Găsiți pe pagina de internet a Radio Chișinău opinia analistului politic Vlad Țurcanu, care a comentat avizul pozitiv al Curții Constituționale privind inițiativa introducerii în Constituție a sintagmei „limba română”. În opinia lui, schimbarea articolului 13 din Constituție privind denumirea limbii oficiale este o problemă politică și asta se va vedea în procesul de votare a acestei inițiative. „Vor cântări din nou nu argumentele științifice sau verdictul Curții Constituționale, ci calculele politice ale partidelor parlamentare”, notează în continuare Vlad Țurcanu. După părerea sa, dacă, de exemplu, PD-ului îi va conveni din rațiuni electorale să se prezinte ca o formațiune oarecum proromânească, atunci proiectul va fi în curând examinat în plen. Dacă nu, atunci fie va fi amânat până după alegeri, fie va fi respins prin jocuri de culise, care să-i implice, între alții, pe transfugii de la comuniști, care nu vor dori sa-și întristeze alegătorii cu vederi asiatice”, susține Vlad Țurcanu.
Într-o corespondență pentru Deutsche Welle, jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie că cele 67 de voturi necesare pentru ca articolul 13 din Constituție să fie schimbat momentan lipsesc, mai ales că din grupul parlamentar al PDM fac parte și 14 deputați care au migrat de la comuniști. Autorul menționează că în perioada când președinte al Republicii Moldova era Vladimir Voronin, aceștia întrețineau mituri care făceau din România sperietoare și blamau cu ură patologică limba română.
Deputatul Valeriu Ghilețchi, citat în articol, consideră însă că există o șansă. El crede că ar fi onorabil pentru acest Parlament să fie creatăo majoritate constituțională și să fie introdusă limba română în Constituție.”
La același subiect, jurnaliștii de la publicația NewsMaker îl citează pe expertul în drept constituțional, Nicolae Osmochescu. Acesta susține că inițiativa liberal-democraților de a introduce în Constituția R. Moldova sintagma „limba română” poate fi dezbătută în comisiile de profil din parlament în următoarele șase luni.
Constituționalistul Alexandru Arseni, de asemenea citat în material, susține însă că autorii inițiativei ar trebui să înregistreze proiectul în parlament, pentru ca mai apoi, după jumătate de an acesta să fie dezbătut în legislativ. Dacă însă, la expirarea unui an de la data înregistrării proiectul nu va fi audiat, acesta se va considera nevalabil și va fi anulat, a mai precizat expertul.
Jurnaliștii de la portalul anticorupție.md scriu că o parte dintre demnitarii moldoveni sunt mai darnici decât le permite buzunarul. Autorii fac trimitere la un top de pe avere.md, din care reiese că deputați și miniștri moldoveni au donat în ultimii ani pentru electoralele partidelor din care fac parte mai mult decât au câștigat. Jurnaliștii notează că primul în topul celor mai generoși donatori cu venituri mai mici decât sponsorizările făcute este fostul deputat liberal-democrat Iurie Chiorescu. În campania electorală pentru parlamentarele din 2014, politicianul a donat un milion de lei partidului, deși a declarat venituri de 242.375 de lei și împrumuturi de 300.000 de lei.
Autorii mai observă că deputatul socialist Vladimir Odnostalco a făcut donații electorale în 2014 de 253.600 de lei, asta chiar dacă a raportat venituri de doar 1400 de lei, iar actualul deputat democrat Marcel Răducan a donat la alegerile parlamentare din 2009 cu peste 300.000 de lei mai mult decât a câștigat.
Portalul deschide.md publică o analiză semnată de Iulian Chifu, în care autorul scrie despre comunicarea românofobă în spațiul public al R. Moldova. Editorialistul notează luările de poziție antiromânești se manifestă pe deplin la Chișinău, la toate nivelurile. Acesta susține în continuare că dacă la nivelul Președinției sau a socialiștilor, sau a instrumentelor ruse amplasate pe teritoriul Republicii Moldova, lucrurile erau de așteptat, când atacurile vin de la putere, din opoziția pro-europeană din stradă, de la diverse grupuri civice, în diferite momente, pe seama României, este un lucru șocant. Între altele, Iulian Chifu mai constată că responsabilitatea pentru anti-românismul mergând până la româno-fobie din spațiul public revine majorității și Guvernului Republicii Moldova.
