Portalul deschide.md a solicitat opinia mai multor analiști politici de la Chișinău despre decizia Partidului Democrat de guvernământ de a schimba mai mulți miniștri din guvernul Filip. Igor Boțan notează că în noul guvern se regăsesc cadre forjate din PLDM, lucru care lipsește PD-ul de un argument foarte puternic - de a pune toate relele în capul PLDM cu excepția liderului acestuia. Analistul spune că membrii propuși sunt puternici, dar acest lucru nu diminuează din nivelul neîncrederii față de Guvern și acest lucru va persista încă mult timp, crede acesta.
Politologul Alexandru Solcan crede că această mișcare dă un plus de imagine și are legătură cu alegerile parlamentare care vor avea loc peste un an. Lui i se pare benefică revenirea lui Alexandru Tănase la conducerea Ministerului Justiției și faptul că a fost format Ministerul Integrării Europene care va fi condus de Iurie Leancă.
Iar analistul politic Anatol Țăranu constată că aceasta este o mișcare gândită de politologii PD pentru a aduce un plus valoare imaginii PD. În opinia lui, este foarte neașteptată numirea lui Chiril Gaburici la conducerea Ministerului Economiei. Pe anumite dimensiuni însă, notează Țăranu, noii nominalizați ar putea să aducă un plus valoare. De exemplu, Leancă: chiar dacă este contestat pe interior, are relații foarte bune în exterior.
La același subiect al remanierii guvernului, jurnaliștii de la Ziarul Național au solicitat opinia comentatorului politic, Nicolae Negru. El crede că unii miniștri meritau să fie schimbați, alții însă își făceau bine treaba și schimbarea lor pare nedreaptă. Negru se referă în primul rând la Gheorghe Balan, vice-premierul pentru Reintegrare, apoi, nu i se pare justificată înlocuirea lui Octavian Calmîc cu Chiril Gaburici, despre care spune că e un bun om afaceri (cu o problemă de integritate, din care motiv și-a dat demisia din funcția de premier, de altfel), dar nu e și un economist de forță”, susține Nicolae Negru.
Război diplomatic sau șantaj cu tentă penală?- este titlul corespondenței semnate de Vitalie Călugăreanu pentru Deutsche Welle. Autorul se referă la rechemarea acasă, „pentru o perioadă nedeterminată”, a ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța și scrie în continuare că „Chișinăul își explică decizia prin faptul că autoritățile ruse „hărțuiesc și intimidează mai mulți oficiali și politicieni moldoveni”, fără a preciza numele celor pretins a fi hărțuiți.” În articol se mai menționează că Andrei Neguța este exponentul Partidului Socialiștilor și, potrivit presei de la Chișinău, a ajuns ambasador la Moscova urmare a unui troc, girat de Moscova, dintre Igor Dodon și oligarhul Vlad Plahotniuc, lider PDM. Vitalie Călugăreanu mai scrie că responsabilii de la Externe au refuzat să spună de ce anume acum s-a recurs la acest gest. Totuși, demersul diplomației moldovene vine după ce Partidul Democrat, condus de Vlad Plahotniuc, a cerut Ministerului de Externe „să întreprindă măsuri”. Solicitarea a fost făcută după apariția în presă a informațiilor că Plahotniuc ar fi cercetat în Rusia pentru crime grave, notează jurnalistul.
Agenția de presă „IPN” publică un articol de opinie despre Legea privind „interzicerea propagandei ruse”, semnat de Veaceslav Craciun. Acesta scrie că după două săptămâni de la adoptarea legii noi nu vedem nici pichete stradale, nici mitinguri, nici alte acțiuni, motivate cu „legea antirusă”. Unica reacție, preluată de toate fluxurile de știri din întreaga mass-media moldovenească fiind declarația conducerii autonomiei găgăuze. Irina Vlah numește decizia autorităților moldovenești drept „o încălcare a dreptului de acces la informație al cetățenilor RM”. De fapt, însă, șefa autonomiei este deranjată cel mai mult de starea limbii ruse și autoritatea Rusiei în Moldova, este de părere comentatorul. El scrie că timpul va arăta care vor fi urmările reale ale nesupunerii la prevederile unei legi republicane, anunțate de bașcan. Totodată, constată Veaceslav Craciun, dacă apreciem propaganda ca o amenințare pentru securitatea informațională, interdicția, precum arată experiența istorică, este una din cele mai proaste soluții. „Dar dacă securitatea informațională e legată de modelarea ideologiei oamenilor, amenințarea poate fi înlăturată prin propria politică de stat de sporire a standardelor de viață, crearea unui produs informațional de calitate, instruirea cetățenilor în spiritul gândirii critice. Dar în ce măsură aceasta și-o dorește conducerea Moldovei și, în principiu, e capabilă să transpună aceasta în fapt?”, concluzionează autorul.
Jurnaliștii de la portalul independent.md o citează pe europarlamentara Monica Macovei, care a declarat în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV că orice încercare de referendum sau de altă natură care să ducă la anularea votului mixt, adoptat deja în Parlament, va face foarte bine Republicii Moldova. Ea a mai precizat că Uniunea Europeană nu va oferi bani în cadrul proiectului privind asistența macrofinanciară a Republicii Moldova în valoare totală de 100 de milioane de euro, atât timp cât autoritățile de la Chişinău nu vor îndeplini toate condiţionalităţile UE, una dintre care este şi renunțarea la sistemul mixt de vot.
