Medicii de familie din R. Moldova ar putea primi dreptul să-și deschidă cabinete individuale sau centre, în cazul în care vor decide să coopereze. Proiectul de lege a fost aprobat vinerea trecută de guvern și urmează să fie trimis în parlament. Potrivit Agora.md, proiectul de lege prevede, între altele, că prestațiile medicilor de familie care își deschid cabinet individual vor fi achitate în baza contractelor pe care le vor încheia cu Compania Națională de Asigurări în Medicină. Cabinetul particular este o normalitate în zilele noastre, iar pentru premierul Pavel Filip lucrurile sunt clare. „Medicii care vor oferi servicii de calitate vor avea mai mulți pacienți, vor câștiga mai mult”, a declarat el la ședinta de vineri a guvernului. Rămân însă multe întrebări deschise: unde și în ce condiții pot fi deschise cabinetele, cum vor fi plătiți medicii de familie, cum își vor acoperi cheltuielile care decurg dintr-o privatizare și, în ultima instanță, ce servicii ar putea primi pacienții în baza asigurărilor pe care le plătesc deja?
Reforma promovată de autorități urmărește, între altele, așa cum a formulat guvernul prioritățile, atragerea cadrelor medicale tinere în localitățile rurale afectate de migrația specialiștilor. Absolvenții studiilor de rezidențiat ar urma să fie pe picior de egalitate cu medicii de familie din instituțiile locale și, în consecință, vor putea deschide cabinete individuale. Înseamnă asta că s-a dat undă verde practicii private? Deocamdată nu este foarte limpede. Proiectul de lege care urmează sa ajungă în parlament operează cu noțiunea „cabinete individuale”, cărora le atribuie dreptul să-și desfășoare activitatea în spații din cadrul instituțiilor medicale publice, în încăperi date în folosință de autoritățile locale sau în spații proprii sau închiriate.
Datele statistice atestă un deficit alarmant de cadre medicale. Iată un exemplu elocvent: la Râșcani sunt lipsă mai mult de 50 de specialiști. Medicul-șef al instituției, Nicolai Rusu, crede că posibilitatea deschiderii unui cabinet individual pare să fie o bună oportunitate, cu condiția că medicii vor avea libera alegere când e vorba de statutul lor, pentru că deocamdată ar fi prea multe necunoscute, în opinia sa.
Nicolai Rusu notează că trecerea la această formă de prestare a serviciilor presupune și asumarea managementului financiar, inclusiv gestionarea unor nevoi curente de pază și salubrizare:
„Pe lângă activitatea medicală, o bună parte din timp o să-i răpească chestiile administrative.”
Europa Liberă: Acum, un medic care dorește să-și deschidă un cabinet medical individual, dar nu o poate face în cadrul centrului va investi el singur ca să facă acest lucru?
„Acesta și este călcâiul lui Ahile. Baza tehnico-materială, dacă s-o luăm așa, mai mult de 50 la sută nu corespunde cerințelor actuale. Și într-adevăr o instituție medicală cere investiții. Adică fără suportul statului, să vorbim așa direct, fiindcă noi până când alt finanțator nu avem, practic nu e real.”
Medicul-șef de la Râşcani, Nicolai Rusu, crede că un medic care va hotărî să se separe de sistemul existent va avea mari dificultăți la amenajarea unui cabinet fără importante investiții. Cum își vor recupera banii cei care decid să facă acest pas? Proiectul de lege prevede doar posibilitatea ca autoritățile locale să acorde bunurile necesare pentru desfășurarea activității, fără alte specificări. Iniţiativa legislativă stabilește că serviciile prestate vor fi achitate din fondul pentru asigurări în sănătate. Prin urmare, pacienții nu ar trebui să scoată bani în plus din buzunar.
În aceste condiții, de ce ar vrea un tânăr specialist, așa cum presupun autoritățile, să deschidă un cabinet individual, în loc să activeze în condițiile de până acum? Profesorul Ghenadie Curocichin, președintele Asociației Medicilor de Familie, crede că astfel medicii vor avea mai multă libertate:
„Aspectul acesta ține de independența profesională și independența de unele chestii administrative, care, firesc, apar în colective mai mari, se impun anumite reguli, reieșind din necesitățile instituției. Instituția întreține anumite suprafețe și încăpere de care, probabil, nici nu are nevoie. Lucrurile acestea dispar când omul ia în comodat o încăpere dintr-o comunitate, care corespunde cerințelor pentru a practica. ”
Experta în sănătate Ala Nemerenco spune că e puțin probabil ca medicii de la sate să se aventureze în organizarea propriilor cabinete, asumându-și nenumărate bătăi de cap...
Ghenadie Curocichin notează că acest timp de serviciu nu trebuie confundat cu serviciile medicale private, unde salariile medicilor se formează în cea mai mare parte din taxele pentru servicii achitate de pacient. El mai spune că proiectul de lege nu precizează ce procent din bugetul finanțării oferite de stat va fi direcționat spre salariu. În opinia sa, nu este clar și în ce condiții vor activa inițial cabinetele individuale dacă banii vor fi oferiți în funcție de numărul de pacienți, care își pot alege singuri medicul de familie.
Premierul Pavel Filip se arătase convins că tocmai acest lucru va responsabiliza medicii, anticipând că aceștia vor investi în calitate tocmai pentru a atrage cât mai mulți beneficiari.
Experta în sănătate Ala Nemerenco spune că e puțin probabil ca medicii de la sate să se aventureze în organizarea propriilor cabinete, asumându-și nenumărate bătăi de cap. Ea numește proiectul autorităților drept inițiativă a unor „visători incurabili” cu risc de perturbare și mai mare a unui sistem șubrezit de lipsa de specialiști.
