„CEC are probleme cu vederea, dar nu e oarbă cu totul” este titlul analizei semnate de Nicolae Negru în „Ziarul Național”. În opinia autorului, instituția ar fi acționat în interesul electoral al lui Igor Dodn atunci când a interzis partidelor să finanțeze campaniile electorale ale candidaților săi pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Partidele pot contribui ca persoane juridice doar în limita a 12 salarii medii pe economie. Astfel, continua Nicole Negru, formațiunile care au acumulat bani pentru prezidențiale se pomenesc că nu-i pot folosi. Numai Dodon pe care îl ajută financiar părinții și entități necunoscute de prin Bahamas va putea aduna suma necesară pentru publicitate și alte cheltuieli electorale, ceilalți candidați vor fi nevoiți să se descurce cu propriile mijloace, care nu le pot egala pe ale lui Dodon.
Președintele Igor Dodon, economist de profesie, consideră că Banca Națională a Moldovei „nu procedează corect”, întrucât leul moldovenesc ar trebui să fie depreciat „pentru a favoriza exporturile”. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Președintele răspunde”. Reporterii de la „Ziarul de Gardă” citează însă experți economici care îl contrazic, menționând că în urma unei deprecieri a monedei naționale ar avea de suferit cetățenii. Directorul executiv al Centrului Analitic Independente „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, menționează că „tonalitatea sună a indicație din partea unui politician aflat în fotoliu de președinte în ajun de alegeri pentru autoritatea monetară care trebuie să fie independentă de orice imixtiuni politice, mai ales în context electoral” și speră ca „BNM să nu devieze de la principiile de independență și să mențină și în continuare o politică monetară și valutară rezonabilă și echilibrată”.
Jurnalistul Sergiu Bejenari observă în paginile „Gazetei de Chișinău” că deși în ajunul fiecărei campanii electorale candidații politici vorbesc de la tribune despre respectarea valorilor democratice, acestea rămân în mare parte la nivel de discuție. Indexul democrației în R. Moldova a scăzut continuu din 2008 până în 2019 de la 6.50 la 5.76. Dacă în anul 2017 R. Moldova era pe poziția 78, în 2019 a coborât pe locul 83 din 167 de state. Cel mai scăzut scor în R. Moldova o are categoria „Cultură politică” (4,38) și „Funcționarea guvernului” (4,64). Vecinii R. Moldova se poziționează mult mai sus, Ucraina este pe locul 78, iar România ocupă poziția 63. Cum se face că în R. Moldova indexul democrației este mai scăzut, chiar dacă ne înconjoară țări de la care putem învăța? Una din principalele probleme este lipsa unei culturi politice în rândul funcționarilor publici, conchide autorul.
Portalul Anticorupție.md scrie că magistrații respinși anterior de CSM participă repetat la concursurile pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău și la Curtea Supremă de Justiție. Candidaturile lor vor fi analizate în cadrul ședinței de marți a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Unii dintre judecătorii care vor să fie promovați în sistem au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase. Aproape toți magistrații au participat și la concursurile organizate în luna iulie, însă nu au acumulat numărul necesar de voturi ale membrilor CSM.
Și portalul Agora.md scrie că controversatul om de afaceri, Mihail Aizin, alias Kitaeț, cunoscut în anii 90 ca lider al unui grup criminal organizat, a fost decorat recent de președintele Igor Dodon cu ordinul Gloria Muncii. În 2004, când fostul președinte Vladimir Voronin a declarat război criminalității organizate, Mihail Aizin, pe atunci în vârstă de 39 de ani, a fost arestat. După ce a fost eliberat, acesta a plecat împreună cu fratele său în Germania și a investit banii în afaceri, inclusiv în Republica Moldova. În prezent, Mihail Aizin este fondator sau co-fondator al mai multor întreprinderi pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv al celei care deține lanțul de supermarkete Fidesco. Aizin ar mai controla și alte afaceri, cum ar fi piața de pe strada Calea Basarabiei din Chișinău. Președinția susține că Igor Dodon nu-l cunoaște pe Mihail Aizin, precizând că șeful statului „se va informa în privința acestui caz separat”.
