În schimb, Budapesta susține că ar fi mai degrabă de acord cu o formă de „parteneriat privilegiat” al Ucrainei cu UE.
Anunțul a fost făcut premierul ungar Viktor Orbán într-o ședință de informare joi, transmite Reuters.
Liderii UE urmează să decidă luna viitoare dacă acceptă recomandarea Comisiei Europene de a invita Kievul să înceapă discuțiile de aderare de îndată ce aceasta îndeplinește condițiile finale, inclusiv consolidarea garanțiilor pentru minorități.
Recomandarea comisiei este o piatră de hotar extrem de importantă pe drumul Kievului către integrarea vestică, dar orice astfel de decizie necesită votul unanim al celor 27 de membri ai blocului, Ungaria fiind văzută ca principalul obstacol potențial.
Ungaria, membră a UE, a declarat că nu va sprijini integrarea europeană a Ucrainei decât dacă Kievul își schimbă legile privind minoritățile, în special în ceea ce privește educația.
Budapesta s-a confruntat cu Kievul pentru ceea ce susține că ar fi restricții ale drepturilor a aproximativ 150 de mii de etnici maghiari de a-și folosi limba maternă.
Minoritatea maghiară din Ucraina este protejată în mod adecvat, iar oficialii ucraineni și maghiari lucrează împreună la modificările legislative recomandate de Bruxelles, a declarat Olga Stefanișîna, ministrul care supraveghează integrarea europeană a Ucrainei, la un briefing de presă susținut joi la Kiev.
Orbán a declarat luna trecută că strategia UE privind războiul a eșuat și că nu vede niciun motiv ca Ungaria să trimită banii contribuabililor săi pentru a sprijini Ucraina.
La rândul ei, Rusia, care a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, spune că nu crede că promisiunile Uniunii Europene de a admite Ucraina sunt „reale”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.
„Cel mai probabil vorbim despre un morcov care este legat în fața căruciorului”, a spus Peskov în comentariile adresate unui reporter acreditat la Kremlin, făcând o parafrază după o butadă celebră care sugerează manipularea dorințelor unui interlocutor prin oferirea iluziei de a i le îndeplini.
Comisia Europeană a recomandat miercuri ca Ucraina să fie invitată să înceapă discuțiile pentru aderare la blocul comunitar imediat ce aceasta îndeplinește condițiile finale, chiar dacă continuă să lupte pentru respingerea forțelor rusești invadatoare.
Pentru ca discuțiile să înceapă, toate cele 27 de state membre UE trebuie să le aprobe inițierea lor.
Trebuie spus, pe de altă parte, că Ucraina a început să schimbe politicile față de minorități. Un semn ar fi că a renunțat oficial, după o ședință comună a guvernelor de la București și Kiev, pe 18 septembrie, la sintagma limba moldovenească, o „invenție a Federației Ruse”, după cum s-a exprimat prim-ministrul român, Marcel Ciolacu.
În acest moment, anunțul nu are decât o încărcătură simbolică, spun observatorii politici, pentru că urmează un „proces lung și complex” care presupune ca Rada de la Kiev să modifice legislația ucraineană, în mod special, legea educației.
Ucraina era ultimul stat în care mai exista oficial limba „moldovenească”. Kievul a anunțat că ar putea renunța la această sintagmă, astfel acceptând identificarea acestei limbi cu limba română vorbită de comunitățile de români din Ucraina.
