Alexandr Stoianoglo vrea să dezvolte relații atât cu UE, cât și cu Rusia
Candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, a votat pentru „O Moldovă pașnică, modernă și prosperă”. La ieșirea de la secția de vot, Stoianoglo a declarat presei că R. Moldova are nevoie de o altă guvernare și a promis că va promova o politică externă echilibrată, dezvoltând relații atât cu UE, cât și cu Rusia.
Stoianoglo a votat doar la prezidențiale, nu și la referendumul despre aderarea la UE, care este boicotat de socialiști. El a spus că nu se opune integrării europene a Moldovei, dar nu a votat la referendum în semn de protest față de „poziția guvernării actuale”.
Subiectul principal al campaniei lui Stoianoglo este justiția. El promite că, dacă va ajunge președinte, va asigura „triumful legii asupra dezmățului”.
Ex-procurorul general Stoianoglo candidează în locul liderului socialist Igor Dodon, care a decis să nu candideze pentru a coagula opoziția anti-Sandu în jurul unui „candidat comun” apolitic. Socialiștii l-au propus pe Stoianoglo, dar n-au reușit să convingă niciun alt partid să-l susțină.
Vasile Tarlev a votat pentru „stabilitate și succes”
Ex-premierul Vasile Tarlev este primul dintre cei 11 candidați care și-au exercitat dreptul la vot.
Tarlev a votat atât la prezidențiale, cât și la referendum. La ieșirea din cabina de vot, el a declarat că a votat pentru „viitorul Moldovei, stabilitate și succes”.
El candidează din partea Partidului pentru Viitorul Moldovei, al cărui lider este. Ex-premier în timpul guvernării comuniștilor, Tarlev a promis că, dacă ajunge la șefia statului, va lansa un program de „industrializare, care va transforma Moldova într-o țară a inovației și a progresului economic”. El a mai spus că vrea să dezvolte relații atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia și China.
Cum a decurs campania electorală - analiză
Alegătorii merg la vot duminică într-o atmosferă nervoasă, dar dată mai ales de miza geopolitică a votului și de zgomotul care vine de la Moscova, nu neapărat de faptul că electoratul moldovean ar avea vreo dilemă reală.
A fost o campanie dominată de președinta Sandu cu mesajul ei pro-european, dar marcată de amenințarea constantă a unui amestec rusesc, mai ales din partea și prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, manifestat până acum, în principal, prin acțiuni de dezinformare și ceea ce autoritățile numesc tentative de mituire a alegătorilor. Este, în cuvintele unui alt analist, Laurențiu Pleșca de la German Marshall Fund, o „interferență de tip all in, fără niciun fel de linii roșii”. Citiți întreaga analiză AICI.
Prezența de peste 2% după prima oră de votare
Toate secțiile de votare din R. Moldova s-au deschis conform programului, iar votarea a început fără incidente, a informat Comisia Electorală Centrală (CEC).
La ora actuală, peste 50.000 (în jur de 2%) de moldoveni din țară s-au prezentat la vot, arată datele CEC care nu separă prezența la prezidențiale de cea de la referendum.
Cea mai activă categorie de alegători fiind cea cu vârstele cuprinse între 56 și 65 de ani.
Peste 25.000 de funcționari electorali asigură desfășurarea scrutinelor din 20 octombrie.