Într-un editorial pentru deschide.md, Iulian Chifu analizează revendicările opoziției anunțate în timpul acțiunii de protest de duminică. În opinia lui, validarea alegerilor e obligatorie și ar introduce-o orice politician, fiind vorba despre motivul de izbucnire a protestelor și nemulțumirii publice, subliniată pe toate vocile de către toți partenerii internaționali. Referindu-se la cererea de anchetare a celor care au invalidat alegerile, Chifu scrie că este o solicitare care trebuie îndeplinită și care implică o inspecție judiciară, apoi ancheta penală și identificarea celor vinovați de situația scandaloasă la Chișinău, așa cum o vede editorialistul. Despre solicitarea de anulare a sistemului de vot mixt, el notează că acest punct intră în contestările constante ale opoziției pro-europene din stradă, dar și ale partenerilor din UE și de peste Ocean ai Republicii Moldova. În opinia lui Chifu, partea cea mai complicată a ecuației rămâne alta: și anume lipsa de reacție a autorităților.
Jurnaliștii de la Radio Chișinău o citează pe experta Asociației de Politică Externă, Ala Roșca. Potrivit ei, comentariul Departamentului de Stat al SUA privind invalidarea alegerilor din municipiul Chișinău transmite un mesaj clar și dur că organele judiciare nu trebuie să fie influențate politic, că trebuie să fie independente și să se ghideze de profesionalism și legislație.
Iar în opinia lui Igor Munteanu, directorul IDIS „Viitorul”, reacția Washingtonului care a apărut într-o perioadă în care în Statele Unite se afla președintele Parlamentului, Andrian Candu, și la scurt timp după o vizită a premierului Pavel Filip, demonstrează că autoritățile de la Chișinău nu au convins prin afirmațiile lor că nu au avut nicio implicare asupra invalidării alegerilor.
„Republica Moldova - Regim politic în agonie”, este comentariul semnat de Tudor Tomozei și Octavian Bejan pentru tribuna.md. Autorii scriu că o dată cu trecerea anilor, criza devine tot mai profundă, dar forțele politice îmbolnăvite de autoritarism, oligarhism și corupția puterii au fost surde și oarbe la cerințele cetățenilor. Astăzi, cred ei, s-a ajuns pe un „câmp minat”, care explodează la fiecare pas politic, producând distrugeri sociale impresionante. „Mină socială” numesc ei atacarea rezultatelor alegerilor și a unei coaliții de partide politice de către magistrați, fapt de o gravitate periculoasă într-o democrație constituțională reprezentativă, scriu comentatorii. Ei pun următoarea întrebare: De ce a fost totuși implicată magistratura în lupta politică? Deoarece nu este un regim politic democrat în Republica Moldova și din cauza golurilor din legislația Republicii Moldova, la care s-au acomodat foarte bine găștile criminale și oligarhia partidelor, împotmolită în corupția puterii, este răspunsul pe care îl dau comentatorii.
Agenția de presă „IPN” publică un comentariu semnat de Veaceslav Craciun, în care acesta scrie despre drepturile pe care și le revendică Găgăuzia și despre competențele regiunii care poartă un caracter convențional. Autorul notează că deja de mult timp sala de judecată a devenit terenul de testare a corespunderii legislației găgăuze cu cea națională. El citează date ale autorităților regiunii, care arată că doar în ultimii doi ani instanțele de judecată au rebutat, la cererea Cancelariei de stat, 11 legi locale. În opinia comentatorului, în raport cu Găgăuzia ar fi judicioasă afirmația că procesul delegării competențelor către nivelul local nu a fost finalizat. El scrie în concluzie că fără garanții temeinice pentru competențele acordate, fără specificarea lor, tot timpul se vor găsi motive de confruntări pe tărâm judiciar. „Și atâta timp cât nu există certitudinea că legile Găgăuziei ar putea trece testul constituționalității, statutul autonom al regiunii va rămâne declarativ”, susține Veaceslav Craciun.
Jurnaliștii de la Ziarul de Gardă scriu despre modificările propuse de cetățenii din diasporă la Regulamentul cu privire la votarea cetățenilor R. Moldova aflați peste hotarele țării și care a fost reacția autorității electorale. Bunăoară, moldovenii plecați din țară au cerut mărirea numărului de buletine de vot pentru fiecare secție de votare de peste hotare, de la 3 000 la maxim 7 000. Comisia Electorală Centrală a spus însă că potrivit Codului Electoral, către o secție de votare constituită în străinătate pot fi distribuite maxim 5 000 de buletine de vot.
CEC a mai respins și propunerea diasporei de a organiza alegeri în străinătate pe parcursul a două zile. Autoritatea electorală a recomandat însă deschiderea suplimentară a secțiilor de votare la solicitarea a cel puțin 300 de persoane.
Nu a fost acceptată nici propunerea de a se putea vota în baza pașaportului, buletinului de identitate sau a buletinului de identitate provizoriu, precum și publicarea cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua votului a listei integrale cu secțiile de vot pe diverse surse de informare, inclusiv rețele sociale.
