Dumitru Spătaru susține pe tribuna.md că revenirea în Guvern a lui Leancă, Tănase şi Gaburici ar avea legătură cu planurile electorale ale democraților. El nu exclude că cei trei vor avea roluri importante în următoarea campanie electorală, iar funcțiile ce le-au fost oferite le vor permite să fie „vizibili, să-şi sporească rating-ul şi notorietatea”. Comentatorul mai observă că celor trei le-au revenit trei cele mai problematice domenii şi că aceștia au „dificila misiune” de a înregistra „succese remarcabile” în funcțiile ce le-au fost încredințate. „Aceste rezultate vor fi determinante în ce privește soarta care le este pregătită în continuare”, concluzionează Dumitru Spătaru.
„Va merge PD până la capăt?”, se întreabă în Ziarul de Gardă Petru Grozavu. După părerea sa, Republica Moldova ar putea deveni un caz excepțional pentru spațiul post-sovietic, cu un președinte judecat penal pentru desconsiderarea Constituției. E puțin probabil însă că PD va iniția un astfel de demers, crede Grozavu. „PDM şi PSRM sunt legate „strategic” de Rusia, prin Partidul Edinaia Rossia al lui Vladimir Putin”. El amintește că legământul între Edinaia Rossia şi PDM a fost făcut după alegerile parlamentare din 2010, iar cu PSRM s-a întâmplat după prezidențialele din 2016. „Neoficial, acest proiect s-ar putea chema „planul Narîşkin” pentru Republica Moldova, plan care a pus începutul distrugerii dreptei politice în Moldova şi consolidării „stângii””, punctează Petru Grozavu, cu promisiunea că va reveni la subiect.
Alexandru Vakulovski scrie pe deschide.md că în Moldova în sfârşit a fost votată legea anti-propagandă şi că aceasta a fost primită în Rusia ca lege „rusofobă”. „Faptul că Moscova intoxică lumea cu ştiri false, propagandistice nu are nimic cu xenofobia”, subliniază autorul. El mai notează că apariţia acestei legi are lor în paralel cu anunţul judecătoriei orășenești din Moscova privind confirmarea mandatului de arest emis pe numele lui Vlad Plahotniuc. „Din tot carnavalul acesta prostesc, până la urmă are de câştigat tot Plahotniuc. Încercând să-l murdărească, de fapt Kremlinul ni-l arată ca pe cel mai mare promotor al integrării europene … ceea ce, știm bine, e departe de adevăr”, conchide Alexandru Vakulovski.
Autoritățile Republicii Moldova ar trebui să se aștepte la reacții de intimidare din partea Federației Ruse, după adoptarea așa numitei legi anti-propagandă, consideră analistul politic Vlad Ţurcanu citat de Radio Chişinău. „Federația Rusă are un potențial uriaș pentru a ne intimida pe dimensiunea economică şi cea a securităţii, fără să mai vorbim despre capacitatea sa de a-și mobiliza adepții din Republica Moldova împotriva cursului european”, afirmă, între altele, Vlad Ţurcanu.
Deutsche Welle publică un interviu realizat de Simion Ciochină cu Julia Monar, ambasadoarea Germaniei la Chișinău. Întrebată care sunt șansele ca Republica Moldova să redevină̆ un exemplu al integrării europene în est, ambasadoarea a spus că Moldova ar trebui să urmeze reformele pe care şi le-a asumat în cadrul Acordului de Asociere. „UE va susţine Republica Moldova în acest sens (…) Ținând cont însă̆ de experiențele din anii precedenți, UE va condiționa mai mult asistența sa”, a precizat diplomata. Ea a mai dat asigurări că statele membre ale UE vor urmări cu atenție procesele legislative, şi că vor fi vigilenți la faptul dacă aceste legi şi reforme sunt implementate. „În cazul în care vom avea îndoieli cu privire la compatibilitatea anumitor proiecte de legi cu principiile democratice şi cele privind respectarea drepturilor omului, vom comunica acest lucru guvernului, solicitând verificarea acestor temeri şi eventual modificarea corespunzătoare a proiectelor de lege”, a mai spus ambasadoarea Germaniei.
Mold-street.com informează că în mai multe raioane din nordul Republicii Moldova nu se achită îndemnizațiile pentru copiii aflați sub tutelă. Doar în raionul Edineţ ar fi vorba despre cel puţin 60 de copii. îndemnizaţia lunară constituie 800 de lei. Şeful direcţie asistenţă socială din Edineţ Vladimir Hristecu a confirmat restanţă de două luni la achitarea îndemnizațiilor. Motivul ar fi că Guvernul nu ar fi transferat banii. „Nu este adevărat. Nu există nici o restanţă. Toţi banii au fost transferaţi”, susţine pe de altă parte şefa Trezoreriei de Stat, Angela Voronin. Unde au dispărut banii? „Potrivit unor surse guvernamentale de vină ar fi graba cu care ar fi fost făcute o serie de rectificări la bugetul de stat astfel încât să se poată raporta FMI cât de bine merg lucrurile în direcţia optimizării cheltuielilor bugetare”. În urma rectificării bugetare au fost diminuate alocaţiile pentru copiii orfani şi cei aflaţi sub tutelă, în schimb au fost alocaţi bani suplimentari pentru majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor.
