Linkuri accesibilitate

Maia Sandu ar trebui să abandoneze pentru moment varianta anticipatelor (Radu Carp/ Adevărul)


Chiosc de ziare, București, 16 iulie 2020
Chiosc de ziare, București, 16 iulie 2020

Revista presei de la București.

Revista presei de la București
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:03 0:00
Link direct



Radu Carp, care semnează pe blogurile Adevărul, e de părere că Maia Sandu nu avansează cum trebuie în operațiunea alegeri anticipate, după ce socialiștii au constituit în secret o majoritate parlamentară și și-au înaintat propriul candidat la funcția de prim-ministru: Mariana Durleșteanu. Intenția socialiștilor și a partidului Șor nu pare să fi ajuns la urechile Maiei Sandu înainte de a fi prea târziu, ceea ce a adus-o în situația de a ignora deliberat o decizie a Curții Constituționale care ar fi obligat-o să o desemneze pe Durleșteanu să formeze guvern. Părerea lui Radu Carp este că, așa cum stau lucrurile, Maia Sandu ar trebui să abandoneze pentru moment varianta anticipatelor. Oricum nu vor avea loc, deliberările Curții Constituționale vor dura cât se poate de mult. Ar trebui, spune analistul, „să încerce constituirea unei majorităţi pentru o formulă de guvern care să fie votată în parlament. Republica Moldova nu poate continua multă vreme cu formula unui guvern interimar, dar nici nu îşi poate permite să meargă la infinit pe formula unor alegeri anticipate total improbabile. Maia Sandu ar trebui să realizeze că poziţia de mediator între partidele politice este atributul său cel mai puternic, şi nu desemnarea unor candidaţi pentru poziţia de premier”.

Analiza lui Alexandru Lăzescu, publicată în Ziarul de Iași, susține că: „Acţiunile şi tonul retoricii de la Moscova şi Beijing, mai agresive ca în trecut, sunt semnele unei încrederi în creştere în cele două capitale că demersul lor de reconfigurare a ordinii geopolitice actuale are tot mai bune şanse de succes”. Analistul se bazează pe ceea ce scrie presa internațională după vizita la Moscova a Înaltului Reprezentant pentru politică externă și securitate al Uniunii Europene. În esență, concluzia ar fi că Josep Borrel și nu a pregătit această vizită cum se cuvine, nu s-a ținut cont de lipsa de experiență a oficialului european în relația cu Rusia și mai ales cu ministrul ei de externe, Serghei Lavrov. Cel mai grav lucru petrecut acolo ar fi însă că Borrel a lăsat la vedere lipsa de claritate a pozițiilor Uniunii Europene, într-un moment în care relațiile Rusia-China au prins un avânt deosebit.

Expulzarea a trei diplomați europeni chiar în timpul discuțiilor purtate de Lavrov cu Borrel și informarea presei în timp record, chiar înainte de conferința de presă, primesc de la Iulian Chifu în Adevărul eticheta de „bullying politic”. „În calitatea sa de Înalt Reprezentant, scrie Chifu, Borrell avea la dispoziţie date, rapoarte şi întreaga experienţă a statelor membre, cu precădere a celor din est, mai bune cunoscătoare ale Rusiei, pentru a şti şi a se aştepta la reacţiile cele mai dure şi nepotrivite din partea lui Lavrov la Moscova”. În mod normal, la anunțul expulzării celor trei, ar fi trebuit să părăsească conferința de presă. Consecințe de imagine a avut și felul în care a fost dezbătut episodul în Parlamentul European. Discuțiile au arătat „imaginea unei lipse de solidaritate între liderii europeni”. Concluzia lui Iulian Chifu se dorește a fi și o propunere de acțiune: „dacă nu îndiguim noi Rusia, Rusia a trecut demult la îndiguirea Occidentului, a democraţiei şi influenţei chiar din statele democratice din vecinătatea sa, din spaţiul post-sovietic”.

XS
SM
MD
LG