Soluția care trebuie găsită în formatul 5+2, din punctul de vedere al României, nu poate fi decât o soluție care este una obligatoriu negociată diplomatic și este una care să răspundă în egală măsură părților implicate, a declarat ambasadorului României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, citat de postul de televiziune TVR Moldova. Potrivit diplomatului, România nu face parte nemijlocit din acest format 5+2, dar implicit este prezentă. „România este un stat vecin și cel mai direct interesat vecin de securitate, stabilitate și de o soluție care să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor”, a declarat ambasadorul.
Fondul Monetar Internațional nu are așteptări ca tarifele la energia electrică să crească sau să descrească, dar ca metodologia aprobată să fie aplicată întocmai. Declarația îi aparține lui Ruben Atoyan, șeful echipei de experți a FMI, transmite IPN. El consideră că „politizarea” tarifelor trebuie evitată, pentru că există o metodologie care se bazează pe cele mai bune practici internaționale și care trebuie aplicată. „Noi nu avem o părere în ceea ce privește mărimea acestor tarife sau direcția ajustării acestora. Este foarte important că există o metodologie și ea trebuie aplicată corespunzător”, a declarat șeful echipei de experți a FMI.
Inițierea procedurii de demitere a actualului procuror general, Eduard Harunjen, a provocat discuții contradictorii între comentatorii politici și experții în justiție. În timp ce unii consideră acțiunea majorității parlamentare drept o mișcare tactică pentru a câștiga capital politic, alții o consideră oportună și necesară, transmite IPN. Ion Dron, președintele Centrului de Monitorizare a Autorităților Publice, spune că dacă ar fi fost vorba despre un procuror care a făcut față evenimentelor din trecut, dezbaterea pentru motivarea demiterii lui Eduard Harunjen ar fi durat trei zile. În opinia lui, procurorul general ar fi trebuit să plece pentru că nu a făcut ceea ce ar fi trebuit să facă astfel ca lucrurile să nu ajungă în situația actuală în Procuratură. Iar comentatorul politic Vlad Țurcanu consideră că Parlamentul a recurs la o asemenea formă de îndepărtare a procurorului general din funcție sub presiunea evenimentelor care au avut loc în ultima perioadă. În opinia lui, Eduard Harunjen ar fi trebuit să demisioneze așa cum au făcut judecătorii Curții Constituționale.
Demiterea și forțarea demisiei unor personaje toxice de la Chișinău sunt de bun augur, scrie Alexandru Damian, într-un editorial pentru portalul Cotidianul. Însă nu Plahotniuc a creat sistemul din Moldova, ci mai degrabă sistemul s-a pliat pe nevoile lui Plahotniuc și ale loialilor săi, fără să opună o minimă rezistență, se scrie în material. „Raportul Kroll publicat recent, din păcate fără lista beneficiarilor finali, indică doar ceea ce se bănuia de mult la Chișinău. Devalizarea sistemului bancar și dispariția unor sume imense de bani nu s-ar fi putut întâmpla dacă în Republica Moldova instituțiile de stat ar fi fost cât de cât funcționale”, afirmă Damian. Marea provocare pentru guvernul Maiei Sandu vor fi numirile în funcții-cheie din sistemul de justiție, poliție, agenții guvernamentale sau întreprinderi de stat, a conchis autorul.
Rusia continuă să aplice practica perimată cu liste ale exportatorilor de fructe, scrie portalul economic Mold-Street. În material se notează că în prezent nu este clar câte companii au dreptul de a exporta fructe în Rusia, iar pe pagina web a Rosselhoznadzor lipsesc aceste informații. Specialiștii au criticat practica formării listelor de exportatori, deoarece a dus la apariția schemelor de corupție și a traficului de influență.
Într-un editorial pentru Ziarul Național, Vitalie Dragancea explică de ce politicienii moldoveni sunt mai curând șefi decât lideri. În opinia sa, politicienii moldoveni sunt lideri numai pe baricade, atunci când cheamă lumea să răstoarne ceva, să dărâme, să bată cuiva bostanul. „Viziunile de ridicare a țării se termină la politicienii moldoveni când ei, în sfârșit, ajung în birourile dorite. Acolo se naște șeful. Repede”, scrie Dragancea. Autorul opinează că au fost quasi-lideri, care vorbeau drăguț despre integrări europene, însă ei se integrau europenește numai prin vorbă, prin costume, pantofi și mașini. „Când venea timpul de lucru, apăreau probleme”, conchide autorul.
Jurnalista Victoria Dodon a publicat pe portalul Media Azi un material despre presupusă înțelegere de cartel între casele de vânzări de publicitate Casa Media și Exclusiv Sales, asupra căreia mai mulți reprezentanți ai unor instituții media au atras atenția Consiliului Concurenței. Totuși, dosarul nu a acumulat nici până azi toate probele. În timp ce managerii din media se plâng că monopolul de pe piața de publicitate le aduce pierderi financiare semnificative, Marcel Răducan susține: „Ancheta se va întinde până o să ieșim cu un dosar frumos și nu cu unul la comanda cuiva, cum suntem învinuiți”. Mai multe detalii aflați din materialul Victoriei Dodon.
Într-un material publicat de Ziarul de Gardă, un judecător oferă detalii despre cum se fac presiuni în interiorul sistemului. În Nota informativă în baza căreia la 25 iunie opt judecători au fost înlăturați din funcții de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), autorul acesteia, magistratul Mihai Murguleț de la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău, a scris că între 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea șefiei Judecătoriei Chișinău și a Curții Supreme de Justiție (CSJ). Potrivit judecătorului Murguleț, președintele CSJ, Ion Druță, președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintele instituției (sediul Râșcani), Corneliu Guzun, i-ar fi denigrat imaginea de judecător, se scrie în material.
