Cazul Marinei Tauber a ajuns în presa europeană, titrează adevărul.md. Publicația se referă la un articol apărut sâmbătă în Eureporter, în care situația din jurul scrutinului este descrisă în felul următor: „Se încing spiritele în Republica Moldova, unde şubreda democraţie din Moldova a primit, se pare, o nouă lovitură. Partidul de guvernământ s-a pomenit în mijlocul unui scandal de proporţii, după ce a fost acuzat că ar fi pus presiune pe Comisia Electorală Centrală pentru a scoate din cursa electorală candidatul unui partid de opoziţie, cotat cu şanse covârşitoare să câştige funcţia de primar al oraşului Bălţi, al doilea oraş ca mărime din ţară”.
Potrivit „Eureporter”, Marina Tauber a fost înregistrată în cursa pentru Primăria oraşului Bălţi în ultima zi în care mai pot fi depuse actele pentru înregistrare, iar această decizie i-a luat pe mulţi prin surprindere. Ulterior, scriu jurnaliştii, a urmat o campanie intensă, iar la alegerile din 21 noiembrie, Tauber a fost foarte aproape să câştige din primul tur, lipsindu-i doar în jur de 900 de voturi pentru a câştiga. Publicaţia europeană mai arată că abia după ce Tauber a câştigat detaşat primul tur cu aproape 50 la sută dintre voturi, au început să curgă contestaţiile din partea poliţiei şi contracandidaţilor. „Săptămâna aceasta a urmat o şedinţă a CEC, care a constatat că Marina Tauber trebuie exclusă din cursă şi a cerut instanţei să anuleze înregistrarea acesteia în alegeri. Iar motivul invocat de CEC pentru excluderea din alegeri este faptul că „candidatul nu a declarat cheltuielile pentru ceea ce au mâncat activiştii pe perioada campaniei electorale”, o prevedere care nici nu se regăseşte în Codul Electoral moldovenesc, iar nici un candidat electoral, în nicio campanie electorală organizată până acum în Moldova, nu a declarat asemenea cheltuieli. Mai mult, pretinsele încălcări au fost înregistrate în campania primului tur de scrutin, care a fost declarat corect de aceeaşi Comisie Electorală Centrală”, se mai arată în articol.
Un interviu cu președinta CEC, Angelica Caraman pe moldova.europalibera.org
Tot acest site - adevarul.md - oferă spațiu și pentru o analiză semnată de Dan Dungaciu cu referire la situația din jurul Ucrainei. “Nu suntem în scenariul unei invazii ruse în Ucraina, ci într-o nouă „criză a rachetelor”. Ucraina este „Cuba” Rusiei” – așa sintetizează publicația ideile lui Dan Dungaciu, coordonatorul Masteratului de Studii de Securitate de la Universitatea Bucureşti, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Urmează explicațiile: Nu va fi un război, dar asta nu înseamnă că tensiunile nu sunt fără precedent. Singura comparaţie care se poate face nu e cu 2014, ci cu 1962, anul celui mai tensionat episod al Războiului Rece, adică criza rachetelor din Cuba. Atunci a fost o situaţie relativ similară: în Cuba, pe un teritoriu strategic pentru SUA, americanii au constatat că sovieticii au construit baze pentru lansatoare de rachete cu raza medie de 2000 km, ceea ce înseamnă că oraşele americane, inclusiv Washingtonul, puteau fi lovite oricând. America nu putea accepta asta, ca în „curtea” ei strategică să se petreacă aşa ceva şi a reacţionat. Cele două armate au fost faţă în faţă, războiul părea iminent, a existat chiar şi un avion american doborât cu o rachetă rusească, un pilot ucis, Pentagonul a cerut retorsiuni militare, Kennedy, preşedintele american, s-a opus, a negociat cu liderul sovietic Hrusciov şi s-a obţinut scoaterea dispozitivelor sovietice din Cuba şi, la schimb, retragerea rachetelor americane din Turcia. Dar tensiunea a fost la apogeu, al treilea Război Mondial posibil... Fusese declanşată starea de alertă generală la nivel doi, primul nivel sub activarea butonului nuclear, adică cea care permitea bombardarea Moscovei cu avione care plecau din Turcia... Fără să forţăm comparaţiile, astăzi suntem într-o situaţie similară. Ucraina este Cuba Rusiei. Pentru Rusia, Ucraina şi Belarus sunt linii roşii strategice. Nervozitatea ruşilor astăzi provine nu doar din această realitate, ci din faptul că au constatat, extrem de iritaţi, că americanii le-au pregătit o surpriză strategică. Succesul lor din 2014, adică împiedicarea Ucrainei să intre în UE şi NATO, nu a reuşit să anuleze şi un alt scenariu, sugerat astăzi, abil, de americani: Ucraina nu intră în NATO, dar dacă NATO „intră” în Ucraina? Dacă, de pildă, America se comportă ca şi cum Ucraina este în NATO, şi va face acolo ceea ce a făcut în România: scut anti-rachetă, sprijin militar, vânzare de arme letale performante etc. Adică să facă din Ucraina un „portavion american nescufundabil”, cum spunea cineva... Acesta este motivul pentru care ruşii invocă scutul antirachetă din România, nu din cauza României, ci pentru că se tem foarte tare că ar putea să apară asemenea instalaţii şi în Ucraina. Această chestiune îi irită pe ruşi la culme şi nu au soluţii.
Newsmaker.md atrage atenția la un anunț al Federației Naționale a Sindicatelor - că va organiza un protest în fața clădirii Parlamentului luni, 6 decembrie. Federația se opune astfel deciziei guvernului de a abandona sporurile anuale pentru angajații de stat. Sindicatele cer autorităților să plătească restanțele pentru anul 2020 pentru sporurile anuale angajaților din sectorul public și să aloce fonduri pentru plata sporurilor în 2021. De asemenea, conducerea organizației a cerut o întâlnire cu președintele Maia Sandu și cu președinții comisiilor parlamentare de protecție socială, economie, cultură, educație și cercetare. „Studiind decretele guvernamentale privind modificările aduse acestor legi importante, putem concluziona că angajații statului au fost privați de dreptul de a primi sporul anual nu doar la sfârșitul anului 2020, ci s-a pus sub semnul întrebării plata sporului anual pentru anul 2021. Acest lucru este inacceptabil, mai ales în contextul creșterii planificate a prețurilor... va fi afectată puterea de cumpărare a populații”, au subliniat reprezentanții federației.
Zdg.md publică un interviu cu Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale, care explică ce reprezintă pensionarea anticipate, cum și de când va funcționa, cine va beneficia. “Pensionarea anticipată înseamnă că oameni care au muncit foarte mult timp și au cotizat foarte mult timp la sistemul de asigurări sociale, ei au dreptul să se pensioneze mai repede.
Este o compensare pentru mărirea vârstei de pensionare. Este un regim special de care beneficiază un anumit număr de oameni. Eu l-am numit acum câteva zile „o excepție”, dar cuvântul excepție e cumva foarte restrictiv dacă te gândești la o excepție de 1- 2% – nu. Vrem ca gradul de absorbție a acestei măsuri să fie mai mare, să fie de 10%, dar să fie cazuri speciale totuși.
Nu toată lumea este în cazuri speciale totuși. Deci, pensionarea anticipată înseamnă să ieși la pensie mai devreme, anticipat, decât vârsta standard de pensionare dacă ai lucrat mult timp. Perioada lungă de timp, înseamnă stagiu lung de cotizare. Noi am avut această pensionare anticipată în anul 2017. Doar că atunci, parametrii – stagiul de cotizare, care este necesar și vârsta la care se poate ieși la pensie. În 2017 se putea ieși la pensie cu cel mult 3 ani mai devreme decât vârsta de pensionare dacă aveai stagiul complet de cotizare realizat în perioade contributive, când efectiv ai plătit contribuții. De exemplu, perioada de serviciu militar sau perioada de îngrijire a copilului nu era considerată atunci stagiu contributiv pentru că nu plătești efectiv contribuții.
Asta a fost regula atunci, asta este regula și în alte țări. Ceea ce se introduce acum este de fapt revenirea la acel model numai că se pune o depășire necesară pentru stagiul complet. De ce? Pentru că atunci, în 2017, când s-a introdus pensionarea anticipată numărul de beneficiari care a beneficiat de această pensionare anticipată a fost foarte mare. Nu s-au așteptat guvernanții de atunci că afluxul de noi pensionari va fi atât de mare și de aceea au anulat acea posibilitate.
Acum, noi trebuie să fim mai prudenți și trebuie să introducem niște reguli pentru pensionarea anticipată care să fie un pic mai restrictive ca în funcție de câți oameni intră în sistem prin pensionarea anticipată să putem vedea că sunt prea puțini de exemplu și să mai coborâm un pic pragul, să coborâm un pic condițiile.”
