Pe site-ul ziarulnational.md, Nicolae Negru face o chemare la obiectivitate atunci când se judecă despre scumpirea gazelor naturale și doza de contribuție a guvernului tocmai ajuns la 100 de zile.
Odată cu anunțarea noilor tarife, scutul de simpatie populară a PAS rezistă tot mai greu atacurilor demagogice și răzbunătoare: să nu fim idioți utili, îndeamnă Negru. Există o limită, ar trebui să ne ferim să devenim parte a unui război hibrid! Ce i se reproșează guvernului în legătură cu scumpirea gazelor? Socialiștii și comuniștii – că nu a început la timp negocierea cu Rusia și că l-a supărat pe Putin participând la lansarea Platformei Crimeea.
De pe pozițiile proeuropene și unioniste - că nu a jucat suficient de bine cartea transnistreană și că a cedat presiunilor ruse, menținând dependența de Gazprom. Iată contraargumentele lui Nicolae Negru. Deși nu e garantat, e posibil ca Gazprom să fi redus prețul dacă Maia Sandu nu mergea la Kiev pentru a se alătura platformei Crimeea. În schimb ar fi riscat să devină un Dodon în fustă.
Partidele proeuropene, pe de altă parte, ar avea dreptate, la părerea autorului, că prelungirea contractului cu Gazprom ar fi regretabilă. Dar în caz contrar prețurile nu aveau cum fi mai mici. Dacă e să fim obiectivi, nici un partid proeuropean nu ar fi obținut un preț mai bun decât cel obținut de guvernul Gavrilița.
Pentru că a depins nu de capacitatea de negociere, ci de setea de răzbunare și planurile obscure ale Moscovei.
Anatol Țăranu, care semnează un comentariu pe aceeași temă pe site-ul ipn.md, tocmai vine cu o explicație despre care ar fi aceste planuri [ale Rusiei] : s-ar grăbi să profite de conjunctura favorabilă pe piața gazelor și în interes geopolitic, cu obiectivul principal de a scinda solidaritatea țărilor UE prin manipularea prețurilor la gazele furnizate de la țară la țară, compromiterea Pachetului 3 energetic european de demonopolizare a pieței energetice și grăbirea autorizării conductei Nord Stream 2.
Un loc aparte în această strategie ar ocupa Ucraina, fără constrângerea căreia Rusia riscă să piardă perspectiva refacerii efective a dominației sale în spațiul post sovietic, iar cazul Moldovei i se prezintă autorului doar ca o pietricică măruntă în tabloul de ansamblu.
Pentru Republica Moldova, totuși, criza gazului a luat proporțiile unei probleme existențiale, mai scrie Țăranu: așadar, Gazprom-ul are contract pe 5 ani cu Chișinăul și rămâne monopolist pe piața Moldovei.
Prețul gazului rusesc este greu de suportat pentru bugetul republicii, cea ce lasă deschisă portița șantajului politic al Chișinăului pe motiv de diminuare a prețului pentru gazul furnizat în schimbul cedărilor de ordin politic.
Moldova s-a angajat să se abțină de la implementarea anumitor aspecte ale celui de-al treilea pachet energetic cel puțin un an și, în realitate, poate chiar mai mult. Aceasta este o victorie pentru Gazprom.
În plus, acordul bilateral privind relațiile energetice pe care părțile s-au angajat să îl negocieze și să îl semneze anul viitor ar putea restrânge și mai mult libertatea de acțiune a Republicii Moldova. Iar dacă Moscova și Chișinăul nu reușesc să încheie o înțelegere asupra datoriilor și să ajungă la un acord interguvernamental în 2022, întregul acord cu gaze s-ar putea să se destrame și să devină un pretext pentru o nouă criză a gazelor.
Semnând acest contract cu Chișinăul, Moscova scade din virulența acuzațiilor că utilizează gazul pe post de șantaj în relațiile interstatale. Și în final, Gazprom păstrează legalitatea aprovizionării cu gaze a Transnistriei care, de fapt, reprezintă o finanțare camuflată a regimului separatist de la Tiraspol.
ZdG.md, care prezintă într-un amplu articol un raport alternativ la 100 de zile a guvernului Gavrilița, a discutat cu mai mulți experți pe teme începând cu criza sanitară și încheind cu economia. „Cinstit vorbind nu văd deosebiri radicale în gestionarea crizei pandemice între guvernarea veche și cea nouă. Problemele au rămas aceleași: nerespectarea măsurilor de sănătate publică, reticența la vaccinare și lacunele în comunicarea cu populația. Fără soluționarea acestor probleme este greu de așteptat succese în lupta cu pandemia”, declară Mihail Pîsla, conferențiar universitar, Școala de Management în Sănătate Publică.
Directoarea de program „Anticorupție și Integritate” din cadrul Expert-Grup, Tatiana Sava, a calificat planul guvernării pe domeniul justiției drept unul „foarte bun”, dar a menționat că Guvernul „are probleme la etapa comunicării”. Ea mai crede că Executivul „s-a grăbit atunci când a spus că va aduce oameni integri în fruntea instituțiilor”.
Avocata Cristina Țarină, pe de altă parte, afirmă că „după care s-a anunțat anularea concursurilor, considerate importante în promovarea climatului de integritate, și au urmat revocări și numiri controversate la CA Chișinău și CSJ, contrare interdicției de promovare a membrilor CSM la instanțele superioare, a magistraților vizați în actele ANI, autoritățile au generat adevărate scandaluri mediatice. Reacțiile, puterile de apărare ale guvernării (care speră la evaluarea de peste câțiva ani a judecătorilor CSJ) la fel nu confirmă preocupările pentru integritate. De ce să fie promovați judecători șantajabil la CSJ, dacă nu este vorba de docilitate guvernării? ” se mai întreabă Cristina Țarină, citată de publicație.
