Interviu cu europarlamentara lituaniană Rasa Juknevičienė (PPE), vicepreședinte al Subcomisiei de securitate și apărare din Parlamentul European.
Europa Liberă: Astăzi are loc Consiliul de asociere UE-R.Moldova, la o zi după ce Comisia Europeană a anunțat că va pune la dispoziția Chișinăului încă 60 de millioane de euro pentru a ajuta Moldova să depășească actuala criză energetică. Moldova este iar pe cai mari în UE. Mai vorbește cineva despre extindere, despre o posibilă aderare?
Rasa Juknevičienė: „Avem un alergător în fruntea cursei, am putea spune despre Moldova, iar asta nu doar când vorbim despre Parteneriatul Estic, ci despre posibile extinderi ale UE în Europa de Est și în Balcanii de Vest. A existat o anumită perioadă de stagnare în procesul de extindere. În Occident nu există un apetit pentru noi extinderi și, ca atare, nici voință politică. Pe de altă parte, problemele din Balcani sau Georgia, de asemenea au pus frână ideii de extinderi a UE. Moldova însă este poate țara cu cele mai clare aspirații europene dintre vecinii noștri.
Este un moment foarte bun să susținem Moldova
Trebuie doar să ne uităm la rezultatele alegerilor și la componența guvernului actual, la președinta Maia Sandu, și vom înțelege orientarea pro-reformistă și europeană a Moldovei de azi. Este un moment foarte bun să susținem Moldova, și șansele Moldovei de a deveni membru al UE la următoarea extindere. Moldova este un exemplu excelent de ce se poate întâmpla când există voință pentru un anumit proiect de pe toate fronturile, când populația si clasa politică au scopuri comune. Aceste evoluții se văd la fel și de la Kremlin și de aici și boicotarea pe toate fronturile posibile, inclusiv pe cel energetic, care este cel mai puternic instrument de presiune pe care rușii îl au. ”
Europa Liberă: Moldova va primi, se pare, gaze din Polonia, după criza declanșată de Gazprom. Deci dintr-un stat membru UE. Mergând mai departe, v-aș întreba ce ne puteți spune despre noul raport care a fost prezentat în cadrul unui eveniment al Comisiei speciale privind ingerințele externe și dezinformarea în UE și care poartă numele: “Exportul corupției rusești în UE. Rețeaua de influență a lui Putin în Occident”.
Rasa Juknevičienė: „Chiar și autorii acestui raport admit că nu este nimic nou, chestiunea transferului de corupție dinspre Kremlin către UE este una care a devenit uzuală. Știm de politicieni francezi, de extremă dreapta sau extremă stânga, care fac lobby pentru ruși, există chiar și termenul de „schroederisation” (de la numele fostului cancelar german Gerhard Schoreder, angajat al unei companii energetice rusești). Deci nu e nimic nou, doar că statele din Vestul Europei nu par să ia în serios acest fenomen sau nu pare să le îngrijoreze. Nu înțeleg pe deplin consecințele profunde ale transferului de corupție. Companiile energetice din Rusia au angajat politicieni sau foști politicieni de rang înalt din state UE, care ajută Rusia prin informații pe care le livrează despre ce se pregătește la nivelul UE pentru Rusia (sancțiuni, de exemplu).
Rusia nu este interesată să influențeze doar partidele de extremă dreapta sau stânga, ci vor să se infiltreze și în familiile mari europene, ca EPP sau SD. Avem în PE un intergrup care se ocupă de Rusia, și pot să vă spun că nu sunt prea mulți membri ai Parlamentului care doresc să se implice, să investigheze activitățile Kremlinului. Nu se înțelege că produsul cel mai important pe care îl exporta Rusia în UE nu este gazul, nu este energia, ci corupția. Asta primim cel mai mult în UE de la ruși, și costurile pentru noi sunt inestimabile. O combinație de energie și corupție, bani negri sau mai puțin negri pe care politicieni europeni îi iau pe statul de plată, alții la negru și toți promovează interesele Kremlinului în UE.”
Europa Liberă: Cum a reușit țara dvs, Lituania, să diminueze influența rusească în țară? Și ce poate face UE în această privință?
Rasa Juknevičienė: „Sperăm ca prin Green Deal și introducerea pe scară largă a combustibililor alternativi să scadă cererea pentru gaz și petrol și astfel să ne diminuăm toți dependența de energia din Rusia. În Lituania influența rusească este astăzi mult mai mică decât cu 10 sau 20 de ani în urmă. De ce? Pentru că nu mai suntem economic atât de dependeți de ei. Avem terminale LNG, avem combustibili alternativi, avem diversificare a surselor energetice, rețeaua de electricitate se extinde și se conectează la rețeaua UE. Dincolo de asta, am schimbat legislația în ceea ce privește finanțarea partidelor politice. Companiilor private le este interzis să finanțeze partide politice în Lituania. Sunt permise doar donațiile de la bugetul de stat și foarte puțin donații private. Asta-i tot. Altfel spus, prin legislație, o țară poate să se protejeze de influențe străine și poate să își protejeze democrația și independența, inclusiv independența economică. Putin folosește democrațiile occidentale ca portiță de interferență și influențare a unei țări. Folosește democrația pentru a ataca… democrația, pentru a o distruge. Prin manipulare, dezinformare, influență. Ca medic pot spune că diagnosticul este cel mai important pas pentru un tratament corect. Și asta facem noi în PE în Comisia specială privind ingerințele externe în procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea.”
