Eugen Urușciuc: - Anatol Țăranu, bine ați revenit la Europa Liberă la acest sfârșit de an.
Anatol Țăranu: - Bună ziua și bine v-am găsit!
Eugen Urușciuc: Din punctul Dvs. de vedere, dle Țăranu, cum a fost anul 2023 în ansamblu pentru R. Moldova?
Anatol Țăranu: A fost un an complicat, un an de război. La hotarele R. Moldova este un război, un război care riscă să se reverse în hotarele R. Moldova și acest lucru, desigur, influențează profund toate mutațiile și toate oscilațiile de pe scena politică moldovenească. Din punct de vedere politic, anul a fost foarte complicat. În acest an s-a schimbat guvernul. Am avut câteva evenimente majore. Să ne aducem aminte, de exemplu, de adunarea populară [Adunarea Națională „Moldova Europeană”], care a avut loc în luna mai la Chișinău. După asta, imediat a urmat summit-ul [Comunității Politice Europene] de la Bulboaca, care, desigur, a readus, sau poate chiar a afirmat R. Moldova pe radarele politicii europene.
Eugen Urușciuc: - Vă propun să discutăm despre aceste și alte evenimente în cele ce urmează...
Anatol Țăranu: - Da, dar ca să evidențiez principalele evenimente ale anului. Desigur, principalul eveniment a fost acesta cu care se încununează anul. Pentru R. Moldova au fost deschise negocierilor privind aderarea la UE. Au fost tot atât de importante și alegerile locale, ele arătând, de fapt, care este gradul de „încălzire” a politicului moldovenesc în acest an, înainte de alegerile naționale.
Eugen Urușciuc: - Să încercăm, așadar, în cele ce urmează, să trecem în revistă și să radiografiem cele mai importante evenimente din acest an, unele dintre care, fără tăgadă, vor avea continuitate și în 2024.
- Eugen Urușciuc: La începutul anului, la 10 februarie, după o vizită făcută în capitala UE, la Chișinău și-a anunțat demisia premierul Natalia Gavrilița. În aceeași zi, a fost anunțată candidatura noului prim-ministru, cea a lui Dorin Recean, un fost ministru de interne în Guvernul Filat și consilier prezidențial al Maiei Sandu pe probleme de securitate.
Acum, la distanța de aproape un an, cum se poate judeca despre acea decizie a guvernării PAS de a schimba premierii? Îndreptățită? Rezultativă? Altfel cumva, în funcție de cum au evoluat lucrurile sub acest aspect, dle Țăranu?
Anatol Țăranu: - Eu cred că această schimbare a fost impusă de evoluțiile pe scena politică și de prestația guvernului. Nu că guvernul și-a ridicat foarte mult capacitatea de funcționalitate și de succese înregistrate. Problema guvernului Gavrilița era că primul-ministru avea un rating foarte jos în politicul moldovenesc și acest lucru, desigur, cumva complica starea lucrurilor și făcea partidul de guvernământ să caute un răspuns la această întrebare – de ce nu crește ratingul primului ministru? De obicei, primul ministru este o persoană politică care, pentru partidul de guvernământ, trebuie să servească ca locomotivă electorală. Un rating scăzut înseamnă și o capacitate de tracțiune electorală destul de problematică...
Eugen Urușciuc: - Și a reușit Dorin Recean să construiască altceva?
Actualul prim-ministru a pășit cu câțiva pași înaintea doamnei Gavrilița
Anatol Țăranu: - Într-un fel, da. Chiar dacă, deocamdată, această perioadă de timp nu ne permite să judecăm cu toată profunzimea acele schimbări care s-au produs la nivel de guvern și la nivel de percepție publică a actualului guvern. Mie mi se pare că, din punct de vedere a prestației publice, actualul prim-ministru a pășit cu câțiva pași înaintea doamnei Gavrilița. Să vedem dacă această prestație va avea dezvoltare în timp și el va putea să adauge foarte mult la ceea ce deja a început să acumuleze. Deocamdată, după părerea mea, nici ratingul actualului prim-ministru nu este la înălțimea cererii.
- Eugen Urușciuc: - În luna mai, Evgenia Guțul, candidată susținută de partidul „Șor”, a câștigat alegerile în turul doi pentru funcția de guvernatoare a Găgăuziei. Victoria acesteia a avut loc pe fundalul unor acuzații grave de corupere a alegătorilor. Deocamdată nu există vreo hotărâre pe aceste cazuri în instanțele moldovene. Deși guvernatorul Găgăuziei are, prin lege, statut de membru al guvernului din oficiu, președinta Maia Sandu a sugerat că nu va semna decretul de numire în calitate de membru al Guvernului, până doamna Guțul nu se lasă de Ilan Șor. Iar la mijlocul lunii decembrie, Comratul a rupt colaborarea cu Chișinăul pe dimensiune parlamentară. „Dialog nu mai există”, au declarat unii dintre deputații găgăuzi, sugerând că nu văd în Chișinău un aliat.
Ce efect, dle Țăranu, poate avea această stare de lucruri, mai ales în împrejurările în care vor urma negocierile de aderare la UE? Până unde poate evolua acest boicot reciproc? Poate stimula cumva sentimente separatiste? Și cu ce repercusiuni în ansamblu se poate solda atât pentru R. Moldova în întregime, cât și pentru formațiunea autonomă din sud?
Anatol Țăranu: - [...] Regiunea găgăuză rămâne o regiune problematică. Dacă e să vorbim despre ceea ce se numește separatismul teritorial și politic, trebuie să spunem că în 1994, când a fost adoptată legea respectivă, cumva s-a depășit acest pericol.
Eugen Urușciuc: - Legea cu privire la statutul special...
Anatol Țăranu: - Da, la statutul special al Găgăuziei. Despre el vorbesc, desigur. Dar germenii separatismului n-au fost înlăturați. Până în ziua de astăzi există acest pericol și Chișinăul nu poate să nu ia în considerare această circumstanță. Situația de astăzi din Găgăuzia, cumva vine să ateste faptul că problema n-a fost rezolvată definitiv și, în același timp, trebuie să constatăm un fapt: războiul din Ucraina și marile probleme cu care se confruntă Federația Rusă în acest război au făcut ca problemele separatismului în R. Moldova să fie cumva diminuate ca acuitate. Și asta se explică prin faptul că noi suntem divizați de Rusia. Rusia nu are contact direct cu situația politică din R. Moldova. Și aceasta înseamnă că ei nu pot să influențeze nemijlocit starea lucrurilor pe aceste dimensiuni, inclusiv în Transnistria, dar și în Găgăuzia. Asta cumva facilitează situația și starea lucrurilor la Chișinău. De aici și această atitudine pe care o manifestă Chișinăul, care este foarte, hai să spunem așa, liniștită la reacțiile care vin din regiunea găgăuză. În alte condiții, după toate probabilitățile, aceste reacții ar fi provocat bulversări serioase la nivelul Chișinăului. Acum Chișinăul poate să-și permită această abordare, foarte liniștită, fără să reacționeze bolnăvicios la ceea ce se întâmplă în Găgăuzia, fiindcă, de fapt, acele forțe din Găgăuzia, care se orientează spre Federația Rusă și care în permanență au avut o susținere de acolo, acum se găsesc într-o situație foarte complicată. Ei nu pot să beneficieze în totalitatea sa de această susținere, în afară de niște declarații belicoase care vin de la Moscova. În rest, starea lucrurilor pentru Chișinău este mult mai facilă. De aici și, hai să spunem așa, această marjă de timp pe care Chișinăul o are și care poate să și-o permită în relația cu Comratul. Deocamdată, Chișinăul, după părerea mea, procedează corect, nu reacționează bolnăvicios și le permite celora [de la Comrat] să se consume în propriile dezbateri pe interior.
- Eugen Urușciuc: La 19 iunie, Curtea Constituțională a declarat partidul „Șor” neconstituțional, acesta fiind radiat din Registrul formațiunilor politice. Ulterior, în luna iulie, Comisia pentru Situații Excepționale a interzis, printr-o dispoziție, fruntașilor fostului partid „Șor” să candideze în alegeri. Într-o opinie publicată în luna decembrie, Comisia de la Veneția a criticat decizia autorităților de la Chișinău.
Vedeți vreo perspectivă pentru fostul partid „Șor”, pentru o eventuală decizie favorabilă acestuia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dacă se va insista în acest sens? Dle Țăranu, ce se poate spune atât despre gradul de justificare a acestei măsuri aplicate în raport cu formațiunea lui Ilan Șor, cât și despre eficiența acesteia, gândindu-ne la modul în care formațiunea s-a regăsit în clone ale sale.
Anatol Țăranu: - Haideți să vedem cum vor evolua evenimentele la Curtea Europeană [a Drepturilor Omului]. De obicei, acolo foarte mult contează procedurile și în ce măsură au fost respectate toate chițibușurile legate de procedurile juridice. Eu cred că la acest capitol Chișinăul nu a fost perfect în abordarea acestei probleme.
Primul lucru pe care aș vrea să-l constat – măsurile care au fost întreprinse împotriva grupării Șor, o grupare care corupe activ politicul moldovenesc, au fost absolut necesare. Problema este că [ele] au fost întârziate. Nu trebuia să se ajungă la aceste măsuri luate în regim de pompieri. Situația trebuia să fie redresată mult mai înainte și să nu se permită ca să se ajungă până la această stare a lucrurilor, când trebuia să fie adoptate niște măsuri extraordinare pentru a opri tăvălugul corupției politice. Dar s-a făcut ceea ce s-a făcut.
Acum guvernarea nu are decât să caute soluții pentru redresarea lucrurilor. Și aici este nevoie acum de eforturi legislative. Avem nevoie de un cadru legal impecabil, care nu ar trezi reacții din partea instituțiilor care supraveghează procesul democratic din R. Moldova, acum vorbesc despre instituțiile europene, pe de o parte, iar pe de altă parte aceste măsuri întreprinse trebuie să oprească tăvălugul acesta al corupției.
Deocamdată nu este clar cum se vor așeza lucrurile în ultimă instanță, dar trebuie să recunoaștem că guvernarea întreprinde măsuri pe această direcție inclusiv la nivelul Parlamentului, dar și la nivelul unor instituții care trebuie să înceapă deja să funcționeze. Și aici mă refer la instituția anticorupție [Curtea Anticorupție] care are misiunea să lupte anume cu asemenea manifestări ale marii corupții în viața politică moldovenească. Deocamdată nu avem un răspuns foarte clar la întrebarea pe care ați formulat-o.
Suntem în așteptare a acelor decizii și a celor măsuri care vor fi întreprinse de guvernare și doar după aceasta vom fi capabili să dăm un comentariu exhaustiv la acest capitol. Acum constatăm doar că guvernarea se găsește în căutare activă a soluțiilor pentru a opri aceste manifestări a corupției politice.
Eugen Urușciuc: - Și aici ar mai trebui să precizăm că Comisia pentru Situații Excepționale a exclus din cursa electorală, în ajunul alegerilor locale generale, candidații partidului „Șansă”, considerată o formațiune afiliată lui Ilan Șor. La 12 decembrie, Curtea de Apel Chișinău a anulat această decizie.
Anatol Țăranu: - A fost o anulare care iarăși ridică un semn de întrebare asupra faptului cât de perfect se înscriu aceste măsuri extraordinare în ceea ce se numește statul de drept, dar, în același timp, trebuie să recunoaștem că aceste măsuri extraordinare nu au permis acestor formațiuni, care sunt finanțate cu bani murdari, să se manifeste în plan electoral. Ar putea decizia judiciară să fie în defavoarea Guvernului, dar nu cred că asta ar aduce la alegeri repetate. Deci, situația electorală deja s-a consumat.
- Eugen Urușciuc: La 21 mai, în centrul Chișinăului, guvernarea PAS a organizat Adunarea Națională „Moldova Europeană”. Evenimentul a adunat până la 80.000 de participanți, iar la mai bine de o săptămână Moldova i-a găzduit pe aproape 50 de lideri de state europene. Aceștia au dat un semnal european puternic la Summit-ul Comunității Politice Europene desfășurat în satul moldovenesc Bulboaca.
Dle Țăranu, cât de mult credeți că aceste două evenimente au fortificat partida pro-europeană și parcursul R. Moldova spre UE?
Anatol Țăranu: - După aceste evenimente, sondajele au înregistrat o anumită creștere [a nivelului] de încredere pentru partidul de la guvernare și, în speță, pentru președintele Maia Sandu. Și nici nu putea să fie altminteri. Au fost evenimente care au marcat viața politică moldovenească și au adus un plus de valoare pentru guvernare. Indiscutabil. Nu mai vorbim despre faptul că imaginea Republicii Moldova în exterior a avut foarte mult de câștigat, iar aceasta, în ultima instanță, desigur că a influențat inclusiv și atitudinea față de R. Moldova a factorilor de decizie europeni care, în final, au luat decizia de a deschide negocierile privind aderare la UE. Deci, când vorbim despre aceste evenimente, indiscutabil, trebuie să le înscriem în palmaresul succeselor guvernării, dar și a Republicii Moldova în ansamblu. Aici totul s-a făcut destul de bine. Chiar dacă opoziția pe alocuri a încercat să minimalizeze valoarea acestor evenimente, dar, în ultima instanță, succesul a fost atât de evident că e greu să critici aceste manifestări.
- Eugen Urușciuc: - La sfârșitul lunii iulie, Chișinăul i-a cerut Moscovei să-și retragă 45 de diplomați de la ambasada sa din Chișinău. La 14 august, aceștia au părăsit R. Moldova împreună cu familiile lor. Cerința părții moldovene a avut loc pe fundalul unui scandal cu iz de spionaj, dar fiind invocată și paritatea diplomatică.
Dle Țăranu, în ce perspectivă de timp sau împrejurări credeți că ar putea începe o reclădire a relațiilor dintre R. Moldova și Federația Rusă? Altminteri, pentru Dvs. e de imaginat o situație în care la Chișinău ar reveni la guvernare forțe fățiș pro-ruse, prin care, în consecință, s-ar relua niște relații de „parteneriat strategic” cu Rusia, așa cum le numesc unii?
Anatol Țăranu: - Din păcate, nu pot să exclud totalmente o asemenea evoluție a evenimentelor în R. Moldova. Acum mă refer la probabilitatea reîntoarcerii la guvernare a forțelor pro-ruse, care ar putea să schimbe radical acea politică pe care o promovează astăzi
Relația moldo-rusă niciodată nu a fost la un nivel atât de jos
Chișinăul. În același timp, trebuie să recunoaștem că relația moldo-rusă niciodată nu a fost la un nivel atât de jos. Practic, relația interstatală moldo-rusă se găsește în stare de criză. Ea a fost redusă la minim și totul se consumă la nivel de două ambasade. Alte contacte, pur și simplu, nu există. [...] O asemenea stare a relațiilor moldo-ruse nu este una benefică. Ea trebuie să fie depășită. Alta e că această relație bilaterală este un drum cu mișcare în două sensuri. Nu poate doar R. Moldova să manifeste activism pe această dimensiune. Trebuie să avem și un răspuns din partea partenerilor noștri din Federația Rusă. Iar acest răspuns, astăzi, se formulează printr-o agresiune fățișă pe care a întreprins-o împotriva Ucrainei, agresiune militară, un război în toată regula. Această atitudine și această abordare ar putea să se extindă și asupra R. Moldova. În aceste condiții, Chișinău nu are alte soluții decât să restrângă la maximum relația moldo-rusă ca să nu creeze pretexte pentru o asemenea evoluție nefastă a stării de lucruri. Chișinăul de astăzi a ales o poziție foarte clară – integrarea europeană este prioritatea noastră numărul unu, iar Federația Rusă face tot posibilul ca să oprească evoluția pe această dimensiune. Și atunci Chișinăul este pus în fața necesității de a restricționa relația cu Federația Rusă până la maximum pentru a nu periclita cursul european. De aici și această stare a lucrurilor foarte proastă în relația moldo-rusă.
Și dacă mă întrebați pe mine care sunt perspectivele, răspunsul poate să fie doar unul: totul depinde de evoluția de pe scenă ucraineană, de cum se va termina acest război? Care vor fi condițiile de pace? Este absolut evident că această stare a lucrurilor în relația moldo-rusă nu poate să se perpetueze până la nesfârșit. Odată și odată va veni și timpul când lucrurile se vor degaja. Dar iată când va veni acest timp și în ce măsură se va produce această degajare este foarte greu de spus. Eu chiar dacă am un anumit grad de cunoaștere a ceea ce se numește relația moldo-rusă, nu m-aș încumeta astăzi să dau o prognoză la acest capitol.
- Eugen Urușciuc: - O acțiune de protest a fermierilor mici și mijlocii, cu circa 160 de tractoare, a avut loc în luna iunie în centrul Chișinăului. În rezultat, ei au obținut aproape 200 de milioane de lei din cele 700 de milioane solicitate, dar și asigurări că vor fi susținuți de stat. Micii agricultori și-au reluat protestele, însă, la finele lunii noiembrie, acestea continuând până în 8 decembrie. În cele din urmă, fermierii nu au obținut mare lucru de la guvernanți și și-au retras tractoarele din centrul Chișinăului, spunând că „protestul se suspendă”, dar „nu se oprește.” Protestatarii supărați pe guvernare au promis să-și reia protestele și nu neapărat la Chișinău.
Dle Țăranu, când era în opoziție partidul PAS, pe timpul guvernării Dodon, acesta era, de fapt, un aliat al acestor fermieri. Acum, fiind la guvernare, și-a schimbat retorica în raport cu fermierii care susțin că au nevoie vitală de ajutorul statului. Cum poate fi înțeleasă această schimbare de macaz?
Anatol Țăranu: - Da, ea este absolut firească. Când nu ești la guvernare, nu răspunzi pentru buget. Dintotdeauna ești tentat să faci niște declarații mai populiste pentru a atrage electoratul, pentru a câștiga viitoarele alegeri. Asta e o abordare și e absolut firească pentru orice opoziție, chiar dacă există o anumită marjă în această privință. Când ești la guvernare, ai banii pe care îi ai și reieși din situația reală a bugetului. Astăzi, R. Moldova, pur și simplu, nu are bani pentru ca să soluționeze o sumedenie de probleme sociale. Și nu este vorba doar de fermieri.
Noi, practic, avem un buget deficitar într-o formulă extrem de gravă. Peste 30% din bugetul nostru este suplinit din exterior. Noi suntem un stat care ne găsim la, hai să spunem așa, la întreținere, cum este primit în ultimul timp la noi să vorbim. Deci, asta înseamnă că nu suntem un stat care este capabil să se auto îndestuleze, să-și garanteze propria supraviețuire...
Eugen Urușciuc: - ...Și atunci, care va fi finalitatea acestor relații dintre fermieri și guvernare?
Anatol Țăranu: - Această criză va exista în permanență. Fermierii n-au cum să iasă din această stare a lucrurilor. Foarte mulți dintre ei ar putea să falimenteze. Și asta îi face pe ei să ceară bani. Și guvernul trebuie să îi ajute. Problema guvernului este de unde să ia acești bani. Ce ar trebui să facă guvernul pentru a-i putea ajuta? Din acest punct de vedere, fermierii moldoveni au în fața lor exemplul fermierilor români, a fraților noștri dincolo de Prut. Apartenența la UE, apartenența la deschiderea către fondurile europene de susținere a agriculturii, înseamnă soluționarea cardinală a problemelor cu care se confruntă fermierii moldoveni.
Astăzi, fermierii moldoveni ar putea să mizeze, în cel mai bun caz, pe susținere din fonduri europene, începând cu 2030, atunci când vom deveni membri ai UE, dacă acest lucru se va întâmpla. Până în 2030, foarte mulți fermieri vor falimenta. Dar există o soluție. Soluția unirii politice a R. Moldova cu România, devenirea peste noapte membru a UE. Prin faptul că va aparține statului român, ar însemna acces la fonduri europene, că problema se va rezolva cardinal într-un timp destul de scurt. Și atunci, dacă fermierii protestează, ei ar putea să vină la Guvern și să spună: dacă voi nu sunteți capabili să rezolvați problemele noastre, faceți asta și astfel ați putea să accesați fonduri europene prin unirea politică cu România. Iată o soluție.
- Eugen Urușciuc: - La începutul lunii septembrie, Chișinăul a publicat multașteptatul raport de audit al datoriilor istorice la gaze ale Moldovagaz față de Gazprom, audit realizat de două companii internaționale contractate de guvernul moldovean. Autoritățile au anunțat că în baza raportului, din datoria istorică de peste 750 de milioane de dolari, pretinsă de Gazprom, recunoaște și este gata să achite doar 8,6 milioane de dolari. Gazpromul nu a recunoscut „categoric” raportul și evident a declinat propunerea părții moldovene.
Dincolo de asta, dleȚăranu, s-ar putea considera că 2023 este pentru Moldova anul desprinderii de dependența energetică rusă, de despărțire de țeava de gaze rusești?
Anatol Țăranu: - Eu cred că anul 2023 poate fi catalogat ca un an în care au fost întreprinși pași radicali pentru a ne desprinde de dependența energetică de Federația Rusă. Această dependență continuă să existe și astăzi, dar ea s-a minimalizat, s-a diminuat considerabil, iar aceasta nu înseamnă nimic altceva decât pierderea de către Federația Rusă a unor pârghii economice și nu doar economice, foarte serioase de influență asupra R. Moldova.
Noi continuăm să fim dependenți încă de piața energetică rusă, deși aceasta nu mai este critică
Pe parcursul anilor, dependența energetică și, în primul rând, dependența de gaze rusesc, a fost instrumentul prin care Moscova a influențat politicile Chișinăului. Iată că prin embargourile nesfârșite pe care Moscova le aplică în raport cu R. Moldova, aceste pârghii tot mai mult și mai mult se diminuează și deja devin insignifiante în raport cu acele planuri pe care le are Moscova în raport cu R. Moldova. Noi continuăm să fim dependenți încă de piața energetică rusească, dar această dependență deja nu mai este una critică.
Eu cred că dezvoltarea de mai departe a situației pe această dimensiune va aduce și la o mai mare diminuare a dependenței R. Moldova de Federația Rusă. Să ne aducem aminte că în România, partenerul nostru principal economic de astăzi, se fac niște proiecte energetice extrem de importante. România poate să devină unul din principalii furnizori de resurse energetice în Europa, iar aceasta ar însemna că R. Moldova se va deconecta complet de Federația Rusă și vom avea un partener de încredere care niciodată nu ne va șantaja. Iar asta înseamnă că Rusia tot mai mult și mai mult pierde posibilitatea de a influența Chișinăul.
- Eugen Urușciuc: - Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit la finele lunii octombrie că autoritățile moldovene au admis mai multe încălcări acum doi ani, când l-au suspendat din funcția de procuror general pe Alexandru Stoianoglo. Peste câteva zile, avocații fostului șef al Procuraturii Generale au contestat în instanțele naționale și decretul de demitere semnat de Maia Sandu.
Cu ce s-ar putea termina câștigul de cauză a dlui Stoianoglo la Înalta Curte? Mai ales că e de luat în seamă și lansarea unui concurs pentru selectarea unui nou procuror general al R. Moldova.
Anatol Țăranu: - Da, e o problemă spinoasă pentru actuala guvernare, care încă o dată vorbește despre faptul că ei de la bun început nu au avut o înțelegere foarte precisă cum trebuie să fie făcută reforma în justiție. Au mers pe calea probelor, încercărilor și greșelilor. Și acum sunt nevoiți să plătească, să achite polițele pentru greșelile comise pe această dimensiune. Acum vorbesc despre conceptul reformei judiciare. Cazul procurorului Stoianoglo este un caz epic din acest punct de vedere. Eu bănuiesc că, dacă vă interesează prognoza unui om care nu este specialist în drept, totul se va reduce la anumite amenzi pe care R. Moldova va fi nevoită să le plătească pentru încălcarea procedurilor în cazul Stoianoglo. Dar, în ultimă instanță, asta nu va duce la reabilitarea lui Stoianoglo și la readucerea lui în postul de procuror general al R. Moldova. O asemenea evoluție a evenimentelor, practic, este aproape că exclusă, după părerea mea. Vom plăti bani pentru erori în încălcarea procedurilor juridice, dar nu mai mult.
- Eugen Urușciuc: - În luna noiembrie au avut loc alegeri locale generale. Primul scrutin desfășurat în condițiile unui nou Cod electoral. Guvernarea spunea, dle Țăranu, că a avut drept scop desfășurarea în condiții corecte a alegerilor locale.
În ce măsură credeți că a reușit acest lucru, adică să asigure un scrutin corect și democratic?
Anatol Țăranu: - Există aprecieri ale observatorilor internaționali care au vorbit destul de elogios despre condițiile în care s-a desfășurat campania electorală și despre toată procedura democratică din alegerile locale. Deci, la acest capitol, deocamdată, totul este relativ bine, chiar dacă au fost semnalate și încălcări. Cea mai mare încălcare, după părerea mea, care a fost comisă în cadrul acestui scrutin este influența banilor murdari asupra procesului democratic. Aceasta a fost principala încălcare și guvernarea nu a fost capabilă, prin eforturi susținute și active, să contracareze acest pericol. Nu a fost o eroare a guvernării, ci o consecință a inactivismului ei în acest sens, care a permis ca aceste carențe să se manifeste în campania electorală.
După părerea mea, procedura democratică a fost respectată în linii mari, iar aceasta vorbește despre faptul că democrația electorală în R. Moldova continuă să funcționeze. Este partea puternică a democrației moldovenești, a democrației electorale...
Eugen Urușciuc: - Și asta chiar dacă opoziția invocă că au fost comise derapaje de la normele democratice.
Anatol Țăranu: - Da, și vreau să vă atenționez că acest lucru îl face atât opoziția intransigentă pro-rusă, cât și opoziția pro-europeană, în opoziție cu actuala guvernare. Eu cred că și unii și alții au o anumită dreptate atunci când invocă aceste neajunsuri. De fapt, opoziția trebuie cu asta să se ocupe. Trebuie în permanență să se semnaleze lucrurile slabe, lucrurile contagioase în procesul de guvernare. Chiar dacă opoziția are întotdeauna tentația de a exagera lucrurile în această privință. Pe noi, mai mult, aici, ne interesează nu atât procedura cum s-au desfășurat
Rezultatele alegerilor vorbesc despre faptul că, în R. Moldova, cursul integrării europene nu este încă ireversibil
alegerile, chiar dacă procedura este extrem de importantă, dar despre ce vorbesc rezultatele acestor alegeri locale. La acest capitol, comentatorii politici, dar în speță analiștii politici care analizează starea lucrurilor și vin cu anumite prognoze. Aici lucrurile sunt foarte complexe. Vorbesc rezultatele despre faptul că, în R. Moldova, cursul integrării europene nu este, deocamdată, unul ireversibil. Există probabilitatea că la guvernare ar putea să se întoarcă forțele anti-europene care, dacă nu vor curma în totalitate cursul european, ar putea să-l revizuiască de o modalitate foarte dură, fapt care ar opri tempoul integrării europene.
- Eugen Urușciuc: - Pe parcursul anului 2023, autoritățile de la Chișinău au inițiat denunțarea a peste 70 de acorduri din cadrul Comunității Statelor Independente. În total există aproximativ 300 de acorduri ale R. Moldova în această structură interstatală. Definitiv, Chișinăul a denunțat prin Parlament mai bine de 20 de diverse acorduri, pe care le-a numit drept „inutile cetățenilor.” Tot mai multe voci se aud la Chișinău care spun că R. Moldova ar fi bine să-și decline apartenența la structură. Zilele trecute, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, fiind întrebat, a spus că nu e deranjat că R. Moldova se depărtează tot mai mult de CSI.
Câtă geopolitică, cât pragmatism, câtă voință politică sau poate chiar emoții prevalează în distanțarea Republicii Moldova de CSI decisă de guvernare prin denunțare, acord cu acord?
Anatol Țăranu: - Această tactică, care a fost aleasă de actuala guvernare în raport cu CSI, este una corectă. Chiar recent, unul din șefii comisiilor din Parlamentul de la Chișinău, Doina Gherman, a declarat în spațiu public că până la sfârșitul anului 2024, R. Moldova va părăsi CSI-ul. Este o declarație care vorbește despre faptul că actuala guvernare a luat această decizie politică și merge pe această direcție. Mie mi se pare că tactica aplicată de ei este una judicioasă. Dacă am fi anunțat printr-o singură declarație că am ieșit din CSI, asta ar fi provocat o repulsie majoră din partea Moscovei, în primul rând, dar și o anumită neînțelegere în interiorul societății moldovenești care nu este încă pregătite pentru o asemenea decizie radicală. Tactică a pașilor mărunți – ieșirea din CSI prin denunțarea unor acorduri... Ea, într-un fel, pregătește societatea moldovenească pentru o asemenea decizie și eu cred că a pregătit și Moscova că R. Moldova va părăsi CSI-ul. Că liderul de la Kremlin, Putin, declară că nu prea ne interesează prezența R. Moldova în cazul CSI-ului, desigur că el trișează. Da, Republica Moldova, ca importanță economică, politică, militară, nu este prea importantă pentru CSI. Dar însuși simbolismul faptului că CSI-ul este părăsit de anumite state, desigur că
Părăsirea CSI-ului, ca simbol, ar însemna că R. Moldova declară că ea nu mai aparține lumii ruse
distruge ceea ce se numește atractivitatea Moscovei care domină această organizație copios și, de fapt, această organizație nu este nimic altceva decât o pârghie în mâinile Rusiei de a influența spațiul post-sovietic. Părăsirea CSI-ului, ca simbol, ar însemna că R. Moldova declară că ea nu mai aparține lumii ruse, care este dominată de Moscova, și noi am ales o cu totul altă cale de dezvoltare. Din acest punct de vedere, lucrurile în Republica Moldova merg pe o cale benefică, care încă o dată confirmă faptul că noi avem toată intenția să devenim un stat european, care nu are nimic în comun cu așa-numita lume rusă.
- Eugen Urușciuc: - Astrele europene s-au aliniat favorabil pentru R. Moldova la sfârșitul anului 2023. Summit-ul Consiliului European a decis la 14 decembrie deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei și Moldovei la UE, Georgia devenind stat candidat la aderare.
Dle Țăranu, ce ar trebui să se întâmple ca negocierile de aderare ale R. Moldova să intre în impas sau să se perpetueze pentru un timp indefinit?
Anatol Țăranu: - E o întrebare la care nu există un răspuns la această etapă. Este evident că pentru ca acest curs să se oprească este nevoie reformele să nu aibă loc în R. Moldova. Și atunci nu avem nici o șansă să ne integrăm în Europa. Dar nu mai puțin important este cum se vor așeza astrele geopolitice, dacă e să folosesc formula pe care ați utilizat-o, în ceea ce se numește criza din Ucraina și cum va fi pacificată Ucraina. Iată de condițiile păcii din Ucraina foarte mult depinde și e vorba nu doar de atitudinea Rusiei, care va fi unul dintre actorii principali în ceea ce se numește pacea din Ucraina. Aici foarte mult depinde inclusiv și cum se vor așeza astrele la Bruxelles, care va fi configurația viitoarelor aranjamente politice de acolo. Foarte mult depinde care vor fi rezultatele alegerilor europarlamentare, fiindcă la nivelul UE acum se întâmplă lucruri care vorbesc despre aceea că în momentul când R. Moldova va deveni membră a UE, eu cred că odată și odată acest lucru se va întâmpla, s-ar putea întâmpla ca UE să se deosebească foarte mult de ceea ce există astăzi. Nu putem astăzi să prevedem foarte precis care va fi configurația viitoare a UE, cum se vor produce mutațiile pe această dimensiune. Dar cum n-ar fi, UE în orice formulă, în orice formulă modificată, va continua să rămână una din principalele realizări ale civilizației contemporane. Ea va continua să rămână unul din piscurile civilizației actuale. Și pentru noi UE va rămâne în toate condițiile un punct atractiv pentru dezvoltare și afirmare.
Eugen Urușciuc: - Cum credeți, dle Țăranu, ce rezervă anul 2024 Republicii Moldova?
Anatol Țăranu: - În primul rând, alegerile prezidențiale. Cum se vor desfășura aceste alegeri? Maia Sandu își va păstra calitatea de lider incontestabil pe această dimensiune sau vor apărea figuri politice care ar putea să concureze de la egal la egal? Asta este important. Ceea ce se întâmplă astăzi pe scena politică moldovenească, inclusiv apariția unor formule de coagulare a forțelor pe flancul pro-european vorbește despre faptul că nici pe departe nu este garantată supremația Maiei Sandu la viitoarele alegeri parlamentare, chiar dacă astăzi ea pare a fi un candidat care nu prea are contracandidați care să pună sub semnul întrebării succesul ei la viitoarele alegeri prezidențiale. De aceste alegeri prezidențiale vor depinde foarte mult și rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare. Eu cred că anul 2024 va fi anul când vor fi puse bazele pe toate dimensiunile a ceea ce se numește supraviețuirea cursului european în condițiile R. Moldova. După părerea mea, prezidențialele care ne așteaptă, dar și mai mult parlamentarele din 2025, ar însemna că anul care vine va fi un an când la modul cel mai serios în societatea moldovenească se va desfășura o dezbatere despre căile de aderare la UE, iar pentru R. Moldova această cale de fapt este împărțită în două. Noi putem să accedem în UE pe calea eurosuveranistă, adică ca un stat suveran, de fapt acea linie politică promovată de guvernarea PAS, dar și de președinta Maia Sandu.
Dar există și a doua opțiune, opțiunea restabilirii unității naționale românești prin unirea R. Moldova cu România, o cale mult mai scurtă de accedere la UE. O asemenea cale, de fapt ca și prima, poate să fie realizată cu succes numai dacă va fi îmbrățișată de majoritatea covârșitoare a cetățenilor R. Moldova. Iar acest lucru trebuie să se întâmple doar în rezultatul unei dezbateri serioase pe interior, fără ca să fie invocate elemente de, hai să spunem, de aventură politică și tot așa, și dacă poporul R. Moldova va alege calea cea mai bună de aderare la UE, înseamnă că calea noastră spre civilizația europeană va fi facilitată la maximul. Noi avem nevoie de un consens național în această privință, consens care deocamdată, la nivel societal, în R. Moldova nu există.
Eu cred că în 2024 foarte multe lucruri se vor așeza inclusiv pe dimensiune economică. Suntem capabili să supraviețuim economic de unii singuri sau vom continua să rămânem un stat asistat economic din exterior? Este foarte important, poate cea mai vitală întrebare la care trebuie să găsim un răspuns.
Desigur și conflictul transnistrean rămâne o problemă foarte serioasă și care, într-un fel sau altul, își lasă amprenta sa asupra a cea ce se numește integrarea europeană a R. Moldova. Aici, anul 2024 ar putea să vină cu anumite soluții foarte neașteptate. Am în vedere că ar putea să apară soluții cardinale de rezolvare a problemei transnistrene. Conflictul transnistrean a fost în mâinile Moscovei ca o posibilitate de a frâna cursul european al R. Moldova. La Bruxelles, după mai mulți ani de ezitare, acest lucru a fost înțeles și, ca rezultat, a venit acea declarație de la Bruxelles, din partea mai multor responsabili ai UE care au spus: nu, nu, conflictul transnistrean nu poate mai mult să fie impediment pentru integrarea europeană a R. Moldova și ea dacă dorește poate să se integreze deocamdată fără Transnistria. În așa fel, din mâinile Moscovei a fost dezbătut un instrument extrem de eficient care oprea cursul european al R. Moldova. A fost o decizie politică extrem de responsabilă și foarte inteligentă. Dar asta nu înseamnă defel că UE va fi încântată dacă R. Moldova va veni în componența UE cu un conflict teritorial nesoluționat. Și asta mă face să gândesc că inclusiv factorul occidental va întreprinde măsuri foarte energice pentru a obține o soluție pe dimensiunea transnistreană.
Și desigur problema fundamentală – pacea din Ucraina. Din păcate, nu am certitudinea că anul 2024 va deveni ultimul an de război. S-ar putea că acest lucru să nu se întâmple. Este o prognoză mai puțin optimistă pentru anul 2024.
Eugen Urușciuc: - Anatol Țăranu, mulțumesc pentru această discuție.
Anatol Țăranu: - Și eu vă mulțumesc pentru invitație.
Eu sunt Eugen Urușciuc. Vă mulțumesc pentru atenție. Ne auzim din nou săptămâna viitoare.
