Jurnaliștii de la Radio Chișinău scriu despre intenția Partidului Democrat de a crea un grup de lucru care să propună modificări la Codul electoral, după invalidarea alegerilor din Municipiul Chișinău. Expertul Asociației Promo-Lex, Pavel Postică, citat în material observă că legislația și organismele internaționale nu recomandă modificarea Codului electoral cu mai puțin de un an înainte de alegeri, totuși, notează el, se poate face o excepție dacă acestea vin în favoarea concurenților electorali și a politicienilor. În opinia lui, situația de la Chișinău este una ieșită din comun, astfel încât ar fi necesare anumite precizări în legislație. „Dacă totuși, anumitor judecători le-a venit în cap așa idee și așa soluție, atunci într-adevăr este necesar de pus accentele în așa fel, de făcut precizările de rigoare în Codul electoral, încât pe viitor să nu mai fie posibile astfel de interpretări defectuoase ale legislației”, a menționat Pavel Postică.
Jurnal.md îl citează pe analistul politic Victor Ciobanu. El este de părere că Uniunea Europeană ar trebui să aplice sancțiuni personalizate la adresa regimului, astfel încât să fie taxați guvernanții și nu cetățenii Republicii Moldova. „Gașca noastră de la guvernare demonstrează că nu va ține cont de această declarație și că va merge în continuare spre alegeri cu acest vot mixt”, a punctat expertul. În opinia lui, simptomatică a fost declarația lui Plahotniuc, cu care s-au solidarizat, prim-ministrul Pavel Filip, președintele Parlamentului Andrian Candu și vicepreședintele PDM, Vladimir Cebotari, asta însemnând că pe toți îi leagă același jurământ, a mai spus Victor Ciobanu.
Agenția de presă „IPN” citează mai mulți experți care și-au exprimat opinia despre preocupările autorităților legate de recuperarea miliardului furat. Bunăoară, fostul ministru al finanțelor, expertul Veaceslav Negruța notează că strategia de recuperare a banilor, anunțată de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Generală, nu este de recuperare, pentru că 60% din conținut povestește despre ce s-a întâmplat în Republica Moldova. În plus, atrage atenția acesta, documentul nu ar corela în niciun fel cu munca făcută de compania Kroll și cu strategia pe care această companie a prezentat-o autorităților. Astfel, consideră Negruță, actuala strategie ar fi mai degrabă o formă de a induce societatea în eroare și de a încerca să convingă partenerii din afară precum că există o strategie și că iată-iată începe recuperarea”.
Iar expertul Sergiu Tofilat susține că strategia prezentată recent de către CNA și Procuratura Generală ar putea fi folosită drept material probatoriu împotriva reprezentanților acestor instituții pentru complicitate la acoperirea furtului miliardului din sectorul bancar, concluzionează expertul.
Reporterii portalului Anticorupție.md scriu că Înalta Curte de la Strasbourg a condamnat Republica Moldova într-o nouă cauză, cea a activistului civic Anatol Mătăsaru și a jurnalistei Djulieta Savițchi. Astfel, menționează autorii, CEDO a constatat în unanimitate violarea articolelor care se referă la detenția ilegală şi libertatea de întrunire și asociere din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Curtea le-a acordat reclamanților suma de 8.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 4.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli. Jurnaliștii amintesc că în ianuarie 2008 Anatol Mătasaru și Djulieta Savițchi au organizat un protest stradal în rezultatul căruia au fost reţinuţi şi ţinuţi în detenţie pentru 6 ore şi 40 de minute.
Jurnaliștii de la Ziarul de Gardă scriu că Vasile Mistreanu, vicepretor al sect. Buiucani din Chișinău, a fost pedepsit de Judecătoria Chișinău cu o amendă de 60 de mii de lei și interdicția de a ocupa funcții publice timp de trei, în dosarul de corupție deschis în aprilie 2017, funcționarul nu-și recunoaște vina însă. Autorii materialului menționează că potrivit acuzației, Vasile Mistreanu ar fi estorcat de la un agent economic 20 000 de lei pentru a-i rezolva o problemă ce ţine de instalarea unui gard de protecţie. Așa cum susține denunțătorul, denunţătorului, vicepretorul susţinea că are influenţă asupra unor persoane publice din cadrul Preturii Buiucani şi că-i poate determina să autorizeze instalarea unui gard de metal pentru a izola zona dintre proprietatea privată a agentului economic și drumul public. Însă, după ce agentul economic i-ar fi achitat jumătate din suma estorcată, refuzând să îi mai ofere alți bani, funcționarul l-ar fi ameninţat și ar fi dat indicaţie ca gardul de metal să fie demolat, scriu jurnaliștii.
