, acuzându-i, în egală măsură, de coalizare și elementele comune cu care luptă împotriva ta. Iată dilema clasică a triadei partidelor la putere în Republica Moldova, constată editorialistul.
Jurnaliștii de la același portal, deschide.md, au solicitat opinia mai multor analiști despre refuzul lui Igor Dodon de a semna decretul de numire a candidatului propus de guvern la șefia Ministerului Apărării.
Comentatorul Petru Bogatu crede că textele unor articole din Constituție ar lăsa loc de interpretări și Igor Dodon se folosește de acest lucru, încercând să obțină "dividende politice". În opinia sa, președintele a provocat în mod deliberat o criză politică, iar în aceste condiții puterea executivă nu are decât să oblige președintele să se manifeste doar în limitele atribuțiilor care îi sunt oferite de Curtea Constituțională și Legea Supremă a Republicii Moldova, conchide Petru Bogatu.
Analistul politic Anatol Țăranu este de părerea că, după ce Curtea Constituțională se va pronunţa, Guvernul va avea posibilitatea să vină cu o abordare tranșantă a acestui conflict și va fi nevoit să meargă strict pe buchea legii în raport cu președintele.
Portalul anticorupție.md al Centrului de Investigații Jurnalistice publică un material cu titlul „Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii statului”. Jurnalista Mariana Rață scrie că aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordați în noiembrie 2014 și martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenții celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari, și 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordați în baza deciziilor unei comisii speciale, creată de guvern, a cărei componență este ținută în mare secret, remarcă autoarea.
Ea notează în continuare că unii din membrii acelei comisii s-au ales între timp cu funcții publice importante și deși modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanțiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, scrie Mariana Rață, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reușit recuperarea a doar 2% din banii fraudați. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperați de la patru companii din aşa-numitul „grupul Shor”, în baza unor hotărâri judecătorești, care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Portalul noi.md citează concluziile unui studiu semnat de experți ai Asociației Promo-LEX. Potrivit acestora, peste 155 de mii de alegători fără domiciliu sau reședință riscă să nu-și poată exercita dreptul de vot la următoarele alegeri parlamentare desfășurate conform sistemului mixt. Experții mai notează că modificările la Codul Electoral stabilesc că alegătorul votează la secția de votare din circumscripția uninominală unde își are domiciliul. Prin urmare, la alegerile parlamentare, în circumscripțiile uninominale, nu participă alegătorii care nu-și au domiciliul în circumscripția respectivă. În opinia autorilor studiului, condiționarea deținerii unui domiciliu pentru exercitarea dreptului de vot în circumscripția uninominală contravine Constituției, este discriminatorie și limitatoare.
Jurnaliștii de la portalul mold-street scriu că numărul moldovenilor aflați la muncă în Rusia continuă să scadă vertiginos, la începutul lunii iunie 2017 fiind în jur de 430 de mii de persoane, în scădere cu 67 de mii, potrivit datelor unui studiu realizat de experții Institutului de analize și prognoze al Academiei prezidențiale pentru economie și administrație publică. Din studiul citat de jurnaliști, mai reiese că este cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani și că fluxul de imigranți este în scădere și în alte state din CSI, precum Armenia, Ucraina sau Belarus.
