Mai multe site-uri, printre ele deschide.md, dedică spațiu reacției MAEIE la informațiile precum că R. Moldova ar urma să primească migranții de la granița dintre Belarus și Polonia. „Am remarcat că pe rețelele sociale și unele portaluri de știri circulă informația falsă și speculații care acreditează ideea “unor discuții” ale autorităților de la Chișinău cu unii parteneri europeni pe problematica admiterii de migranți. Este un fals. Asemenea discuții nu au avut loc. Iar diseminarea și specularea deliberată a unor astfel de informații false și înșelătoare se numește dezinformare. Să avem grijă de sursele de informare pe care le consultă”, a precizat purtătorului de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă, iar remarca sa se referă la știrile difuzate de canalul de Telegram INDEX și site-ul ria.ru.
Anatol Țăranu, care semnează un Op-Ed pe site-ul ipn.md dedicat bilanțului primului an de președinție Sandu, constată că dacă până nu demult vântul prielnic al circumstanțelor politice a suflat continuu în pânzele corabiei prezidențiale, o avalanșa de crize intervenite ulterior a acoperit guvernarea, punând la grea încercare imaginea ei publică. Pe lista realizărilor indubitabile a Maiei Sandu Țăranu trece depășirea izolării internaționale și obținerea unui sprijin economic fără precedent din partea UE, iar pe cea a încercărilor - declanșarea subită a crizei energetice. Inflația și criza prețurilor ce a succedat-o devin principala încercare, dar și provocare pentru guvernare în lunile apropiate, continuă autorul. Pe acest fundal tot mai evidentă devine lipsa în bagajul politic al actualei guvernări a unui concept de dezvoltare economică durabilă și sustenabilă. Deocamdată, în plan economic guvernarea se manifestă, mai degrabă, pe post de pompier și, mult mai puțin, în postura de zidar. Dacă această abordare în dezvoltarea economică va persista, orice reforme pe alte domenii vor fi lipsite de continuitate logică, avertizează el.
O comunicare publică deficientă ar fi una din principalele neajunsuri ale guvernării, mai arată Anatol Țăranu. Dar se înmulțește și numărul de voci care nu susțin modul în care guvernarea recrutează oameni pentru anumite funcții publice, nerespectând întocmai logica transparenței decizionale. Se atrage atenția asupra pericolului vicierii calității democrației reprezentative prin folosirea abuzivă în selectarea cadrelor a principiului „oportunității revoluționare”. În acest fel se creează precedente periculoase pentru oricine ar succeda actuala guvernare, deoarece o parte considerabilă a funcționarilor administrației de stat de nivelul doi în jos este completat de persoane agreate de politicul schimbător, cu memorie instituțională precară, ceea ce afectează nivelul de profesionalism și calitatea actului administrativ în sine. Încă o lecție ce se impune în mod existențial, la părerea autorului, e despre imperativul formării unui front larg politic și civic în susținerea reformei europene, care nu poate fi înfăptuită cu succes doar cu forțele unui singur partid politic. Egoismul exagerat de partid riscă să devină buturuga capabilă să răstoarne carul cursului european al Republicii Moldova cu riscul inerent al rapelului sistemului oligarhic.
Nicolae Negru își dedică ultimul său editorial din ziarulnational.md prestației recente de la Moscova a șefului diplomației moldovene, Nicu Popescu. Comentariile sunt mai degrabă critice, iar principalul reproș la adresa ministrului ar fi duplicitatea. Și atunci când Nicu Popescu a vorbit despre recenta semnare a obscurului contract între Gazprom și Moldovagaz ca despre un model de rezolvare a complicatelor probleme moldo-ruse, și atunci când a părut să recunoască și să promită plata datoriei către Gazprom, amintim contestabile de către Chișinău, dar mai ales când ar fi confirmat în fața lui Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse că Chișinăul va păstra echilibrul între relațiile cu structurile euroasiatice și cele cu UE. Cum putea ministrul integrării europene să confirme așa ceva? Se întreabă Negru. Asta vrea să audă Moscova de la liderii noștri: că stăm pe loc, în două luntri, că nu ne integrăm în UE mai mult decât în UEE. Dar culmea atitudinii duplicitare s-ar fi manifestat, la părerea lui Negru, atunci când Nicu Popescu a vorbit despre rolul Rusiei ca mediator care ajută Chișinăul să se miște în direcția rezolvării conflictului. Posibil o asemenea strategie să-i aducă PAS-ului voturile unor rusofili, dar bățul e cu două capete, PAS ar putea să piardă o parte din voturile proeuropenilor, își informează cititorii pe finalul articolului său Nicolae Negru.
Zdg.md precizează pentru cititorii săi cine este “milionarul în euro” din CNA despre care a vorbit în ședința de joi a parlamentului un deputat PAS, Andrian Cheptona. A fost, în 2017, subiect al unei investigații ZdG cu titlul „Tranzacțiile cămătarului de la CNA”. ZdG scria atunci că Ghenadie Tanas, care deținea funcția de şef al Direcţiei Teritoriale Nord a CNA, deținea bunuri mobile și imobile a căror valoare depășea veniturile sale declarate. A practicat cămătăria, împrumutând mai multor persoane zeci de mii de euro. Cel puţin într-un caz documentat de ZdG, Tanas a folosit-o pe mama sa, profesoară, pe post de creditor, iar în cel puţin patru cazuri, Tanas a apelat la instanţa de judecată pentru a obliga datornicii să-i întoarcă aproximativ 60 de mii de euro. În ședința Parlamentului de joi, 18 noiembrie, în timp ce era discutată activitatea CNA, deputatul PAS Andrian Cheptonar, a vorbit minute în șir de la tribuna Parlamentului despre ofițerul CNA Ghenadie Tanas, spunând că acesta este milionar în euro și, datorita averilor pe care le deține, a fost poreclit de către colegi drept „oligarhul”. Despre apartamentele, casele, construcțiile comerciale, terenurile agricole ale lui Ghenadie Tanas, dar și despre activitățile de cămătărie practicate de acesta, ZdG a scris în decembrie 2017. Contactat atunci de reporterii ZdG, Tanas nega că ar deține bunuri imobile înscrise pe persoane terțe și dădea asigurări că toate bunurile sale sunt reflectate în declaraţiile cu privire la venituri şi interese. „Toate bunurile şi proprietăţile sunt cumpărate din banii acumulaţi de mine personal, din veniturile mele oficiale, iar, în unele cazuri, am apelat, după ajutor, la rude sau prieteni”, declara în 2017 ofițerul CNA. Zdg.md mai precizează pentru cititorii lui că Ghenadie Tanas lucrează de mai mulți ani în cadrul CNA. A fost ofiţer de urmărire penală şi şef de secţie în cadrul Direcţiei Urmărire Penală, iar în martie 2013 a devenit şeful Direcţiei Teritoriale Nord a CNA. Din 2019 este șeful Direcției Generale Urmărire Penală a CNA.
