După sfârşitul unui moratoriu care prevedea ca din motive umanitare să nu aibă loc expulzări de persoane aflate ilegal pe teritoriu german, autorităţile au trecut în aprilie la repatrieri forţate. (Cf. „Moratoriul din Berlin a luat sfârşit”, RFE, 5. 4. 2023.)
Se ştie că cel puţin 3572 de cetăţeni din Republica Moldova urmează să fie repatriaţi, deoarece nu au dreptul de a domicilia pe teritoriul Republicii Federale. Din rapoartele privind fenomenul migraţiei date publicităţii de guvernul german şi din datele oferite de Oficiul Federal pentru statistică rezultă că la sfârşul anului 2021 s-au aflat în Germania 6072 de moldoveni. Date mai noi pentru 2022 sau anul în curs încă nu au fost publicate.
Din Raportul guvernului federal rezultă că în 2020 s-au stabilit în Germania 185.296 cetăţeni şi cetăţene din România şi 13.692 din Moldova. În 2021 numărul românilor a crescut, iar cel al moldovenilor a scăzut. Astfel, au fost înregistrati 191.149 de români veniţi în Germania. Din tabelul Oficiului Federal pentru Statistica rezultă că în aceeaşi perioadă au sosit în Germania 10.939 de moldoveni. Dintre aceştia, au părăsit Republica Federală 4.867 de oameni, ceea ce înseamnă ca pe teritoriul german se aflau la sfîrşitul anului 2021 6.072 de moldoveni.
În cursul anului 2021 au fost expulzaţi în total 555 de persoane din Moldova. Pe lângă acestea au mai fost reptriate 1.200 din Georgia, 983 din Albania, 639 din Serbia, 551 din Pakistan şi 500 din Afganistan. (Cf. Migrationsbericht 2021. Zentrale Ergebnisse.) Deocamdată nu există date statistice privind anul 2022.
Repatrieri din landul Berlin
În schimb, există primele relatări şi mărturii referitoare la începerea repatrierilor forţate ale unor persoane fără drept de şedere din Berlin. Expulzările se desfăşoară în secret. Astfel autorităţile încearcă să împiedece anumite organizaţii să fie de faţă şi să organizeze proteste.
În pofida acestei strategii s-a aflat că în cursul lunii aprilie au avut loc primele trei transporturi în cursul cărora au fost repatriaţi forţat cel putin 80 de cetăţeni din Republica Moldova. Potrivit Consiliului pentru Refugiaţi din Berlin (Flüchtlingsrat), ar fi vorba în total despre 150 de persoane, în primul rând, oameni din Moldova şi din Serbia.
Toate aceste transporturi, neanunţate oficial, au avut loc după ce persoanele vizate au fost preluate de către poliţie care răspunde de buna desfăşurare a acţiunilor.
Prima expulzare a avut loc pe data de 3 aprilie. Între moldovenii expulzaţi atunci s-ar fi aflat şi o femeie care suferea de schizofrenie.
Între cei expulzaţi pe data de 13 aprilie s-a aflat şi o familie de romi moldoveni. Potrivit Asociatiei berlineza pro-rome şi contra antiţiganismului (BARE) poliţia ar fi forţat uşa la intrarea în camera dintr-o tabără de refugiaţi, unde locuia această familie de romi. Deşi bărbatul din familie respectivă era absent, ceilalţi membri au fost luaţi pe sus şi repatriaţi - şi ca atare despărţiţi.
Despre cel de-al treilea transport care a avut loc pe data de 19 aprilie nu există informaţii clare. Consiliul pentru Refugiaţi nu a reuşit să obţină un răspuns din partea autorităţilor berlineze. În urma unor investigaţii, organiziţia a aflat că între cei repatriaţi s-ar fi aflat o femeie romă, bolnavă de inimă. Înaintea plecării a fost tratată medical. Nu a avut voie să-şi ia medicamentele la bordul avionului.
În Berlin trăiesc 3200 de moldoveni, fără drept de şedere. 600 dintre ei ar fi trebuit să plece deja anul trecut.
Organizaţia BARE pledează pentru primirea romilor în Germania
Într-un comunicat răspândit pe 26 aprilie de organizaţia umanitară BARE se spune că se poate observa o creştere „a gradului de brutalitate împotriva celor în căutare de adăpost”. Organizaţia îşi exprimă îngrijorarea că astfel de tratamente se vor „înmulţi” după instalarea unei mari coaliţii de guvernare în landul Berlin.
Între timp, alianţa, formată din creştin-democraţi şi social-democraţi, a depus juramântul, iar în fruntea noului guvern al landului se afla creştin-democratul Kai Wegner.
Deja în urmă cu câtva timp, organizaţia BARE a lansat un apel insistent, cerând autorităţilor germane dreptul de şedere pentru romii din Moldova. Cităm în încheiere din apelul acesta, publicat şi într-o versiune în limba română:
„Deportarea în Moldova înseamnă, mai ales pentru romi, o revenire la discriminare și la condiții de viață extrem de precare. Nu putem accepta asta! Împreună cu partenerii noştri și organizațiile de romi şi sinti care trăiesc în Germania, cerem dreptul de ședere pentru romii din Moldova, și din responsabilitate istorică, cerem dreptul de ședere pentru toți romii refugiați care au venit în Germania.”
