Radio Chișinău îl citează pe Nicolae Negru care consideră că politica pașilor mici este una periculoasă și că orice concesie poate întări poziția Tiraspolului. El vorbește despre negocierile de la Bratislava în „formatul 5+2” care deja au început. „Eu înțeleg că Germania, Franța, vor să-și rezolve anumite probleme cu Rusia, vor să reia relațiile economice precedente. Eu înțeleg, de exemplu, că OSCE dorește progres în acest proces. Dar, noi totuși trebuie să ne gândim ce va ieși din această reglementare”, afirmă Negru. Acordarea unui statut special regiunii transnistrene este imposibilă fără democratizarea regiunii, susține Nicolae Negru, făcând referire la modelul Steinmeier pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei: „Mai întâi, trebuie îndeplinită legea din 2005 privind demilitarizarea, decriminalizarea și democratizarea regiunii transnistrene, și atât timp cât aceste prevederi nu sunt îndeplinite, atunci despre ce statut, putem vorbi”.
Cât de puternică este tabăra pro-rusă din Republica Moldova? Ileana Racheru a publicat „o analiză la rece a PSRM” pe portalul Cotidianul. PSRM este prezentat de majoritatea analiștilor din R. Moldova și România, precum și de sondajele de opinie ca fiind cel mai important și solid actor politic de pe scena politică moldovenească, scrie autoarea. În opinia sa, Dodon are probleme serioase de credibilitate în raport cu Moscova. „În ciuda declarațiilor de loialitate veșnică și a faptului că promovează proiecte de federalizare cu iz rusesc, Dodon a fost dispus să distrugă principala investiție politică a Rusiei în R. Moldova”, scrie Racheru. În opinia autoarei, după încheierea „pactului de neagresiune” cu Blocul ACUM, PSRM a rămas fără un deziderat important al programului electoral tradițional al forțelor politice pro-ruse- confruntarea cu UE, România și „eurounioniștii”. Totuși, președintele Dodon a încercat să mențină anumite nuanțe geopolitice în discurs prin preluarea unor teme vehiculate de Vladimir Putin cu mulți ani în urmă și reafirmarea proiectului eșuat al neutralității R. Moldova, conchide Racheru.
Președintele Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de fapt și de drept privind tentativa de puci anticonstituțional întreprinsă de Partidul Democrat din Moldova prin intermediul Curții Constituționale și al Procuraturii Generale, Mihai Popșoi pentru TV8 că în luna iunie curent, atunci când Partidul Democrat refuza să predea puterea, fostul lider al democraților Vladimir Plahotniuc dădea indicații Armatei Naționale să nu se supună noului Guvern. Deputatul spune că a aflat acest lucru din declarațiile comandaților Armatei, în cadrul audierilor în Comisie. „Nu exagerez când spun că eram în prag de război, putea să fie vărsare de sânge pentru că Plahotniuc, efectiv, fără niciun drept, dădea ordin efectivului de comandă al Armatei Naționale, îi făcea un fel de instructaj politic. Avem declarațiile conducătorilor Armatei Naționale”, a declarat Mihai Popșoi.
Jurnalistul Dumitru Ciubașenco a declarat pentru Jurnal TV că, pe de o parte, unii membri din sistemul judiciar încearcă să se supună noii puteri de la Chișinău, pe de altă parte, jurnalistul spune că are senzația că puterea în sine nu-și dorește de facto independența judecătorilor și procurorilor. „Toți, și Guvernul, și președintele, își doresc să și-i subordoneze. Judecătorii și procurorii s-au pomenit între ciocan și nicovală. În interiorul sistemului sunt grupări. Unii doresc să ocupe anumite poziții, alții înțeleg că sunt candidați pentru a părăsi sistemul. Nu știu cât va dura acest lucru”, spune Dumitru Ciubașenco. Pe același subiect s-a pronunțat și fostul deputat Chiril Lucinschi, care spune că sistemul judiciar acum se află într-o stare „post-operatorie”. „Actuala coaliție de guvernare nu are voință politică, nu înțelege procesele care au loc în Procuratură și justiție. Oamenii nu înțeleg că actualmente în Procuratură nu au avut loc niciun fel de schimbări, sunt aceiași jucători”, a notat politicianul.
Dotarea spitalelor cu tehnică modernă rămâne o problemă din cauza procedurilor de achiziție anevoioase. Este răspunsul ministrului sănătății, muncii și protecției sociale, Ala Nemerenco, solicitată de IPN să comenteze un raport al avocatului poporului, în care se spune că majoritatea spitalelor nu dispun de monitoare pentru pacienți în sălile de reanimare. Potrivit Alei Nemerenco, „sistemul de achiziție tratează echipamentele medicale de urgență majoră ca pe o procedură de procurare a unor roți la automobile”. „Eu am discutat cu spitalele și foarte multe au bani în buget, dar procedura este complicată și durează luni de zile”, a spus ministra. În opinia sa, sunt necesare modificări în Legea achizițiilor publice, pentru a facilita și urgenta achiziționarea echipamentelor medicale.
Agenția IPN mai scrie despre semnarea Foii de parcurs cu România privind domeniile prioritare de cooperare și îl citează pe ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu: „Am ajuns într-un moment în care parteneriatul nostru strategic trebuie să folosească comunitatea de limbă și cultură pentru a accelera construcția unei infrastructuri comune prin construcții de poduri, gazoducturi, interconectări în domeniul comunicațiilor, pentru că doar așa și doar prin perspectiva relațiilor noastre bilaterale putem ancora Republica Moldova ferm și ireversibil în spațiul european”, a declarat șeful diplomației moldovenești. Ministrul Ramona Mănescu a reiterat hotărârea fermă a României de a sprijini și în continuare eforturile autorităților de la Chișinău în respectarea angajamentului clar pentru parcursul european și consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Ziarul de Gardă relatează că Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) critică proiectul propus de Ministerul Justiției cu privire la reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ) și a organelor Procuraturii. Astfel, CSP îndeamnă ministerul să revizuiască proiectul propus, în vederea mai multor aspecte ce țin de evaluarea procurorilor și a judecătorilor, dar și în legătură cu prevederile ce țin de componența comisiei de evaluare. „Spre deosebire de reglementările în vigoare, prezentul Proiect promovează un gen de evaluare care deviază de la standardele clasice și care se asimilează unor proceduri cu caracter de excepție”, este menționat în opinia semnată de președinta CSP, Angela Motuzoc. Consiliul mai precizează că în proiect nu a fost stabilit un plafon care să aducă claritate cu privire la durata evaluării și nemijlocit procurorii care se includ în acest proces.
Portalul Bizlaw scrie că în ultimii trei ani numărul avocaţilor din Republica Moldova a scăzut, iar numărul acestora este de 2,5 ori mai mic decât media în ţările Consiliului Europei. Preşedintele Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova (UAM), Emanoil Ploşniţa justifica aceste date prin lipsa implicării statului în vederea formării profesionale a avocaţilor, dar şi tratarea lor ca actori principali la înfăptuirea justiţiei. Alte motive ar fi lipsa unui interes din partea instituţiilor abilitate sub aspectul de instruiri pentru avocaţi, a unor reglementări clare a activităţii profesionale a avocaţilor, creşterea numărului de cazuri de imixtiune în activitatea avocaţială, precum şi altele.
