Scriind despre votul transnistrenilor în alegerile ruse de duminica viitoare, Valeriu Cațer de la gazetadechișinău.md afirmă că transnistrenii sunt chemați insistent să voteze în Duma de Stat pentru „Rusia Unită” a lui Putin. Pentru a-i convinge, continuă el, funcționari din prima linie a regimului separatist de la Tiraspol s-au întrecut în osanale ridicate Moscovei și partidului lui Putin. Nu a rămas deoparte, mai arată jurnalistul, nici ambasadorul Federației Ruse în R.Moldova, Oleg Vasnețov, care spune că „participarea la alegeri reprezintă o manifestare a datoriei civice a compatrioților noștri”. „Desigur, pentru Rusia reprezintă o valoare fiecare vot al cetățenilor din afara țării, pe care îi percepem ca o parte integrantă și importantă a lumii ruse”, declara diplomatul la începutul săptămânii. La scurt timp, așa-zisa vicepreședintă a sovietului suprem (legislativul regional de la Tiraspol – n.red.), Galina Antiufeeva, a recunoscut că fără ajutorul Rusiei Transnistria pur și simplu nu ar fi supraviețuit. „Tot ce avem - copilăria fericită a copiilor noștri, dezvoltarea republicii noastre, tot ceea ce se face pentru tineretul transnistrean - nu s-ar fi întâmplat fără sprijinul Rusiei”, declară Antiufeeva, soția fostului șef al KGB-ului transnistrean, Vladimir Antiufeev. Administrația de la Tiraspol a anunțat că vor putea vota până și cei care dețin doar un pașaport sovietic. „În afara Rusiei, a fost găsit un electorat «nuclear», gata să voteze la alegeri”, titra în legătură cu aceasta „Moskovski Komsomoleț”. Valeriu Cațer observă, de asemenea, că alegerile de duminică în Duma de Stat a Rusiei nu au rămas fără ecou nici la Chișinău, după ce conducerea noului Parlament al R.Moldova a refuzat să-și trimită observatorii la Moscova, iar ex-președintele Igor Dodon a afirmat că decizia, în care vede „o tentativă de a periclita relațiile bilaterale cu Federația Rusă”, ar fi fost luată „la indicația lui Grosu (președintele Parlamentului – n.red.)”
Circa 11 milioane de lei din frauda bancară, beneficiarul cărora este Vlad Plahotniuc, au ajuns în custodia statului, anunță adevarul.md. Articolul arată că Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale ar fi asigurat transferarea pe conturile trezoreriale a mijloacelor băneşti respective aflate pe conturile bancare ale unei societăţi comerciale autohtone, beneficiar efectiv al căreia ar fi Vladimir Plahotniuc. Potrivit ARBI, transferarea mijloacelor băneşti în custodia statului va asigura conservarea valorii precum şi integritatea acestora, sporind transparenţa în procesul de recuperare a mijloacelor băneşti, sustrase de BC Banca de Economii SA, BC Banca Socială SA şi BC Unibank SA. Procesul de recuperare va fi finalizat odată cu emiterea unor decizii de confiscare de către instanţele judecătoreşti, mai precizează articolul.
Joi, 16 septembrie, parlamentul va vota noi membri în Comisia Electorală Centrală. Precum o arată Ipn.md, vor fi propuse plenului Parlamentului pentru a fi desemnate în calitate de membri ai CEC nouă persoane: fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a propus cinci candidați, trei membri au fost propuși de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, iar Fracțiunea parlamentară a Partidului Politic Șor a propus un candidat pentru delegarea în CEC. Este vorba despre Alexandru Berlinschii, Angelica Caraman, Sergiu Gurduza, Ludmila Lupașco, Alexandru Musteața, Vasile Postolache, Vitalie Miron, Lilian Enciu și Vadim Banaru. Potrivit legislației, CEC are nouă membri – opt desemnați de Parlament și unul de președintele țării.În urma intervievării candidaților, câțiva membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități au exprimat unele rezerve față de aptitudinile în exercitarea funcției electorale a doi dintre candidați: Vitalie Miron și Vasile Postolache.
Mandatul actualei comisii a expirat în luna iunie a acestui an, însă a fost prelungit cu 90 de zile, din cauza perioadei electorale a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie.
Radiochișinau.md citează, cu prilejul vizitei la Chișinău a șefului diplomației slovace, experți de politică externă care constată un sprijin fără precedent pentru agenda de reforme și dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Vizitele oficialilor din statele Uniunii Europene, care au devenit frecvente în ultima perioadă și promit să se intensifice, sunt văzute de ei și drept o posibilitate bună a Chișinăului de a accede la diverse programe și fonduri europene. „Susținerea oficialilor europeni e importantă pentru a începe reforma în justiție, în apărare, sprijin în lupta cu pandemia – toate cu impact direct pentru cetățeni. A doua latură a agendei guvernamentale e atragerea de efort politic și diplomatic asupra unor probleme de importanță europeană: securitatea cibernetică, schimbări climatice”, observă pe site-ul postului de radio cercetătoarea Asociației de Politică Externă, Laura Zghibarța.
