Radio Chișinău publică opiniile mai multor experți despre Summitul Parteneriatului Estic, în opinia cărora, acesta va seta prioritățile de cooperare între UE și statele membre ale Parteneriatului pentru următorii șase ani, dar și rezultatele scontate. În articol se menționează că una dintre noutățile acestui summit este participarea Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei, adică a statelor cu aspirații europene, în formatul „Trio asociat”, care le-ar putea aduce mai multă asistență din partea Uniunii Europene. Analistul politic Ion Tăbârță, citat de jurnaliști, observă că Parteneriatul Estic nu a îndreptățit așteptările inițiale, inclusiv pentru că statele membre, printre care și Republica Moldova, nu au îndeplinit reformele promise. În opinia analistului, și Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol mai important în asigurarea securității și stabilității în regiune.
Ce înseamnă Europa? Răspunsuri în rubrica „Dicționar european”
Agenția de presă „IPN” publică un comentariu semnat de Elena Bolocan și Mihai Mogîldea, experți ai Institutului pentru Politici și Reforme Europene, care se întreabă dacă „Moldova se poate ține de cuvânt?”, având în vedere angajamentul de a opri defrișarea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, oferind în același timp o dezvoltare durabilă și promovând o transformare rurală incluzivă. Autorii notează că Fondul forestier constituie 12,7% din teritoriul Republicii Moldova, ceea ce poziționează Moldova la coada clasamentului privind fondul forestier din rândul țărilor UE. Experții atrag atenția că numărul pădurilor defrișate în fiecare an depășește cu mult numărul pădurilor regenerate, ceea ce indică o descreștere continuă a terenurilor acoperite de păduri din Republica Moldova. Autorii comentariului sugerează mai multe recomandări pentru autorități, între care reforma din cadrul Agenției „Moldsilva” și aprobarea unui program național de subvenții pentru a stimula tranziția la o energie regenerabilă.
Jurnaliștii de la portalul Bizlaw.md notează că în luna septembrie, fiecare al patrulea angajat din Moldova a avut un salariu mai mare de 10 mii lei. Autorii materialului citează date prezentate de Biroul Național de Statistică, care mai arată că fiecare al doilea salariat (50,4%) a avut un salariu mai mic de 7 mii lei. În lista activităților economice cu salarii mici, statisticienii au inclus alimentația publică, arta și activitățile de agrement, inclusiv agricultura și silvicultura. La polul opus, notează jurnaliștii, în grupa „salariilor mari”, se află salariații ce activează în domeniul informații și comunicații, activități financiare și de asigurări, dar și administrație publică și apărare.
„Hidrocentralele ucrainești de pe Nistru afectează turismul pe un segment important al râului”, titrează replicamedia.md. Reporterii citează concluziile unui studiu realizat la solicitarea Ministerului mediului, în care se menționează că Nistrul a încetat să mai fie turistic pe un segment moldovenesc important în aval de Naslavcea, din cauza factorilor cauzați exclusiv de Complexul Hidroenergetic Nistrean, cum ar fi temperatura joasă a apei, reținerea sedimentelor naturale și micșorarea vitezei de curgere. În aceste condiții, notează experții, antreprenorii locali sunt privați de oportunitatea de a valorifica turistic Nistrul în multe localități de pe litoral și sunt nevoiți să-și transfere activitățile turistice în alte zone mai prietenoase.
