Despre „profesioniștii” Maiei Sandu și regretul lui Vladimir Plahotniuc scrie Alexandru Cozer pentru portalul Cotidianul. Duminică, premierul Maia Sandu a făcut, pe Facebook, o declarație lungă și frumoasă, principalul mesaj fiind adresat „profesioniștilor”, pe care îi îndeamnă să „pună umărul”, menționează Cozer. Autorul are însă mai multe întrebări legate de nominalizarea lui Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu în calitate de judecători la Curtea Constituțională și votarea lui Dorin Purice și Gheorghe Bălan, în funcțiile de secretari de stat la MAI. Cozer afirmă că atât în concursul pentru șefia CNA, dar în special pentru cel de la Curtea Constituțională, au existat candidați mult mai potriviți decât câștigătorii. „Poate nu la fel de „profesioniști”, dar care și-au dovedit opoziția împotriva regimului în ultimii ani sau chiar profesionalismul, fără a face parte din sistem, în timpul interviurilor pentru concursuri”, a conchis autorul.
TV8 a trecut în revistă de câte ori Vlad Plahotniuc și-a depus mandatul de deputat. Jurnaliștii scriu că în ultimii aproape zece ani a făcut-o de trei ori: primul mandat a dura din 2010-2013, când a plecat pentru a se dedica activităților din cadrul PD, a doua oară – în 2014-2015, când s-a retras după votarea guvernului Streleț, iar al treilea mandat a durat o lună jumătate și și-a depus mandatul după cedarea puterii de către PDM.
Iulian Chifu scrie un editorial pentru portalul Deschide.md, intitulat „Meritocrația revoluționară și pauza democrației la Chișinău”. Republica Moldova a intrat în zodia scopului care scuză mijloacele, iar orice lovitură e bună în război sau în dragoste, scrie autorul. „Într-o epocă a căderii din multilateralism în politică de putere, în epoca contestării deschise a liberal democrației din unghiul populismelor și naționalismelor, de ce ar mai conta regulile democratice la Est de Prut?”, se întreabă Chifu. Un lucru nu trebuie uitat: după revoluții vine Teroarea, și după teroare vin anii ideologiei dominante, nicidecum al reformelor și meritocrației profesionale, conchide autorul.
Ion Munteanu scrie o analiză pentru portalul Noi.md în care explică cum și-a câștigat averea Vlad Plahotniuc. Autorul enumeră printre altele gestionarea unui sindicat al drogurilor, „laundromatul” și schema cu anabolizante, dividende dubioase etc. Munteanu menționează că cei de la guvernare cred că investigarea activității lui Vladimir Plahotniuc, care i-a permis acestuia să obțină profituri financiare ilegale și să se mențină la putere, va fi mai productivă după numirea unui procuror interimar mai responsabil.
Formarea unui grup de lucru privind cooperarea în domeniul militar între Chișinău și Tiraspol ar presupune recunoașterea de facto a structurilor paramilitare din stânga Nistrului și comportă un șir de riscuri pentru Republica Moldova, consideră analistul politic, Anatol Țăranu, citat de Radio Chișinău. „Această inițiativă a dlui Șova vine cumva să legifereze existența acestor unități paramilitare în stânga Nistrului. Pentru mine, la prima analiză, această inițiativă este foarte riscantă”, a afirmat Anatol Țăranu. Analistul politic Ion Tăbârță consideră însă că Moscova și Tiraspolul vor continua să se opună discutării acestui subiect atâta timp cât nu vor exista condiții pentru identificarea unei soluții care să convină Federației Ruse. „Blocul ACUM din actuala majoritate parlamentară s-ar opune unui plan de federalizare care i-ar conveni Moscovei. De aceea, o reglementare politică poate avea loc după resetarea coaliției de guvernare ca să fie total pro-rusă. Până atunci, orice tentativă se va lovi de refuzul atât al Tiraspolului, dar în mod special, al Moscovei”, a afirmat Ion Tăbârță.
Pe fundalul unui cadru legal exhaustiv, atitudinea față de femei este încă stereotipizată, consideră Nina Lozinschi, secretară generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, citată de Radio Chișinău. În opinia sa, Republica Moldova a progresat totuși la capitolul respectării drepturilor femeii, având un cadru legal exhaustiv. Chiar și așa, femeile se confruntă cu numeroase provocări ce țin de reprezentarea lor în sistemul decizional, lipsa echității în câmpul muncii sau lupta cu stereotipurile privind egalitatea de gen.
Cu cât mai multe „schelete” vor avea în dulap, cu atât mai disciplinat vor reacționa la doleanțele puterii, afirmă editorialistul Nicolae Negru într-un material pentru Ziarul Național, despre candidaturile lui Ruslan Flocea la funcția de director al CNA și a lui Dumitru Robu la funcția de procuror general interimar. „Una e să-ți dorești un procuror general sau un director CNA care se conduce doar de litera și spiritul legii, nu acceptă comenzi politice, și alta e să identifici o persoană profesionistă, dar „flexibilă” care nu va refuza să facă unele servicii partidelor de guvernământ. Se vede că Alianța „ACUM”-PSRM merge pe a doua cale”, afirmă Negru.
