O ştire de pe adevarul.md sintetizează acuzaţiile pe care şi le-au adus reciproc cei doi candidaţi la funcţia de primar al Chişinăului în timpul unei noi runde de dezbateri, cele de la Jurnal TV. Ion Ceban a enumerat mai multe nume de demnitari din Ministerul Afacerilor Interne care ar fi în relaţii de rudenie, dar în ciuda acestui fapt ar fi fost avansaţi sau menţinuţi în funcţii de Năstase. „Dvs. vorbiţi de meritocraţie? Când aţi pus cumetrii dvs. şi cumetrii lui Cavcaliuc în funcţii înalte?”, a spus acesta. Năstase s-a apărat cu argumentul : „În perioada în care acest domn (Ion Ceban) îi făcea cafele lui Dodon şi lui Plahotniuc, Gheorghe Bălan (şef al Poliţiei) suporta, era interceptat, era dat afara din sistem, pentru că lupta cu corupţia şi nedreptatea. Iată cum stau lucrurile. Nu insinuaţi. Nu lansaţi în spaţiul public propagandă ieftină. Nu lansaţi fake news şi minciună”, a declarat Andrei Năstase.
Unimedia.info îl citează pe fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, care îndeamnă chișinăuienii să voteze geostrategic la următorul tur al alegerilor locale generale, ce vor avea loc pe 3 noiembrie 2019. „Chișinăuienii după independență nu au avut steaua roșie în frunte! A fost o redută a democrației și demnității naționale. Aici s-a „vorbit” românește. A-l vota pe Iv Ceban ar însemna să dăm orașul unui bolșevic deghizat în „băiat modern”, afirmă fostul premier.
După ce fostul și actualul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari Morari a recunoscut că nu a avut curaj să-i deschidă dosar lui Plahotniuc, chiar dacă dispunea de raportul Kroll, Alex Kozer dedică situaţiei un comentariu în cotidianul.md. În orice alt stat declaraţia ar fi dus la un imens scandal, urmat de demisii și anchete. La noi a trecut aproape neobservată, iar o parte a presei practic l-a și victimizat pe autor. Practic al doilea procuror al țării recunoaște că a fost complice la o astfel de crimă, prin inacțiune, și parcă nimeni nu are nicio problemă. O astfel de atitudine denotă cât de jos am ajuns noi ca stat, ca societate. Cum acceptăm fără a mai riposta astfel de situații. Motivul pentru care nimeni nu a luat atitudine în acest caz este însă la suprafață. Morari și-a demonstrat deja cu prisosință devotamentul față de putere în perioada vechiului regim, probabil același lucru îl face și acum, mai ales că a revenit în fruntea Procuraturii Anticorupție în condiții cel puțin ciudate, dacă nu de-a dreptul suspecte. Eu nu știu cu ce se va solda atât de lăudata reformă a Procuraturii cu care bravează unii politicieni astăzi, dar dacă una dintre primele acțiuni ca urmare a implementării sale nu va fi să se curețe instituția de indivizi precum Morari, atunci nu se rezumă la nimic mai mult de vorbe goale.
Ziarul de Gardă (zdg.md) publică un interviu cu ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, care răspunde la întrebările legate de divergențele de politică externă între Guvern și președinție. „Igor Dodon spune anumite lucruri, prim-ministra spune alte lucruri, legate de prioritățile și viziunea externă și nu există niciun secret pentru nimeni că sunt divergențe între părțile constituente ale majorității parlamentare. Partenerii noștri străini, tot cunosc acest lucru. Evident, ar fi mai bine pentru ţara noastră, pentru imaginea noastră, dacă vocile politicienilor din R. Moldova ar fi în unison, dar ele nu sunt”, a constatat ministrul.
Tot ZdG oferă detalii din CV-urile celor 16 pretendenți la funcția de procuror general. Șapte avocați, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Național Anticorupție și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcției de procuror general, notează jurnaliștii, amintind că, inițial, în cursă s-au înscris 20 de persoane. În urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși. „Concursul pentru funcția de procuror general are loc în condițiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneția urmează să examineze solicitarea președintelui Curții Constituționale, fostul deputat socialist Vladimir Țurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul, menționează ZdG.
În editorialul său pentru ziarulnational.md Nicolae Negru se întreabă dacă „Maia Sandu are o idee fixă?”. Potrivit autorului, „este evident că Maia Sandu nu va coborî curând de pe căluțul „dezoligarhizării”, dacă sperie lumea că sistemul „opune o rezistență foarte mare”, dacă se răstește la judecători, deși, acum vreo două luni, căzuse „ultima redută” a regimului Palhotniuc”. Toate acestea îi servesc lui Nicolae Negru ca argument pentru a afirma că, în urma alegerilor s-ar fi demonstrat că în PDM există multe persoane apreciate de cetățeni. „Declarația prim-ministrului că ACUM nu va face alianță cu PD în procesul formării administrațiilor publice raionale trădează o obsesie, o idee fixă, iar ideile fixe, se știe, nu prevestesc nimic bun”, conchide el.
Agora.md reține că liderul PCRM, Vladimir Voronin, a ieșit cu un mesaj adresat Guvernului și Parlamentului. „Cu această adresare m-au impus să mă adresez circumstanțe din categoria celor excepționale. Acest caracter excepțional al respectivelor circumstanțe este condiționat de totala dumneavoastră indiferență față de cele mai stringente necesități ale oamenilor, față de problemele și necazurile lor”, se arată în mesajul lui Voronin. Șeful comuniștilor s-a referit, în context, la interdicția autorităților privind comercializarea câtorva sute de tone de legume cultivate pe terenurile din albia râului Bîc.
