Deschide.md publică un editorial semnat de Iulian Chifu, în care acesta constată că Igor Dodon este un președinte nihilist. Autorul scrie în continuare că șeful statului l-a luat pe „NU” în brațe și respinge orice propunere, orice om, orice atribuție, orice e legat de ordinea de drept și responsabilitățile instituțiilor în stat. În opinia lui Iulian Chifu, președintele e și destructiv prin definiție, respingând totul doar pentru că e în opoziție și pentru că doar așa crede că crește în sondaje. În interes propriu, nu în cel al cetățeanului. O altă constatare a editorialistului este că Igor Dodon este și un anarhist, pentru că „își neagă originile statalității Republicii Moldova, statul în care este președinte. Neagă condamnarea Pactului Ribentropp-Molotov, motivul și temeiul Declarației de Independență. Neagă actele înaintașilor săi care au luptat pentru autonomie, suveranitate și independență de stat începând cu 1988-1989”, susține Iulian Chifu.
Ziarul de gardă publică un articol despre declarațiile de unire cu România semnate în peste 10 localități și cum s-a votat pentru „statalitate” în localitatea Sadova. Jurnaliștii notează că la câteva zile după ce primarul localității de baștină a șefului statului declara că se pronunță în favoarea unirii cu România, opt consilieri din Sadova, Călărași și-au pus deja semnătura pe o declarație „de sprijin a statalității moldovenești”. Comentatorul politic Vlad Țurcanu vorbește despre o contra acțiune inițiată de Igor Dodon, despre care spune că este „o tactică veche de când lumea de a diviza societatea și de a crea structuri paralele pentru a submina niște porniri de civilizare și de europenizare”. Vlad Țurcanu s-a referit și la declarația lui Igor Dodon cu privire la iminența unui război civil în cazul care s-ar prefigura o apropiere decisivă a R. Moldova de România. În opinia sa, asemenea afirmații ar trebui taxate energic de către instituțiile statului ca pe o încercare de a incita anumite grupuri de cetățeni de a se radicaliza. „De asemenea, instituțiile de forță ar trebui să ia măsuri de precauție pentru prevenirea unor asemenea încercări de a destabiliza situația într-un an electoral, având în vedere și mobilizarea fără precedent a forțelor militare ocupante din stânga Nistrului”, susține Vlad Țurcanu.
Jurnaliștii de la portalul Anticorupție.md scriu că interceptările și înregistrarea comunicărilor și imaginilor au fost cele mai frecvente măsuri speciale de investigație puse în aplicare de procurori anul trecut. Autorii notează că deși mai mulți experți s-au arătat anterior îngrijorați de numărul mare al interceptărilor telefonice admise, reprezentanții Procuraturii Generale spun că, de fapt, ponderea este una redusă, iar aplicarea - justificată. Astfel, dacă în 2009 judecătorii au admis 3.803 de demersuri de interceptare a convorbirilor telefonice, parvenite de la mai multe instituții ale statului, în 2016 cifra a crescut până la 11.747 de interceptări admise, se arată într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice din Moldova. În primele șase luni ale anului 2017, magistrații și-au dat acordul pentru 6.713 interceptări, se mai menționează în articol. Experta Mariana Kalughin de la Centru pentru Analiză și Prevenire a Corupției, citată în articol, susține că „numărul mare de interceptări și aresturi vorbește despre transformarea statului în unul polițienesc. Chiar dacă este în creștere numărul de dosare instrumentate de procurori, aceasta nu este o justificare. Aceste măsuri trebuie aplicate doar în situații în care alte metode nu funcționează, doar în situații extreme”.
Agenția de presă „IPN” publică mai multe opinii despre decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a respinge cererea Domnicăi Manole de a fi repusă în funcția de judecătoare, exprimate în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune TV8. Experții consideră că din această hotărâre, ceilalți magistrați pot înțelege că CSM poate aplica direct sancțiunea disciplinară în afara legii.
Consilierul juridic din cadrul Centrului de Resurse Juridice, Ion Guzun susține că în acest caz concret CSM nu a venit în apărarea independenței judecătorilor pentru că printr-o hotărâre a Curții Constituționale au fost anulate prevederile care au stat la baza eliberării Domnicăi Manole în partea ce ține de avizul SIS și, în mod normal, CSM trebuia să revină la ele, notează expertul.
Iar potrivit lui potrivit lui Ştefan Gligor, director de programe la Centrul de Politici și Reforme, cazul judecătoarei Domnica Manole este un exemplu pentru judecători în sensul că ar putea vedea ce s-ar putea întâmpla cu oricare dintre ei dacă vor aplica principiul independenței în emiterea hotărârilor.
