Cea de-a patra suspendare din funcţie a președintelui Igor Dodon a ridicat mai multe semne de întrebare în rândul analiștilor politici de la Chișinău: de câte ori va mai fi înlăturat șeful statului de la exercitarea funcției, cât va mai fi tolerată această situație și dacă în general este nevoie de instituția prezidențială. Mai mulți analiști susțin ideea unei coabitări între putere și șeful statului, care, promulgă totuși legi controversate, cum ar fi cea privind amnistia capitalului sau vânzarea cetățeniei contra investiției.
Comentatorul Nicolae Negru remarcă faptul că se încalcă legea supremă fără ca cineva să suporte vreo consecință, un lucru de care profită ambele părți:
„În mod intenționat, flagrant, deschis, sfidător, președintele Republicii Moldova încalcă Constituția și guvernarea, parlamentul, nimeni nu întreprinde nimic. Adică e un act de un cinism nemaivăzut, nu se întâmplă nicăieri așa ceva.”
Europa Liberă: De ce credeți că guvernarea, deși are la îndemână căi legale, acceptă această situație?
„Înseamnă că guvernarea e ca și Dodon, adică Constituția este pentru ei o cârpă, o folosești cum îți convine. Când vrei, o ridici ca steag, când ai nevoie, îți ștergi picioarele de ea. E convenabil și pentru unii, și pentru ceilalți, își rezolvă problemele. Paradoxul e că Dodon se afișează ca apărător al statalității, că el este cel mai mare patriot.”
Nicolae Negru crede că deși șeful statului va prezenta electoratului aceste suspendări ca o formă de nesupunere în fața guvernării, oricum mulți dintre alegători îl vor sancționa pentru jocul în paralel cu Partidul Democrat.
Comentatorul este de părere că atât șeful statului, cât și liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, mizează pe alegătorii neinformați. El s-a referit la recenta declarație a celui din urmă, care a spus că din 2017, de când a preluat guvernarea, PD-ul a făcut mai multe decât au reușit guvernările anterioare, în perioada 2009-2016. În opinia lui Negru, electoratul conștient a remarcat din prima faptul că democrații s-au disociat de guvernările din care au făcut parte.
Jurnalistul Vitalie Călugăreanu remarcă substratul electoral-populist al unei asemenea declarații, combinată cu anunțul unui nou program de construcție a drumurilor, dar deja după alegeri:
„Cea vrut să spună, de fapt, liderul Partidului Democrat prin această inițiativă: „Moldoveni, dacă vreți să vă repar drumurile, atunci înghițiți această gălușcă și votați Partidul Democrat”. Plahotniuc mizează pe faptul că moldovenii au memorie scurtă și atunci haideți să deschidem lista cu promisiuni electorale a Partidului Democrat din 2014, de exemplu. O citesc pe cea mai hazlie: lansarea unui tren de mare viteză care leagă Moldova de Ucraina și România. Unde-i acest tren, cine l-a văzut? O altă promisiune electorală a PD-ului din 2014 - apropierea și integrarea în Uniunea Europeană. Ce a făcut în realitate Partidul Democrat, aflându-se la guvernare în această perioadă? A blocat reformele, a sfidat normele democrației, a transformat justiția într-o parodie, și astfel a lipsit Moldova de finanțarea europeană și a transformat povestea de succes de cândva într-o mare dezamăgire.”
Vitalie Călugăreanu admite că o parte din alegători, care urmăresc cu precădere canalele de televiziune și mediile controlate de politicienii puterii vor înghiți promisiunile electorale, fără a ține cont de angajamentele neonorate.