Comentarii prefațatoare și relatări la cald de la Sibiu, unde are loc summit-ul informal al șefilor de stat sau de guvern din țările Uniunii Europene.
Una dintre corespondențe, consemnată pe platforma republica.ro și semnată Smaranda Bălan, e de-a dreptul euforică: „Pe scena de la Centrul Cultural din centrul Sibiului, Jean-Claude Juncker și președintele României, Klaus Iohannis, sunt impecabili, scrie corespondenta. Schimbă cu ușurință germana cu franceza și engleza, iar șeful Comisiei Europene răspunde cu nonșalanță tuturor întrebărilor venite din sală. E o atmosferă caldă și relaxată, cu oameni care știu să asculte într-o liniște deplină și care iau în serios oportunitatea de a pune întrebări”. E vorba de o sală unde de regulă au loc proiecții cinematografice. Smaranda Bălan scrie că „Sibiul joacă în cel mai european film cu putință. E o lume a valorilor împărtășite, a dialogului presărat cu umor cultural, a standardelor, a credințelor că trebuie să rămânem împreună pentru Europa”.
Brexitul ar fi fost un prilej minunat de analize, cu cifre la zi...
Lidia Moise relatează pentru ediția on-line a publicației Reporter global, pornind de la lectura bilanțului administrației europene Junker și a schiței de agendă pentru viitorul Uniunii. Concluzia este că „temele nu emoționează”. Amânarea Brexit-ului pentru luna octombrie a scos de pe agendă ingredientul care ar fi alimentat cu adevărat dezbaterile, țintind temele cele mai arzătoare: „piețele financiare ar fi ciulit urechile după fiecare șoaptă rostită de liderii europeni pe culoare, scrie analista. S-ar fi redeschis larg discuția despre abisul în care populismul poate prăbuși o economie sau despre suveranitatea pragmatică și oarecum egoistă care ignoră avantajele coeziunii. Sau a banilor livrați sub ștampila coeziunii, din care Marea Britanie a primit și a consumat cu un entuziasm european. Sau poate s-ar fi analizat nemulțumirea cronică a liderilor britanici față de șuvoiul de reglementări rigide izvorâte din Bruxelles. Nici repulsia britanicilor față de migranții din Europa de Est nu ar fi fost o temă de neglijat pentru analize. Brexitul ar fi fost un prilej minunat de analize, cu cifre la zi, despre toate acestea”.
În ce privește România, jurnalista de la Reporter global consideră că e o nouă probă de penibil faptul că ministrul român de externe a anunțat că nu participă la acest summit. „ Nu pare a fi o mare pierdere pentru colegii străini, pentru noi însă este, repet, stânjenitor și trist că jocul politic poate avea replici atât de copilărești”.
Alexandru Lăzescu semnează o amplă analiză pe platforma Contributors. Summit-ul este discutat mai ales prin prisma faptului că niciun rând din comunicatul de presă al Comisiei Europene nu pomenește de NATO, ci doar de o formulă europeană de securitate. Or, la nivel de apărare, Europa are „picioare de lut”: singura putere relevantă în plan militar, Marea Britanie, va părăsi Uniunea. Bugetele de apărare însumate se duc în mare măsură pe salarii și pensii, în timp ce dotările armatelor sunt adesea la nivel critic, inclusiv în Germania. Lăzescu crede că în mod cert Comisia Europeană nu s-a consultat cu țările din sud-estul Europei în redactarea acestui comunicat.
Într-un interviu acordat publicației Edițiadedimineata.ro, Cristian Pârvulescu e întrebat ce e de făcut ca România să aibă un rol mai activ în Uniune. Iată răspunsul: „O țară are acel rol pe care economia sa i-l dă. România este o țară periferică cu o economie periferică. (…) E nevoie de foarte multă inteligență. Ar fi nevoie ca România să trimită în Parlamentul European oameni inteligenți, capabili să realizeze compromisuri [le necesare]”.
