Aneta Grosu publică în zdg.md un editorial întitulat “Putere fără opoziție”. Părerea ei e că față de cei 30 de ani în care R. Moldova a avut mai întotdeauna parte de opoziții parlamentare puternice vizavi de majorități egoiste, hapsâne, inculte și corupte, acum ar fi o situație distinctă: riscurile că va exista o opoziție parlamentară slabă sunt foarte mari.
“Evadarea în vacanță, la mare, a principalului lider al opoziției, Igor Dodon, chiar la debutul activității noii legislaturi, ne-a demonstrat clar că omului chiar nu-i mai pasă de ce se întâmplă pe tărâmul parlamentar al R. Moldova”, scrie ea. Situația celuilalt lider al opoziției parlamentare, Ilan Șor, i se pare autoarei de la Ziarul de Gardă și mai hilară: împovărat de dosare penale, pus pe fugă prin lumea mare, de frica ispășirii pedepsei penale, acesta s-a văzut în situația să facă declarații total deocheate. Ba că susține și votează Guvernul PAS, ba că îl susține, dar nu îl votează, ba că susține și respectă toți alegătorii.
Concluzia Anetei Grosu e că actuala opoziție parlamentară e atât de amorfă, încât nu își „apără” cel puțin procurorul general. “Să lași în stat o putere aproape absolută, fără a fi monitorizată pas cu pas de către opoziția parlamentară și cea extraparlamentară, de către presă și societatea civilă, e un risc enorm. Chiar și cea mai corectă, cea mai fermă, cea mai principială putere poate, într-un moment, deraia de pe linia aleasă. Or, în viață, nu există profesori mai buni decât propriii dușmani. Orice putere, are nevoie de dușmani, care, indirect, pot deveni profesori”.
Nicolae Negru în ziarulnational.md în reproșează “ipocrizie” președintei Maia Sandu în legătură cu pretinsa solicitare de ajutor a acesteia către emisarul rus în vizită săptămâna trecută la Chișinău, Dmitri Kozak, în soluționarea problemei transnistrene. “Altfel ar trebui să credem că e naivă, că nu știe la ce soluție visează Kremlinul,” explică Negru. “E grea pâinea unui președinte jucător,” continua el. “Perspectiva majorării tarifelor la gazele naturale și, în consecință, scumpirea tuturor produselor și serviciilor ar dezamăgi multă lume și ar lovi puternic în eforturile noii guvernări de a demonstra că au pornit vremurile bune. Aceasta e cheia pentru inițiativa surprinzătoare a Maiei Sandu de a-l invita la Chișinău pe Dmitri Kozak.” Negru crede de asemenea că Sandu nu i-a cerut explicit lui Kozak să-și ia armata acasă ca să obțină un preț mai bun la gazele naturale. Dar până atunci mai este, declară el, nu întâmplător a pomenit Kozak despre interesele naționale ale Federației Ruse în legătură cu viitoarele acorduri moldo-ruse.
Adevarul.md publică reacția fostului lider al Partidului Popular Creştin Democrat din Moldova, ex-deputatul Iurie Roşca, la interdicţia de intrare în România, primită în dimineaţa zilei de sâmbătă, 14 august, când intenţiona să ajungă la Iaşi. În opinia sa, Bucureştiul este deranjat de conţinutul cărţilor scrise de dânsul. Publicația dă un fragment: „statul român apare în ipostaza de vârf de lance al imperialismului american, după ce preţ de mai bine de un sfert de secol garnituri guvernamentale, una mai penală şi mai ticăloasă decât alta, au închinat ţara noilor stăpâni de la Washington”. Într-o intervenție live pe rețelele sociale ce a urmat interdicției, Iurie Roșca a afirmat că e vorba de delict de opinie și se declară adept al unui curent de gândire anti-atlantistă și suveranistă. “Sunt pentru decolonizarea României şi a R. Moldova, colonizate de corporaţia occidentală”, a mai spus Roşca.
O știre economică de pe site-ul radiochisinau.md: peste 82% dintre mașinile exploatate în R. Moldova au mai mult 10 ani, un indicator care a crescut cu 14% în șapte ani. Mașinile cu vârsta între 5 și 10 ani constituie doar 12 la sută, iar cele cu vârsta de până la cinci ani sunt puțin peste cinci la sută din numărul total. Datele au fost publicate într-un proiect privind gestionarea deșeurilor cauzate de vehiculele scoase din uz, publicat pentru consultări și citat de Bizlaw.md. Potrivit autorităților, trendul de creștere al vârstei de exploatare a autovehiculelor a început în 2014. Dacă șapte ani în urmă, din totalul de autoturizme 68,5% aveau o vechime de peste 10 ani, în anul 2018 cota lor a crescut până la 79,7%. Această evoluție a putut fi influențată de către posibilitatea de import a autovehiculelor vechi, dar și în urma învechirii autoturismelor aflate în folosință, notează sursa citată. În document se mai spune că parcul auto național crește anual cu circa 30 de mii de unități de transport. Totuși, doar 12 % sunt unități de transport noi comercializate de importatorii oficiali. Specialiștii spun că numărului unităților de transport mai vechi de zece ani va crește în perioada următoare. Fenomenul este cauzat de modificările făcute la Codului Fiscal, care elimină interdicției de import a vehiculelor cu o durată lungă de viață.
