Alexandru Stoianoglo, noul procuror general al R. Moldova, intenționează să-i înlăture de la anchetarea furtului bancar pe procurorii și anchetatorii care s-au ocupat de acest dosar până acum. Despre asta scrie newsmaker.md urmare a publicării sâmbătă, 30 noiembrie, interviului pe care l-a avut Stoianoglo în Consiliul Superior al Procurorilor înainte de a câştiga concursul pentru şefia procuraturii. Aşa cum rezultă din declaraţiile sale, Stoianoglo consideră că investigarea furtului miliardului „a întârziat”. El a spus: „Nu cred că echipa de procurori și anchetatori are dreptul moral să continue această anchetă. Nu am încredere în astfel de procurori.” O altă ştire de pe newsmaker.md informează cine sunt cei cinci noi consilieri ai premierului Ion Chicu. Acesta i-a anunţat pe pagina sa de FaceBook. Natalia Postică, Cristina Mahu, Nicolae Esanu, Vitalie Dragancia şi Oleg Tofilat sunt numele noilor consilieri. Publicaţia precizează că prima a fost până acum consilier principal în preşedinţie, următoarea – în ministerul afacerilor externe, iar Dragancea vine de la metrologie, Eşanu – din ministerul justiţiei şi Oleg Tofilat a fost secretar de stat în ministerul transporturilor.
Mold-street.com scrie despre faptul că fostul premier Iurie Leancă ar fi primit în perioada 2009-2014, când a condus ministerul de externe și guvernul de la Chişinău, în jur de 400 de mii de dolari de la omul de afaceri Anatol Stati. Publicaţia relatează că despre acest lucru a afirmat ministerul kazah al justiției. Într-o contestaţie prin care statul kazah încearcă anularea deciziei unei instanțe suedeze ce a obligat Kazahstanul să-i plătească lui Stati despăgubiri de 500 de milioane de dolari se arată că Stati și companiile controlate de acesta ar fi fost secate de sute de milioane de dolari, prin intermediul companiilor offshore, şi duse la faliment, iar o parte din bani ar fi fost cheltuiţi de familia Stati pentru „sponsorizarea” politicienilor din Moldova, Kazahstan, România și Congo. Dintre politicienii moldoveni, doar numele lui Iurie Leancă apare în proces. Potrivit ministerului justiției din Kazahstan, din 2009 până în 2014, Stati i-ar fi plătit aproximativ 359 mii dolari, iar aproximativ 22,5 mii dolari au fost transferați soției sale.
Cotidianul.md care l-a intervievat pe ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, a reţinut şi publicat declaraţia diplomatului legată de căderea guvernului Sandu. Aceasta ar fi adus „dezamăgire și îngrijorare” partenerilor externi ai Republicii Moldova, a apreciat Michalko, pentru că executivul Sandu ar fi fost „cel mai pro-reformist Guvern din Republica Moldova”. Ambasadorul atrage atenția că nevoia de reforme nu a plecat împreună cu guvernul Sandu. „Reforma justiției este o prioritate pentru Republica Moldova și UE, și în același timp este parte prioritară a cooperării noastre. Așteptam ca procesul de reforme început în luna iunie … nu se va opri”, a declarat ambasadorul. Întrebat în acelaşi interviu despre numirea de la procuratură, Peter Michalko, a spus că activitatea noului procuror general, Alexandru Stoianoglo, „urmează a fi privită cu atenție” şi că acesta ar trebui să își facă munca „independent și imparțial, într-un mod care va aduce schimbare radicală spre bine în sistemul justiției și al Procuraturii din Republica Moldova”.
O altă declaraţie de diplomat la care îşi reţine atenţia Cotidianul e cea a lui Dereck J. Hogan, ambasadorul american, care a vorbit unui post de televiziune despre riscul sistării ajutorului financiar pentru Chișinău. Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, a spus că așteaptă de la actualul Guvern condus de Ion Chicu continuarea reformelor, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției și reformarea justiției, iar dacă reformele nu vor continua să fie realizate, „există riscul sistării ajutorului financiar din exterior”. Dereck J. Hogan a mai afirmat că guvernul Chicu se va bucura de susținerea SUA, dacă este gata să realizeze toate reformele lansate de executivul precedent.
Premierul României, Ludovic Orban, invitat la Chișinău de către Ion Chicu, iar Klaus Iohannis - de către Igor Dodon, anunţă într-un articol ziarulnational.md. Publicaţia se referă la o felicitare trimisă de premierul de la Chișinău, Ion Chicu, omologului său de la București, Ludovic Orban, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Pe lângă felicitările cordiale şi urări de sănătate, pace şi prosperitate, se arată în articol, Chicu i-a adresat premierului Orban o invitație de efectua o vizită la Chişinău, „într-o perioadă convenabilă” pentru agenda sa. Publicaţia aminteşte în context că și președintele Igor Dodon a adresat felicitări cu ocazia Zilei Naționale a României și l-a invitat pe șeful statului român. „Am adresat felicitări în mod repetat domnului Klaus Iohannis cu prilejul victoriei obținute în alegeri, reiterând invitația de a efectua o vizită oficială în Republica Moldova”, a scris Dodon pe pagina sa de facebook. Un pamflet al ziaruluinational la aceeaşi temă se întitulează astăzi „Frați români, dați-ne bani! Sau de ce Bătrâncea trebuie să lipească harta României la loc”, aluzie la gestul de acum câţiva ani a socialistului Vlad Batrâncea, ales recent vice al preşedintelui parlamentului, de a rupe în plenul legislativului harta României.
Editorialul lui Nicolae Negru din aceeaşi publicaţie se întitulează „Bugetul cu botox și basmele franțuzești ale lui Dodon, povestite de Ciocoi”. Guvernul „tehnocrat” al lui Dodon planifică să cheltuiască în anul viitor din bugetul public 51,5 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor însuma doar 44,1 de miliarde de lei. „Cu prețul îndatorîrii urmașilor noștri”, scrie Negru. Deocamdată, continuă autorul, guvernul lui Dodon are nevoie nu atât de împrumutul rus, cât de promisiunea de împrumut, pentru a „umfla” bugetul fără niciun efect, decât cel demagogic și populist, la capitolul investiții. „E cum a-i pompa obrajii cu botox ca să arate mai frumos”, scrie Negru.
Vlad Țurcanu, care semnează un editorial pentru podul.ro, scrie că, având de partea sa în R. Moldova și președinția, și votul decizional din parlament, și guvernul, „Moscova trece la ofensivă”, iar vizita lui Lavrov la Chișinău nu ar fi o vizită în sine. „Lavrov vine la Chișinău să pregătească vizita lui Putin în R. Moldova, pe care Igor Dodon, după ce a așteptat-o tot anul, – zice într-un interviu pentru Unimedia, a transferat-o pentru 2020. E clar că Putin nu vrea să vină în R. Moldova în musaferie. Putin vrea să intre în R. Moldova pe cal alb, ca un cuceritor și să își ia revanșa pentru eșecul din 2003 când, peste noapte, V. Voronin, președinte pe atunci, a dat peste cap semnarea Memorandumului Kozak de federalizare a R. Moldova. Va fi de data asta altfel? Dacă vizita lui Putin în 2020 reușește, asta ar putea însemna începutul sfârșitului pentru R. Moldova. În ce variantă? Contează cum vom reacționa și acționa. S-ar putea să cădem pradă unei recolonizări rusești, cum a fost până la 1991, dar s-ar putea ca Prutul să treacă pe Nistru și R. Moldova să se rupă definitiv în două”, scrie autorul.
Potrvit jurnaliştilor de la agenția ucraineană unian.info, aproximativ 500.000 de ruși ar fi populat Crimeea din momentul anexării sale de către Federaţia Rusă, în timp ce autoritățile ruse ar fi ascuns datele reale, pretinzând un număr mai mic. În ştire este citată reprezentanta permanentă adjunctă a președintelui Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea, Tamila Tasheva, care invocă această cifră şi spune că toţi aceşti oameni au venit din Rusia pe teritoriul peninsulei în ultimii ani. „Aceasta este o pondere uriașă pentru populația totală din Crimeea", a declarat ea pentru RBC-Ucraina. Funcționara pretinde că ar fi vorba despre „o infracțiune”, întrucât în temeiul dreptului internațional nu ar fi permis ca statul ocupant să reinstaleze în mod intenționat populația și să modifice compoziția etnică pe teritoriile afectate, lucru care tocmai s-ar fi întâmplat, potrivit acesteia, în cazul Crimeii.
