Condiție de vizibilitate redusă este considerată o rază vizuală a pistei mai mică pentru aeronave de mai puțin de 550 de metri. Astfel, sistemul de aterizare instrumentală ILS CAT III va face posibilă operarea zborurilor în condiții de vizibilitate a pistei și mai mici de atât, de 300 de metri, furnizând piloților informații precise despre direcție și altitudine în timpul aterizării.

Sistemul este eficient chiar și la o vizibilitatea de aproape zero, cum se poate întâmplă pe timp de ceață densă.

Reprezentații Aeroportul Internațional Chișinău își propun să reducă, datorită acestei îmbunătățiri, întârzierile și anulările de zboruri, cauzate de condițiile meteo nefavorabile. Totodată, aceștia spun că vor scădea și aterizările la aeroporturile de rezervă, frecvente în asemenea situații.

Implementarea sistemul de aterizare CAT III a costat circa 800.000 de euro, potrivit Autorității Aeronautice Civile, proveniți din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. Proiectul a mai inclus îmbunătățirea sistemului de ghidare a avioanelor prin modernizarea luminilor de pe piste și instruirea suplimentară a angajaților pentru ca aterizările să fie mai sigure în condiții de vizibilitate redusă.

În decembrie 2024, Aeroportul Chișinău, aflat sub administrația statului, a înregistrat o creștere semnificativă a traficului aerian. Au fost înregistrați circa 330 de mii de pasageri care au trecut prin aeroport, cu aproape 60% mai mulți față de aceeași perioadă a anului 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„După primele anunțuri privind posibilele expulzări ale imigranților ilegali din Statele Unite, i-am cerut ministrului Afacerilor Externe să pregătească consulatele, serviciile noastre din Statele Unite pentru posibilele consecințe ale acestor decizii în ceea ce privește polonezii care lucrează, trăiesc în Statele Unite în diferite grade de legalitate" - a declarat marți Tusk în marginea unei ședințe de guvern la Varșovia, citat de agenția poloneză de știri PAP.

Cancelaria premierului Tusk le-a transmis polonezilor din SUA, într-o postare pe X, că s-ar putea să nu aibă nevoie de asemenea asistență, dar că Varșovia va pregăti oricum mecanisme de repatriere, pentru orice eventualitate.

Luni, imediat după depunerea jurământului, președintele SUA Donald Trump a semnat ordine executive menite să reducă de îndată imigrația ilegală.

Noile reglementări declară imigrația ilegală la granița dintre SUA și Mexic o urgență națională, desemnează cartelurile de narcotraficanți drept organizații teroriste și pun capăt acordării automate a cetățeniei pentru copiii născuți în SUA ai imigranților aflați ilegal în țară.

„Statele Unite nu au capacitatea de a absorbi un număr mare de migranți”, se arată în ordin.

• Vezi și: Trump a semnat zeci de ordine executive vizând imigrația ilegală, protecția mediului, diversitatea

Polonia face parte din programul Visa Waiver - adică cetățenii ei nu au nevoie de viză pentru șederi de scurtă durată, dar au nevoie de permis de ședere și muncă („green card”) ca să se stabilească cu traiul în SUA.

Autoritățile din România, care va intra în programul Visa Waiver la sfârșitul lunii martie, nu au făcut deocamdată comentarii oficiale pe tema măsurilor anunțate de Trump.

Dar surse de la București au spus Europei Libere că deși nu sunt informații despre cazuri concrete de români în pericol de expulzare, „dacă sunt cetățeni care au trecut ilegal frontiera, ordinul executiv se aplică indiferent de cetățenie si fără legătură cu accederea României în programul Visa Waiver”.

Premierul polonez, Donald Tusk, este un critic mai vechi al politicilor anti-migrație stricte ale tizului său american, Donald Trump.

În noiembrie 2016, când Tusk era președintele Consiliului European, el l-a felicitat pe Trump pentru victoria în alegeri, dar i-a amintit că SUA au fost construite mai ales de imigranți, inclusiv din Europa. „Italienii, irlandezii, polonezii, germanii, spaniolii - fiecare națiune din UE a contribuit la construirea Americii”, spunea atunci politicianul polonez.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul autorităților de la Chișinău vine la doar o zi după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că administrația din stânga Nistrului acceptă livrarea gazelor naturale prin Moldovagaz și că sunt gata să „garanteze plata”, însă nu a spus limpede despre ce fel de plăți este vorba.

Biroul politici de reintegrare a precizat luni, 20 ianuarie, că „plata” de care vorbește Tiraspolul s-ar referi doar la costul tranzitului gazelor pe teritoriul R. Moldova până în regiunea transnistreană.

• Vezi și: Krasnoselski s-a răzgândit și e gata să cumpere gaze prin Moldovagaz

În comunicatul publicat marți, Ministerul Energiei spune că pe 20 ianuarie, toate rezervările capacităților lunare pentru tranzitul gazelor au fost făcute doar de traderii internaționali. Rezervări de capacitate mai pot fi făcute și zilnic, însă acestea vor presupune costuri mai mari, precizează autoritățile.

Livrarea gazelor rusești în stânga Nistrului rămâne incertă, inclusiv pe gazoductul transbalcanic, văzut ca o rută alternativă, după ce șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiha, a spus că acest lucru este „inacceptabil”.

Kremlinul a spus anterior că ar putea recurge la procurarea gazelor de pe piața europeană pentru regiunea transnistreană, dar a adăugat că ar fi responsabilitatea Chișinăului să încheie contractele necesare și să asigure livrarea lor în regiune.

La începutul anului, Chișinăul s-a oferit să ajute Tiraspolul să procure gaze naturale de pe piețele europene, dar oferta a fost refuzată pe motivul „prețurilor mai mari și instabile” la gazele naturale.

Autoritățile de la Chișinău și președinta Maia Sandu au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, dar au adăugat că este important ca totul să aibă loc conform legislației moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Aceste date au fost făcute publice de Biroul politici de reintegrare pe 21 ianuarie, într-un moment în care locuitorii regiunii transnistrene suferă numeroase lipsuri cauzate de oprirea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului, la începutul anului, inclusiv lipsa apei calde și încălzirii în numeroase blocuri de locuit, dar și deconectarea curentului electric timp de mai multe ore pe zi.

Un comunicat al Biroului, citând datele preluate de la Agenția Servicii Publice (ASP), precizează că numărul cetățenilor moldoveni care locuiesc în stânga Nistrului era de 362.325, la situația de la 31 decembrie 2024. Numărul cetățenilor moldoveni de pe malul stâng, dar și al locuitorilor de care știe Agenția Servicii Publice de la Chișinău au crescut cu aproximativ cinci mii față de anul precedent.

Puterea pro-occidentală de la Chișinău spune că este gata să ajute populația din stânga Nistrului în ceea ce privește livrările de gaze naturale pentru a preveni o „catastrofă umanitară”, dar că administrația separatistă de la Tiraspol refuză oferta, părțile angajându-se într-o dispută despre cine este de vină pentru suferințele oamenilor.

• _{Te-ar putea interesa și: Examene pentru șoferii din regiunea transnistreană care vor să-și echivaleze permisul de conducere}

Din datele prezentate de Biroul politici de reintegrare nu este limpede dacă a crescut numărul real al populației din stânga Nistrului sau doar al celor cuprinși de statistica oficială a guvernului de la Chișinău, care încearcă să integreze tot mai mult locuitorii din regiunea transnistreană.

În 2019, de exemplu, autoritățile de la Chișinău au simplificat procesul de obținere a documentelor de stare civilă pentru cetățenii din localitățile de pe malul stâng al Nistrului și municipiul Tighina. Astfel, aceștia pot solicita servicii de stare civilă la orice centru multifuncțional al ASP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tânărul a solicitat asistența medicului de familie la apariția primelor simptome ale bolii: febră, frisoane, cefalee, slăbiciuni, greață, vomă, scaune lichide, dureri abdominale și musculare.

În R. Moldova, ultimul caz de febră tifoidă a fost raportat în anul 2019, la o persoană revenită din Irak.

Febra tifoidă este o boală infecțioasă specifică omului, ce se manifestă prin febră cu creștere treptată în fiecare zi, slăbiciuni generale, cefalee, diaree sau constipație, oboseală extremă.

• Te-ar putea interesa și: Cartela medicală | De ce este importantă vaccinarea

În scopul prevenirii infectării cu febra tifoidă specialiștii recomandă să:

• Vă spălați bine mâinile cu apă și săpun înainte de a mânca, înainte de a manevra cu alimentele, dar și în timpul preparării lor.
• Folosiți dezinfectant pentru mâini cu cel puțin 60% alcool, dacă nu sunt disponibile surse de apă și săpun.
• Folosiți surse de apă și materii prime sigure.
• Folosiți apă potabilă sau tratați-o pentru a o face potabilă (fierbeți apa timp de 1 minut).
• Evitați băuturile cu gheață, cu excepția cazului în care gheața este făcută din apă îmbuteliată sau fiartă.
• Nu consumați alimentele preparate de cineva care este bolnav sau a fost bolnav recent.
• Vaccinați-vă împotriva febrei tifoide în cazul în care planificați să plecați în zonele endemice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Ar trebui să facă o înțelegere. Cred că distruge Rusia prin faptul că nu face o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor pe 20 ianuarie, la sosirea sa la Casa Albă după învestire.

„Cred că Rusia va avea mari probleme. (...) Majoritatea oamenilor credeau că războiul se va termina într-o săptămână”, a spus Trump.

Experții spun că pentru războiul din Ucraina Rusia a cheltuit sute de miliarde de dolari, a pierdut 700.000 de soldați, și-a sacrificat piața europeană a gazelor și accesul la piețele financiare occidentale.

Kremlinul cheltuiește aproximativ 40% din bugetul său pentru armată și se luptă să țină inflația sub control în condițiile în care ratele dobânzilor au depășit 20%. În schimb, a ocupat teritorii din Ucraina care au devenit câmpuri de luptă devastate.

Trump a spus că va vorbi la un moment dat cu Putin – pentru care și-a exprimat adesea admirația – dar nu a dat un termen.

Liderii occidentali, cu excepția unor figuri de dreapta precum premierul ungar Viktor Orban, un aliat al lui Trump, au evitat întâlnirile și convorbirile cu Putin în încercarea de a-l izola politic.

„M-am înțeles foarte bine cu [Putin]. Sper că vrea să facă o înțelegere”, a spus Trump despre o posibilă întâlnire.

Președintele american a mai spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a spus că vrea un acord de pace pentru a pune capăt războiului.

În timpul campaniei prezidențiale, Trump a promis să pună capăt rapid conflictului din Ucraina.

Mulți analiști spun că oprirea războiului într-un termen scurt e foarte dificilă pentru că Vladimir Putin crede că se află într-o situație favorabilă în război și nu are nici un motiv să oprească luptele.

„Când echipa Trump va începe să se angajeze în astfel de discuții, vor descoperi că a-l face pe Putin să-și abandoneze obiectivul de a subjuga toată Ucraina va fi cel mai greu lucru în acest proces”, a declarat, pentru RFE/RL pe 15 ianuarie, Mihail Alekseev, profesor de științe politice la Universitatea de Stat din San Diego.

Alekseev a spus că Trump va trebui să continue să ajute Ucraina dacă vrea să-l convingă pe Putin să pună capăt luptelor.

Susținătorii Ucrainei sunt îngrijorați că Donald Trump, care a criticat volumul ajutorului oferit de administrația Biden, ar putea face presiuni asupra Kievului să cedeze teritoriul ocupat în prezent de forțele rusești în schimbul păcii.

• Te-ar putea interesa și: Trump a semnat zeci de ordine executive vizând imigrația ilegală, protecția mediului, diversitatea

Cu toate acestea, unii experți se îndoiesc că Trump va abandona Ucraina, spunând că o victorie a Rusiei i-ar putea afecta imaginea așa cum capturarea Kabulului de către talibani în august 2021 a afectat reputația administrației Biden.

Alekseev a spus că Trump ar putea încerca să schimbe calculele lui Putin cu privire la Ucraina prin contracararea intereselor Kremlinului în alte regiuni ale lumii, precum Arctica, Orientul Mijlociu și Africa sau vizându-i aliați precum Iranul și Coreea de Nord.

„Ceea ce am putea vedea de la Trump este o extindere a jocului de negociere, ducându-l în alte domenii pentru a-i trimite din ce în ce mai multe mesaje lui Putin”, a spus el.

Material preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vecina de la vest a Moldovei, România, l-a felicitat și ea pe Trump într-o postare a președintelui Klaus Iohannis, pe X.

Felicitări Președintelui @realDonaldTrump pentru Inaugurare! România, un Partener Strategic apropiat al SUA, vă urează mult succes în acest nou mandat important. Avem nevoie de o legătură #Transatlantică puternică&vibrantă, în beneficiul securității și prosperității noastre comune #EUUS - a scris Iohannis.

Iată alte reacții internaționale, trecute în revistă de AFP:

„Pace justă": Ucraina

„Președintele Trump este întotdeauna decisiv, iar politica de pace prin forță pe care a anunțat-o oferă o oportunitate de a consolida leadership-ul american și de a obține o pace durabilă și justă, care este prioritatea principală”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Pace durabilă”: Rusia -

Felicitându-l pe Trump și spunând că este deschis dialogului cu noua administrație americană cu privire la războiul din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a declarat: „Vreau să subliniez că obiectivul său nu ar trebui să fie un armistițiu scurt... ci o pace durabilă, bazată pe respectarea intereselor legitime ale tuturor oamenilor”.

Accelerarea cheltuielilor pentru apărare: NATO

Șeful NATO, Mark Rutte, a declarat că revenirea lui Trump va stimula „cheltuielile de apărare și producția” la nivelul alianței. Trump a insistat mereu că țările membre trebuie să cheltuiască mai mult, amenințându-le dacă nu o fac, SUA nu le vor sări în ajutor când le va ataca, de pildă, Rusia.

„Cele mai bune zile” vin: Israel

„Cred că lucrând din nou împreună vom ridica alianța SUA-Israel la nivel”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu, adăugând că «cele mai bune zile ale alianței noastre abia urmează să vină».

SUA și Italia se confruntă cu „provocări globale”

„Sunt sigură că prietenia dintre națiunile noastre și valorile care ne unesc vor continua să consolideze colaborarea dintre Italia și SUA; împreună vom face față provocărilor globale și vom construi un viitor de prosperitate și securitate pentru popoarele noastre”, a declarat prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni. Ea a menționat, de asemenea, un rol pentru Italia în „consolidarea dialogului dintre Statele Unite și Europa”.

„Respect”: Mexic

„Ca vecini și parteneri de afaceri, dialogul, respectul și cooperarea vor fi întotdeauna simbolul relației noastre”, a declarat președintele mexican Claudia Sheinbaum.

Canalul va rămâne al nostru: președintele din Panama

Panama a reacționat dur la declarația lui Trump, reiterată luni, că SUA vor „lua înapoi” Canalul Panama, afirmând că această cale navigabilă cheie va rămâne sub controlul său. „Canalul este și va rămâne al Panama”, a declarat președintele Jose Raul Mulino.

„Cooperăm îndeaproape”: UE

„UE așteaptă cu nerăbdare să conlucreze îndeaproape cu dumneavoastră pentru a face față provocărilor globale”, a declarat șefa Uniunii Europene, Ursula von der Leyen. „Împreună, societățile noastre pot obține o mai mare prosperitate și își pot consolida securitatea comună”.

„E rândul nostru”: Ungaria

„Felicitări președintelui @realDonaldTrump pentru inaugurarea sa în calitate de al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii!” a postat pe X premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orban. „Acum este rândul nostru să strălucim! Este rândul nostru să ocupăm Bruxelles-ul!”

„Cei mai puternici” lucrând împreună: Canada

„Suntem cei mai puternici atunci când lucrăm împreună și aștept cu nerăbdare să lucrez cu președintele Trump”, a declarat premierul canadian Justin Trudeau, adăugând - după ce Trump a amenințat că va impune tarife de 25% asupra importurilor canadiene - că țara sa și Statele Unite „au cel mai de succes parteneriat economic din lume”.

• Te-ar putea interesa și: Sandu și Dodon l-au felicitat pe Trump cu ocazia revenirii la Casa Albă

„Cel mai apropiat aliat”: Germania

„SUA sunt cel mai apropiat aliat al nostru și obiectivul politicii noastre este întotdeauna o bună relație transatlantică”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz.

„Ușa rămâne deschisă”: Șeful ONU pentru climă

„Ușa rămâne deschisă pentru Acordul de la Paris și salutăm angajamentul constructiv din partea tuturor țărilor”, a declarat secretarul executiv al ONU pentru schimbări climatice, Simon Stiell. Trump a semnat un ordin de retragere a SUA din acord la scurt timp după preluarea mandatului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În mesajul publicat pe X, președinta Maia Sandu i-a urat „cele mai bune urări” noului președinte american și a spus că R. Moldova prețuiește relația sa puternică cu SUA și așteaptă cu nerăbdare să continue colaborarea în domeniile securității, cooperării energetice și prosperității „pentru ambele națiuni”. În cadrul unei emisiuni televizate din 20 ianuarie, președinta Sandu a spus că nu a primit invitație pentru a participa la ceremonia de învestire a lui Donald Trump.

Președinta Maia Sandu a spus anterior că își dorește să crească parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv în domeniul securității energetice. Șefa statului a spus că SUA au ajutat R. Moldova în proiecte concrete, în special cele legate de energia regenerabilă și conectarea cu piața europeană.

Spre deosebire de Sandu, fostul președinte moldovean Igor Dodon vede în revenirea lui Trump „o revenire la valorile tradiționale” și crede că noua administrație „va ști să construiască relații cu autoritățile locale din diverse țări” inclusiv și R. Moldova fără încălcarea principiilor democratice „din partea unor politicieni care se autointitulează proocidentali ca formă”.

Dodon i-a urat lui Trump perseverență „în promovarea politicilor de pacificare în lume” și și-a exprimat speranța „dialogul dintre SUA și Rusia va aduce vești pozitive”.

• Te-ar putea interesa și: Trump a semnat zeci de ordine executive vizând imigrația ilegală, protecția mediului, diversitatea

Conducerea pro-occidentală de la Chișinău, care a avut o relație excelentă cu administrația Biden, a exprimat încă înaintea inaugurării lui Trump dorința de a continua cooperarea cu Statele Unite, o țară care s-a implicat mult în sprijinirea R. Moldova în drumul ei spre democrație și spre integrarea europeană.

Opinia generală, la Washington și Chișinău, este că politica americană de sprijin și încurajare pentru Moldova nu se va schimba. O eventuală regândire a implicării americane în efortul Ucrainei de a se apăra de invadatorii ruși ar putea atinge, totuși, prin ricoșeu, și interesele Moldovei, în forme pe care săptămânile și lunile următoare le vor face mai clare.

Republicanul Donald Trump a depus luni, pentru a doua oară într-un deceniu, jurământul ca președintele Statelor Unite. El va conduce din nou, vreme de patru ani, cea mai mare economie și cea mai puternică armată a lumii, după declarații electorale care i-au îngrijorat pe aliații SUA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Donald Trump a pus capăt tuturor celor aproape 1.600 de cazuri penale care decurg din atacul de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021, când suporterii lui au luat cu asalt Congresul, încercând să împiedice confirmarea victoriei în alegeri a lui Joe Biden.

Printr-un ordin executiv, Donald Trump a grațiat aproape toate cele 1.270 de persoane condamnate și a ordonat Departamentului de Justiție să renunțe la aproximativ 300 de cazuri în curs.

Ordinul acordă o „grațiere completă, completă și necondiționată”, inclusiv pentru aproximativ 600 de persoane cu condamnări penale pentru agresarea ofițerilor de poliție sau împiedicarea poliției în timpul revoltei.

Acest grup include protestatari condamnați precum Julian Khater, care l-a atacat pe ofițerul de poliție al Capitoliului SUA Brian Sicknick și mai târziu a pledat vinovat pentru agresarea ofițerilor cu o armă periculoasă, Devlyn Thompson, care a lovit un ofițer de poliție cu un baston metalic, și Robert Palmer, un bărbat din Florida care a atacat poliția cu un stingător de incendiu, o scândură de lemn și un stâlp, notează CNN.

Trump a comutat, de asemenea, sentințele pentru 14 membri din organizațiile extremiste de supremație a albilor Oath Keepers și Proud Boys care au fost condamnați sau acuzați de conspirație. Comutarea va deschide calea pentru eliberarea lor iminentă din închisoare.

Interdicția TikTok, amânată

Trump a semnat tot luni o acțiune executivă care întârzie cu 75 de zile interdicția aplicată TikTok, pe care are milioane de urmăritori.

Documentul semnat de Trump cere Departamentul de Justiție al SUA să nu aplice Legea privind aplicațiile controlate de adversari străini, adoptată cu sprijin bipartizan în Congres și a fost semnată în aprilie de fostul președinte Joe Biden.

Legea cerea ca începând cu 19 ianuarie, TikTok să fie interzis în Statele Unite, cu excepția cazului în care se vinde unui cumpărător din America sau dintr-o țară aliată cu SUA.

Soarta finală a TikTok în SUA rămâne sub semnul întrebării. Nu este clar dacă proprietarul TikTok din China, ByteDance, va dori să vândă unui cumpărător, chiar dacă ar fi o înțelegere ntermediată de Trump.

SUA, retrasă din OMS și acordul de la Paris

Președintele Donald Trump a semnat de asemenea un document prin care anunță că retrage SUA din Organizația Mondială a Sănătății.

Textul ordinului executiv citează „gestionarea greșită de către organizație a pandemiei de COVID-19 care a apărut din Wuhan, China și alte crize sanitare globale, eșecul de a adopta reformele necesare urgent și incapacitatea sa de a demonstra independența față de influența politică inadecvată a statelor membre ale OMS”, ca motive pentru retragerea SUA.

Ordinul mai spune că OMS „continuă să ceară plăți oneroase, pe nedrept” din partea SUA.

Președintele Donald Trump a semnat și un ordin care pune în mișcare retragerea SUA din Acordul de la Paris, așa cum a făcut și în primul mandat.

Acordul de la Paris este un document semnat la nivel internațional pentru combaterea schimbărilor climatice și aproape 200 de țări s-au angajat să mențină încălzirea globală sub 2 grade Celsius și, în mod ideal, sub 1,5 grade. Fiecare țară este responsabilă pentru dezvoltarea propriului plan de respectare a angajamentului.

Limitarea recunoașterii persoanelor transgender

Donald Trump a emis un ordin executiv care cere agențiilor federale să revoce utilizarea „genului” și a „identității de gen” în documentele oficiale.

Ordinul stipulează că agențiile federale folosesc definiția sa de „sex” („clasificarea biologică imuabilă a unui individ ca bărbat sau femeie”) mai degrabă decât „gen” sau „identitate de gen” în adoptarea politicii.

Ordinul îndrumă secretarul de stat, secretarul securității interne și directorul Biroului de Management al Personalului să solicite documente oficiale, cum ar fi pașapoartele, să „reflecte cu exactitate sexul titularului” și nu identitatea de gen.

Redenumiri geografice

Președintele Donald Trump a luat luni măsuri pentru a redenumi mai multe repere geografice americane – inclusiv Muntele Denali și Golful Mexic – decizii despre care Casa Albă a spus că va „onora măreția americană”.

Astfel, ordinul cere în mod specific redenumirea celui mai înalt vârf al țării, din Alaska, în „Muntele McKinley”, după ce președintele Barack Obama l-a redenumit în 2015 în Denali, cum îl numea populația nativă din regiune.

De asemenea, Donald Trump a ordonat redenumierea oficială a Golfului Mexic în „Golful Americii”. Ordinul cere ca toate hărțile și documentele guvernului federal să „reflecte redenumirea”, dar nu are nici un impact pe plan internațional.

Trump declară stare de urgență pentru eradicarea imigrației

Donald Trump a emis mai multe ordine executive menite să aplice una dintre promisiunile esențiale din campania electorală: combaterea imigrației ilegale la granița dintre SUA și Mexic.

„Din cauza gravității și a situației de urgență a acestui pericol prezent și a amenințării iminente, este necesar ca forțele armate să ia toate măsurile adecvate pentru a ajuta Departamentul de Securitate Internă să obțină controlul operațional deplin al graniței de sud”, se arată în ordinul executiv.

Trump a semnat, de asemenea, un ordin care desemnează cartelurile de droguri ca organizații teroriste străine. Mai mult, a semnat un ordin pentru a relua construcția barierei înalte de-a lungul graniței dintre SUA și Mexic în care a investit mult în timpul primei sale administrații, dar pe care Biden a oprit-o în mare parte.

„Toate intrările ilegale vor fi oprite imediat și vom începe procesul de returnare a milioane și milioane de străini infractori înapoi în locurile în care au venit”, a spus Trump în discursul său inaugural.

Ordine date de Biden privind Cuba, Cisiordania și Inteligența Artificială, anulate

Președintele Donald Trump a revocat luni măsurile luate de fostul președinte, Joe Biden, care retrăgeau Cubei desemnarea ca stat sponsor al terorismului, aplicau sancțiuni coloniștilor evrei din Cisiordania și care au încercat să reducă riscurile inteligenței artificiale.

Biden a eliminat recent Cuba de pe lista țărilor care susțin terorismul. Lista ordinelor revocate semnate luni de Trump nu a specificat motivele pentru anularea măsurilor aprobate de Joe Biden.

Fostul președinte a aplicat sancțiuni anumitor coloniști evrei acuzați de instigare la violență în Cisiordania în februarie 2024.

De asemenea, ordinul său privind Inteligența Artificială din 2023 a avut ca scop monitorizarea și reglementarea riscurilor inteligenței artificiale.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului a subliniat în cadrul ședinței că corupția politică rămâne „una dintre cele mai mari amenințări” la adresa democrației din R. Moldova, iar evenimentele din cadrul scrutinelor de anul trecut au scos în evidență vulnerabilitățile instituțiilor în fața încercărilor de influențare a voinței cetățenilor.

„Această situație a permis grupurilor criminale organizate să implice tot mai mulți oameni în acțiunile de subminarea securității naționale”, a declarat șefa statului.

În ședință au fost prezentate unele dintre progresele înregistrate de la întrunirea de anul trecut. Centrul Național Anticorupție a emis decizii de aplicare a amenzilor în sumă de 10,8 milioane de lei și a inițiat 30 de cauze penale, dintre care patru au fost înaintate în judecată. CNA a identificat 57 de persoane implicate în distribuirea resurselor financiare ilegale.

• Citește și: Procurorii trimit în judecată șapte persoane acuzate de corupere electorală

Totodată, Parlamentul a votat în prima lectură o serie de amendamente legislative pentru a îmbunătăți și oferi instrumente mai eficiente și rapide în combaterea corupției politice. Inițiativa legislativă urmează a fi adoptată în lectura a doua, cu îmbunătățiri ce urmează să rezulte din consultările publice.

Șefa statului a solicitat măsuri suplimentare pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice prin consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției și a cadrului legal pentru sancționarea actorilor implicați în corupția politică și cea electorală.

În timp ce președinta este cea care confirmă formal în funcție judecătorii, Consiliul Suprem de Securitate nu are vreo competență directă în ceea ce privește funcționarea justiției.

Potrivit legii, acest consiliu, din care fac parte mai mulți miniștri și consilieri prezidențiali din domeniul securității, este numai „un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale”.

Consiliul „prezintă recomandări preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului”, se mai spune în Legea securității naționale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost luată cu doar câteva ore înainte de învestirea oficială a lui Trump. Pe lista celor care sunt grațiați se numără fosta reprezentantă republicană, Liz Cheney, fostul șef al Statului Major al armatei SUA, Mark Milley și fostul consilier pe probleme de sănătate publică al Casei Albe, Anthony Fauci, scrie Reuters.

Grațierile se mai aplică și tuturor membrilor Congresului și personalului acestora, care au făcut parte din comisia de anchetă a evenimentelor din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA, precum și în privința ofițerilor de poliție care au depus mărturie în fața acestui comitet.

Comisia pentru anchetarea evenimentelor din 6 ianuarie a anchetat timp de 18 luni evenimentele de la Capitoliu și a ajuns la concluzia că Trump s-a angajat într-o „conspirație” pentru a răsturna rezultatele legale ale alegerilor prezidențiale din 2020 și a eșuat în a-și opri susținătorii de la atacul asupra Capitoliului.

Trump, care va redeveni președinte în cursul zilei de luni, a solicitat în mod repetat urmărirea penală a celor pe care i-a numit „dușmani” de când a câștigat un nou mandat de președinte în noiembrie anul trecut. Președintele ales a promis că va elibera, chiar din primele zile de mandat, pe mulți dintre cei condamnați pentru rolul lor în evenimentele din 6 ianuarie 2021, care au dus la rănirea a peste 140 de polițiști și membri ai forțelor de ordine.

De cealaltă parte, Biden a lăudat însă funcționarii publici vizați de grațieri ca fiind „sângele democrației noastre”. Fără a-l menționa pe Trump, el și-a exprimat îngrijorarea că unii dintre aceștia au fost supuși amenințărilor și intimidării pentru că și-au făcut treaba.

„Acești funcționari publici au servit națiunea noastră cu onoarea și demnitate și nu merită să fie ținta unor urmăriri penale nejustificate și motivate politic”, a spus Biden într-o declarație de presă. Generalul Mark Milley a afirmat că este „profund recunoscător” pentru grațierea oferită de președintele american în exercițiu.

În decembrie, Trump a susținut un apel pentru ca FBI să o investigheze pe colega sa republicană Lizz Cheney pentru rolul său în conducerea anchetei Congresului cu privire la evenimentele din 6 ianuarie 2021. Fauci s-a confruntat adesea cu Trump în timpul pandemiei COVID-19, iar susținătorii republicanului au continuat să-l atace pe fostul înalt oficial din domeniul sănătății.

Reuters a scris în noiembrie că echipa de tranziție a lui Trump a întocmit o listă de ofițeri militari considerați ca având legături cu Milley, care urmează să fie concediați. Biden i-a lăudat atât pe Milley, cât și pe Fauci ca fiind funcționari publici dedicați, care au apărat democrația și au salvat vieți.

Biden a spus că cei grațiați nu au făcut nimic greșit, dar că simpla investigare sau urmărire penală ar putea afecta reputația și finanțele. „Cred în statul de drept și sunt optimist că puterea instituțiilor noastre juridice va prevala în cele din urmă asupra politicii”, a spus el.

„Dar acestea sunt circumstanțe excepționale și nu pot, cu bună știință, să nu fac nimic”, a adăugat el. Președinții americani obișnuiesc să emită grațieri pe final de mandat, dar de obicei acestea sunt acordate celor care deja au fost condamnați pentru anumite infracțiuni, scrie AP.

Grațierile au atras imediat critici din partea aliaților lui Trump. Membra Congresului, Marjorie Taylor Greene, a spus pe X că oficialii au fost grațiați „pentru că sunt vinovați de infracțiuni”, fără a da alte detalii.

Joe Biden este președintele american care a emis cele mai multe grațieri și comutări de pedepse într-un singur mandat. El a fost criticat în special pentru că și-a grațiat propriul fiu, Hunter Biden, anchetat pentru posesia ilegală a armelor și în legătură cu situația fiscală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cele șapte persoane vor fi judecate pentru „corupere electorală”, a informat pe 20 ianuarie Procuratura Generală. Potrivit procurorilor, persoanele ar fi încercat să corupă alegătorii începând cu luna mai. În acest scop, ei ar fi mituit oamenii cu sume ce variau între 300 și 3.000 de lei, pe care fie le transmiteau în numerar, fie prin transferuri bancare.

Datele anchetei arată că persoanele au fost instruite să utilizeze aplicații de transfer financiar pentru a primi plățile. Ei ar fi acționat atât individual, cât și în echipă. Concret, învinuiții identificau persoanele care ar fi putut fi mituite, iar apoi îi chemau la întâlniri în care transmiteau banii și instrucțiunile pentru a vota într-un anumit fel la prezidențiale și referendum.

Despre o amplă schemă de cumpărare a voturilor a vorbit președinta Maia Sandu, la scurt timp după închiderea urnelor pe 20 octombrie. Ea a spus că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. Potrivit puterii de la Chișinău, campania ar fi orchestrată de Rusia prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor și aliaților săi din R. Moldova.

Cu câteva luni înaintea alegerilor din toamnă, majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a susținut-o la alegeri pe Maia Sandu, a introdus în legislație amenzi de până la 37,5 mii de lei pentru așa-numitele „pomeni electorale”, adică pentru primirea mitei electorale. Coruperea activă, adică oferirea banilor, se pedepsește penal.

După turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, câștigat la limită de Maia Sandu, puterea a început să investigheze „o schemă masivă de cumpărare de voturi, pe care Rusia și Ilan Șor ar fi folosit-o la recentele alegeri și referendum”.

Președintele comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, deputat PAS, a spus că autoritățile știu că cel puțin 140.000 de cetățeni moldoveni „și-au vândut votul”, fiind plătiți între altele prin intermediul unei aplicații de telefon a băncii rusești de stat PSB.

• Citește și: Șor, Dughin, „Wagner”: Primele audieri în Parlament privind amestecul Rusiei în alegerile din Republica Moldova

La începutul lunii decembrie, Centrul Național Anticorupție (CNA) a informat că a verificat peste 3 mii de procese-verbale privind contravențiile și a aplicat amenzi în valoare de peste 9 milioane de lei. Conform directorului CNA, Alexandru Pînzari, cetățenii au plătit voluntar până la acea dată aproximativ 330 mii de lei.

În rezultatul audierilor parlamentare din 12 decembrie, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a constatat că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost „afectate” de finanțare ilegală și coruperea alegătorilor în proporții deosebit de mari.

Pentru a facilita investigarea cazurilor de corupere electorală, deputații PAS au adoptat în prima lectură, la sfârșitul anului 2024, în Parlament o inițiativă legislativă pentru „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale”. Ea prevede termene restrânse pentru anchetarea și judecarea cazurilor de corupere a alegătorilor și introduce pedepse mai aspre.

• Te-ar putea interesa și: Patru luni pentru anchetă, trei pentru proces: O lege nouă contra corupției electorale

Proiectul prevede ca investigațiile în cazuri de corupere a alegătorilor și încălcări financiare comise de partide să dureze cel mult patru luni. În acest timp, organele de drept vor putea utiliza metode precum supravegherea și interceptările „în afara unui proces penal”, adică fără mandat emis de judecător, dacă există suspiciuni despre un „pericol iminent” de „securitate națională”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Primarul a mai spus că vrea ca Guvernul să aloce compensații pentru „servicii strategice” prestate de Primărie, în special pentru a acoperi activitatea Regiei Transport Electric (RTEC) și Lumteh.

„Este vorba despre o sumă de bani care nu era planificată (pentru anul 2025 – n.r.) pentru acoperirea cheltuielilor” primăriei, a spus Ceban la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 20 ianuarie.

Potrivit primarului, bugetul întreprinderilor municipale pentru 2025 a fost stabilit până la scumpirile anunțate de Guvern la începutul acestui an și intrate în vigoare pe 10 ianuarie.

În centrul și sudul țării, Tariful pentru energia de tensiune joasă a crescut de la 280 la 492 de bani pentru un kilowatt. După majorări, cheltuielile din bugetul local pentru funcționarea a RTEC ar fi crescut de la 127 milioane la 224 milioane lei, iar iluminatul stradal asigurat de Lumteh ar fi costat 188 milioane în loc de 107 planificați.

• Te-ar putea interesa și: Tarife mai mari la electricitate și agent termic. Un kilowatt va costa peste 4 lei

Astfel, Ceban a declarat că Primăria Chișinău va solicita de la Guvern compensarea „măcar la unele servicii strategice”, în special transportul public și la iluminatul public. El speră să obțină din bugetul de stat aproape 180 de milioane de lei.

Solicitați de Europa Liberă, reprezentanții Guvernului deocamdată nu au comentat solicitarea primarului Ceban.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În total, compania deținută de stat a cumpărat 280 mii MWh, ceea ce a costat în jur de 35,5 milioane de euro.

Potrivit Energocom, în perioada menționată, circa 30% din necesarul de electricitate a fost produsă de centralele termice din Chișinău și Bălți, în timp ce ponderea energiei importate constituie 60%. Parcurile eoliene și fotovoltaice, plus centralele pe biogaz au generat puțin peste 10%. Restul a fost acoperit de contractele bilaterale de import.

Totodată, prețul de vânzare a energiei electrice, aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), este 145 euro/ MWh. Anume în baza acestui preț s-au format tarifele pentru consumatorii finali.

La începutul acestui an, odată cu declanșarea crizei energetice după oprirea livrărilor de gaze de către Gazprom în regiunea transnistreană, în R. Moldova au crescut semnificativ tarifele la energie electrică. Consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh față de 2,34 lei în prezent, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh față de tariful vechi de 2,84 lei.

• Vezi și: S-a scumpit curentul. Cum populația, companiile și sectorul public pot economisi energia electrică

Rămasă fără gaze, regiunea transnistreană nu mai produce energie electrică la centrala de la Cuciurgan (MGRES), pe care o vindea malului drept la prețul de 66 euro mWh.

Pentru a compensa deficitul de energie, Chișinăul a început să facă importuri din România, parțial pe baza unor contracte la preț plafonat de Guvernul României, iar o altă parte de pe bursa de energie OPCOM, unde tarifele sunt și de trei ori mai mari.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Gazoductul a fost avariat în timpul executării unor „lucrări de excavare necoordonate” de către o „organizație terță” nenumită, a transmis distribuitorul de gaze din regiune „Rotalin Gaz”. Astfel, furnizarea gazelor a fost sistată pentru localitățile ialovene Ulmu, Bardar, Fundul Galbenei, Pojăreni, Ruseștii Noi, Văsieni, Dănceni și Sociteni.

Reprezentanții companiei au spus că lucrările de restabilire a conductei au început luni dimineață, iar livrarea gazelor ar urma să fie reluată în cursul zilei.

„Nu există nici o amenințare pentru viață și sănătate. Toate serviciile relevante au fost informate despre incident conform planului de localizare a situațiilor de urgență”, a mai transmis compania.

Compania „Rotalin Gaz” este un furnizor alternativ de gaze, iar în 2023 a devenit prima companie care a importat gaze de pe piețele europene în R. Moldova.

În iunie 2024, Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a amendat compania cu 38,4 milioane lei pentru neîndeplinirea obligațiilor legate de prestarea serviciilor. Compania a contestat decizia în judecată, motivând că este vorba de monopolizarea pieței în favoarea Moldovagaz.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Sâmbătă, 18 ianuarie, Tiraspoltransgaz a trimis în adresa Moldovagaz o notificare prin care salută dorința Moldovagaz de a livra gaze naturale în regiunea transnistreană. Vă rog să îndepliniți promisiunile”, a spus Krasnoselski adresându-se autorităților de la Chișinău.

El a mai spus că Tiraspoltransgaz „garantează plata” către Moldovagaz, dar nu este limpede ce fel de plată promite liderul separatist căci anterior, la capătul unei vizite de patru zile la Moscova, între 10 și 14 ianuarie, Krasnoselski a spus că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng al Nistrului, sub formă de „ajutor umanitar”, adică gratuit.

Deocamdată nu se știe când ar putea fi reluate livrările, iar Moldovagaz nu a venit încă cu precizări.

Tot atunci, președinta Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană. „Noi ne dorim ca cât mai repede oamenii din regiunea transnistreană să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă”, a transmis Sandu, care însă a adăugat că este important ca acest fapt să se petreacă în conformitate cu legislația moldoveană.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, pe 16 ianuarie, că Rusia este gata cumpere gaze naturale pentru regiunea transnistreană de pe piețele europene, doar că autoritățile de la Chișinău ar trebui să asigure livrarea și să încheie contractele necesare pentru a garanta furnizarea de gaze naturale în stânga Nistrului.

• Vezi și: Rusia spune că e gata să cumpere gaz pentru regiunea transnistreană de pe piețele europene

De la 1 ianuarie curent Gazprom a sistat livrarea gazelor în regiunea transnistreană, în ciuda contractului cu Moldovagaz prin care concernul rus se obliga să livreze gaze până la hotarul R. Moldova până în anul 2026 inclusiv. Odată cu oprirea livrărilor de gaze, Centrala de Cuciurgan (MGRES) nu mai produce curent pentru malul drept, ceea a dus la scumpirea tarifului la energie electrică, iar în stânga Nistrului la deconectări zilnice în evantai, oprirea apei calde și încălzirii centralizate, dar și a sectorului economic.

Chișinăul a propus Tiraspolului livrarea de gaze procurate pe piețele internaționale în aceleași condiții ca și pentru malul drept, cât și furnizarea de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan, ofertele care până acum au fost respinse sau ignorate.

Autoritățile de la Chișinău susțin că Tiraspolul „nu este autonom” în luarea deciziilor, fiind totalmente dependent de Moscova, care a sistat intenționat livrările pentru a provoca o criză politică în R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Voi pune capăt războiului din Ucraina, voi opri haosul din Orientul Mijlociu și voi preveni cel de-al treilea război mondial”, a spus Trump în fața mulțimii de la Capital Arena din Washington pe 19 ianuarie, cu o zi înainte de învestirea în funcția de președinte al SUA.

Donald Trump nu a dat însă detalii despre cum va realiza aceste obiective.

Analiștii spun că lui Trump îi va fi dificil să oprească rapid războiul din Ucraina pentru că președintele rus Vladimir Putin crede că armata lui câștigă și nu are niciun motiv să oprească luptele.

Este primul miting al lui Donald Trump la Washington din 6 ianuarie 2021, când susținătorii săi au luat cu asalt Capitoliul. Președintele ales a prezentat un rezumat al obiectivelor pe care susține că le va realiza în următorii patru ani pe plan intern și extern.

Trump depune luni, 20 ianuarie, jurământul pentru a deveni cel de-al 47-lea președinte al SUA. Ceremonia va avea loc în interiorul Capitoliului pentru prima dată în 40 de ani, din cauza temperaturilor scăzute de afară.

În timpul discursului său de la Washington, Trump a susținut că Statele Unite au dat talibanilor din Afganistan „miliarde de dolari pe an” și că va pune capăt acestui lucru dacă grupul extremist nu va returna miliarde în echipamente americane.

„Dacă vom plăti miliarde de dolari pe an, le vom spune că nu le vom mai da banii decât dacă ne dau înapoi echipamentul militar”, a spus Trump.

Statele Unite au lăsat aproximativ 7 miliarde de dolari în echipamente militare în Afganistan, la momentul retragerii haotice din 2021, când talibanii au preluat controlul asupra capitalei Kabul.

• Te-ar putea interesa și: Ziua când revine Trump. Cine se bucură, cine se teme și cine zice: „om vedea ce-o fi”

Preluarea puterii de către talibani a dus la o scădere a economiei și condițiilor de viață. Mai mult de jumătate din cei aproape 24 de milioane de locuitori ai țării au nevoie de asistență umanitară, cum ar fi alimente, potrivit USAID, agenția SUA pentru dezvoltare internațională.

Statele Unite au acordat peste 2,1 miliarde de dolari în finanțare umanitară Afganistanului de la preluarea puterii de către talibani, potrivit USAID.

De când au preluat puterea, talibanii au fost condamnați de liderii occidentali, organizațiile internaționale și activiști pentru încălcări grave ale drepturilor omului, în special ale femeilor și fetelor.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul unei ședințe de lucru ce a avut loc vineri, la inițiativa Chișinăului, la sediul Misiunii OSCE din Bender au participat experți în energetică de pe ambele maluri ale Nistrului.

Potrivit unui comunicat al Biroului pentru politici de reintegrare, Chișinăul a propus opțiuni viabile de depășire a crizei energetice curente prin rute alternative de livrare a gazelor naturale în stânga Nistrului.

„Cu regret, Tiraspolul s-a manifestat neconstructiv și prin interpretări eronate, demonstrând incapacitatea de a soluționa pozitiv probleme stringente, în interesele locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, se arată în comunicatul Biroului pentru politici de reintegrare.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Recean acuză Kremlinul de „criza umanitară și de securitate” din stânga Nistrului

De la 1 ianuarie curent Gazprom a oprit livrarea gazelor în regiunea transnistreană, după ce a expirat contractul de tranzitare a gazelor prin Ucraina. În baza contractului de livrare a gazelor, Gazprom are obligația de a furniza 5.7 mln metri cubi de gaze până la frontiera Rep. Moldova până la sfârșitul anului 2026.

Odată cu oprirea livrărilor de gaze, Centrala de Cuciurgan nu mai produce curent pentru malul drept, ceea a dus la scumpirea tarifului la energie electrică, iar în stânga Nistrului la deconectări zilnice în evantai.

Chișinăul a propus Tiraspolului livrarea de gaze procurate pe piețele internaționale în aceleași condiții ca și pentru malul drept, cât și furnizarea de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan. De asemenea, Chișinăul a propus generatoare electrice și combustibil pentru instituțiile publice, servicii medicale de urgență.

Anterior, vicepremierul pentru Reintegrare de la Chișinău, Oleg Serebrian a menționat în podcastul „Pe Agendă” de la Europa Liberă că Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a nu permite creșterea dependenței locuitorilor din stânga Nistrului față de malul drept: „Dacă oamenii văd că ajutoarele vin din partea noastră, de pe malul drept, că ajung acolo generatoare, că ambulanțele moldovenești circulă în stânga Nistrului, păi, firește că asta va crea o și mai mare dependență a părții stângi a Nistrului de malul drept.”

Potrivit vicepremierului Oleg Serebrian, rezultatele referendumului privind integrarea europeană a Rep. Moldova, cât și sondajele de opinie realizate în raioanele de est arată că este în creștere numărul celor care își doresc reintegrarea țării, cât și integrarea R. Moldova în UE, ceea ce a alarmat liderii separatiști din stânga Nistrului și Moscova.

Iar criza energetică din stânga Nistrului, provocată de Gazprom și refuzul de a accepta ajutorul Chișinăului sunt parte dintr-un plan politic ce ar trebui să demonizeze imaginea Chișinăului în fața locuitorilor din stânga Nistrului și să tensioneze situația economică din dreapta Nistrului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Cu mare durere anunțăm că astăzi, la unu noaptea, a murit fotograful, jurnalistul și pedagogul Nicolae Pojoga. Datorită lui, avem imagini ale istoriei noastre așa cum s-a desfășurat ea în timp real: din renașterea națională, de la revoluția română, de la podul de flori, din războiul de pe Nistru. Tot datorită lui, precum și studentului său, Victor Gălușcă, a fost recuperată arhiva de fotografii a lui Zaharia Cușnir. Vei rămâne în inimile noastre și nu te vom uita, maestre”, scrie pe pagina de Facebook a editurii Cartier.

„El a fost cel care a încurajat, susținut și îndrumat o lungă serie de tineri fotografi, artiști și documentariști, oameni care spun într-un chip nou mediului fotografic!

A fost un om discret, dar ferm și priceput, profesionist și pe fază în toate expedițiile, documentările și arhivările la care a luat parte, și pe care, în bună măsură le-a și însuflețit”, scrie Vladimir Bulat, discipolul lui Nicolae Pojoga, pe pagina sa.

• Vezi și: Nicolae Pojoga, pacifistul care a imortalizat războaie și revoluții

Nicolae Pojoga s-a născut pe 17 aprilie 1950 în satul Ciuciuleni, raionul Nisporeni. În 1972 a absolvit Facultatea de Fizică și Matematică la Universitatea de Stat din Moldova, după care a urmat mai multe cursuri internaționale pentru jurnaliști și fotografi. A fost corespondent, fotojurnalist și cameraman de război într-o serie de conflicte regionale.

A colaborat cu marile agenții de presă ale lumii, printre care EPA Reuters, AP, sau BBC. A fost lector superior la USM, ULIM și la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice. A fost membru al Uniunii Cineaștilor din Moldova și al Artiștilor Fotografi din Republica Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Congresul american a aprobat în aprilie 2024 o lege care interzice funcționarea serviciului în SUA.

Compania proprietară, Byte Dance, cu sediul central în China, putea evita sancțiunea, doar dacă vindea versiunea americană a platformei unei companii non-chinezești, lucru care nu s-a întâmplat.

Interdicția a fost confirmată vineri, 17 ianuarie, de Curtea Supremă a SUA, care a respins recursul înaintat de reprezentanții Tik Tok. Astfel, începând de duminică, 19 ianuarie, serviciul urma să fie interzis.

• Te-ar putea interesa și: SUA: Curtea Supremă susține legea care interzice TikTok dacă rămâne în mâinile chinezilor

Încă din noaptea de sâmbătă spre duminică, serviciul a intrat în offline pe teritoriul SUA, cu doar câteva ore ca interdicția să intre efectiv în vigoare, relatează BBC.

Printr-un mesaj apărut pe aplicație, utilizatorii din SUA au fost informați că a fost promulgată o lege care interzice TikTok, ceea ce înseamnă că „nu puteți folosi TikTok deocamdată”.

„Suntem norocoși că președintele Trump a indicat că va lucra cu noi la o soluție pentru a restabili TikTok după ce își va prelua mandatul”, se mai arată în mesaj, conform sursei citate.

Platforma anunțase anterior că urmează să devină nefuncțională, dacă administrația Biden nu va da asigurări că interdicția nu va fi pusă în aplicare.

Reprezentanții TikTok au reclamat de altfel constrângerea impusă privind vânzarea, ca fiind împotriva legilor comerciale și nelegală. Platforma a mai transmis că sunt încălcate drepturile la liberă exprimare pentru cei aproximativ 170 de milioane de utilizatori ai săi din SUA, mai amintește BBC.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, care își va începe oficial mandatul luni, 20 ianuarie, a anunțat că va oferi TikTok o perioadă de grație de 90 de zile, privind interdicția de funcționare.

Totuși, duminică aplicația nu mai era disponibilă pentru descărcare nici în App Store nici în Google Play, notează și The Guardian.

Trump solicitase Curții Supreme să amâne punerea în aplicare a legii pentru a-i oferi posibilitatea de a acționa după ce revine la Casa Albă.

Însă, după ce Curtea Supremă a refuzat vineri, 17 ianuarie, această opțiune, iar o vânzare a aplicației nu a avut loc, interdicția intră practic în vigoare duminică, în ajunul învestirii lui Trump.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

• Alege locurile special amenajate.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recomandă scăldatul de Bobotează doar în cele 57 de locuri special amenajate, dotate cu scări de lemn, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Zece din aceste locuri sunt în Chișinău.

• Păstrează căldura și evită alcoolul.

Înainte de a intra în apă, corpul trebuie să fie încălzit. Aflarea în apa rece nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde. Iar după ieșire, șterge-te imediat cu un prosop și îmbracă haine groase. Bea un ceai sau altă băutură caldă nealcoolică. Nu este recomandat scăldatul în stare de ebrietate.

• Evită aglomerațiile pe suprafața gheții și scufundarea sub apă direct de pe gheață.

Scăldatul în râurile Prut și Nistru este interzis, cu excepția zonelor de recreere destinate odihnei și scăldatului.

• Este interzis scăldatul copiilor fără supraveghere.

Pe parcursul sărbătorii, 37 de grupe mobile formate din salvatori, polițiști și carabinieri vor patrula cele 57 de locații destinate scăldatului tradițional de Bobotează din toată țara și vor veghea asupra siguranței celor care se vor afla în apropierea zonelor acvatice.

Boboteaza marchează încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Prima reuniune ministerială în acest format fără precedent a fost găzduită, vineri, 17 ianuarie, la Kiev de Andrii Sibiha, ministrul de Externe al Ucrainei.

Summitul a avut drept scop întărirea cooperării regionale și transmiterea unui mesaj clar de sprijin pentru Ucraina. Cu această ocazie vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a avut întrevederi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, și prim-ministrul Denis Șmîhal.

„Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei reprezintă o tragedie care afectează nu doar Ucraina, ci întreaga regiune. Suntem alături de poporul ucrainean în această luptă pentru libertate, suveranitate și democrație”, a declarat Mihai Popșoi.

• Te-ar putea interesa și: Sandu și Zelenski blamează Rusia pentru criza energetică, promit să caute soluții împreună

Discuțiile au abordat situația de securitate regională, necesitatea fortificării sprijinului acordat Ucrainei, consolidarea securității energetice și combaterea dezinformării.

La finalul reuniunii, miniștrii de externe au adoptat o declarație comună prin care și-au exprimat susținerea neclintită pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei. Ei au subliniat necesitatea continuării sprijinului militar, economic și umanitar pentru Ucraina, dar și importanța implicării în procesul de reconstrucție a țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În prima fază a acordului, Israelul va elibera toate femeile și toți tinerii până la 19 ani deținuți în închisorile israeliene, iar gruparea militantă Hamas, declarată teroristă inclusiv de SUA și UE, va elibera 33 din cei aproape 100 de ostatici israelieni din Gaza.

Cadrul pentru eliberarea ostaticilor a fost aprobat de guvern și va intra în vigoare duminică, potrivit unei declarații a biroului premierului israelian transmisă după luarea deciziei, scrie News.ro, care citează agenția de presă Reuters.

Intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului începând cu duminică, 19 ianuarie a fost confirmată și de Majed Al Ansari, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, țară care a intermediat acordul, într-un anunț pe platforma de social media X.

„Așa cum s-a stabilit între părțile acordului și mediatori, încetarea focului în Fâșia Gaza va începe duminică, 19 ianuarie, la ora 8.30, ora locală din Gaza”, a scris el.

Oficialul qatarez a îndemnat locuitorii din Fâșia Gaza să rămână prudenți și să aștepte informații suplimentare din surse oficiale.

După anunțarea acordului, miercuri seară, avioanele israeliene au continuat să lovească puternic zone din Gaza.

Chiar sâmbătă dimineață, potrivit medicilor din Gaza, un atac aerian israelian ar fi ucis cinci persoane într-un cort din zona Mawasi, la vest de Khan Younis, în sudul enclavei, potrivit surselor citate.

Numărul palestinienilor uciși de bombardamentele israeliene după anunțarea acordului, miercuri, ajunge la 119.

Prima fază a acordului ar urma să se întindă pe o perioadă de șase săptămâni. După eliberarea de către Hamas a 33 de ostatici, duminică, alți patru ostatici, femei, vor fi eliberate după șapte zile.

Ulterior, la fiecare șapte zile vor mai fi eliberați câte 3 ostatici israelieni, potrivit negociatorului-șef din partea SUA, Brett McGurk, mai menționează News.ro, citând televiziunea americană CNN.

De cealaltă parte, Israelul ar urma să elibereze în prima fază a acordului 735 de prizonieri palestinieni. Numele primilor 95 de deținuți au fost făcute publice de Ministerul de Justiție israelian vineri, conform surelor citate.

Știre adaptată după Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Instanța supremă americană a considerat astfel că riscul pentru securitatea națională reprezentat de legăturile TikTok cu China este mai grav decât îngrijorarea legată de îngrădirea liberei exprimări pe platforma cu 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite.

Associated Press scrie că vânzarea TikTok nu pare iminentă și, deși experții au declarat că aplicația nu va dispărea de pe telefoanele utilizatorilor existenți odată cu intrarea în vigoare a legii la 19 ianuarie, noii utilizatori nu o vor putea descărca, iar actualizările nu vor mai fi disponibile.

Respingând o contestație, judecătorii au decis în unanimitate că legea, adoptată de o majoritate bipartizană covârșitoare în Congres anul trecut și semnată de președintele democrat Joe Biden, nu a încălcat protecția oferită de Primul Amendament al Constituției SUA împotriva limitării de către autorități a libertății de exprimare.

„Nu există nici o îndoială că, pentru mai mult de 170 de milioane de americani, TikTok oferă o modalitate distinctă și extinsă de exprimare, un mijloc de implicare și o sursă de sentiment de apartenență la comunitate. Cu toate acestea, Congresul a stabilit că vânzarea este necesară pentru a răspunde îngrijorărilor sale întemeiate privind securitatea națională în ceea ce privește practicile de colectare a datelor și relația TikTok cu un adversar străin”, a declarat instanța în avizul nesemnat, citat de Reuters.

S-ar putea opune Trump?

Agențiile de presă notează că decizia ar putea să nu fie pe placul președintelui ales Donald Trump, care va depune jurământul luni și care are 14,7 milioane de urmăritori pe aplicația acuzată în ultima vreme că ar fi favorizat manipulări electorale - cea mai faimoasă fiind cea care l-ar fi ajutat pe Călin Georgescu să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale din România, între timp anulat.

Nu este însă clar ce opțiuni are Trump pentru a reveni asupra iminentei interdicții odată ce se va instala la Casa Albă.

Legea permitea o pauză de 90 de zile în ceea ce privește restricțiile impuse aplicației în cazul în care se înregistrau progrese în vederea unei vânzări înainte ca interdicția să intre în vigoare (altfel spus, până duminică).

Disputa privind legăturile TikTok cu China, scrie Reuters, a ajuns să întruchipeze competiția geopolitică dintre Washington și Beijing. Statele Unite au declarat că sunt îngrijorate de faptul că TikTok colectează mari cantități de date despre utilizatori, inclusiv informații sensibile privind obiceiurile de vizionare, care ar putea ajunge în mâinile guvernului chinez prin constrângere.

• Te-ar putea interesa și: Joe Biden avertizează că SUA ar putea fi acaparate de oligarhi. Ce-i atrage pe miliardari spre noua administrație Trump?

Oficialii au avertizat, de asemenea, că algoritmul care alimentează ceea ce văd utilizatorii pe aplicație este vulnerabil la manipularea de către autoritățile chineze, care îl pot utiliza pentru a modela conținutul de pe platformă într-un mod dificil de detectat.

TikTok a negat mereu aceste acuzații, subliniind că SUA nu au prezentat dovezi că China ar fi încercat să manipuleze conținutul de pe platforma sa din SUA sau să colecteze date ale utilizatorilor americani prin intermediul aplicației.

Europenii se mai gândesc

TikTok are probleme și în Europa. Scandalul alegerilor din România a făcut Comisia Europeană să promită că va analiza cum lucrează aplicația în condiții de „stres politic” - iar plângerile că firma chineză încalcă legislația vieții private abundă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat după „șocul Georgescu” că democrațiile trebuie să fie protejate împotriva ingerințelor străine. Autoritățile de reglementare ale UE vor evalua dacă politicile de publicitate ale TikTok și sistemele pe care le utilizează pentru a recomanda conținut utilizatorilor încalcă Legea privind serviciile digitale (DSA), care vizează prevenirea răspândirii dezinformării și stoparea activităților ilegale online.

În Albania, prim-ministrul Edi Rama a anunțat la sfârșitul lunii decembrie că va „bloca TikTok timp de un an”. Decizia sa a fost alimentată de indignarea provocată de înjunghierea mortală a unui tânăr de 14 ani în noiembrie, în urma unei serii de discuții pe care adolescentul le-a avut pe rețelele de socializare.

Există un „model foarte deranjant” pe TikTok, a declarat Rama pentru POLITICO în comentarii scrise, săptămâna aceasta - și este legată de preocupările tot mai mari cu privire la modul în care rețelele afectează sănătatea mintală și siguranța tinerilor.

Tot în Europa, un grup organizații care militează pentru protecția vieții private online au declarat joi la Viena că au depus plângeri în mai multe țări europene împotriva a șase companii chineze, inclusiv TikTok, acuzându-le că au trimis „ilegal” datele personale ale europenilor în China.

„Având în vedere că China este un stat autoritar care spionează cetățenii, este foarte clar că nu oferă același nivel de protecție a datelor ca UE”, a declarat Kleanthi Sardeli, avocat specializat în protecția datelor, la conferința de presă în care s-a anunțat depunerea plângerilor în instanțe din Olanda, Belgia, Austria, Grecia și Italia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Avocații fostului politician de opoziție au fost acuzaţi că i-au transmis lui Aleksei Navlanîi – încarcerat în Rusia începând din ianuarie 2021 şi până la moartea sa în închisoare, pe 16 februartie 2024 – informaţii care i-au permis să „planifice, pregătească şi comită infracţiuni penale extremiste” din închisoare.

Vadim Kobzev, Igor Sergunin și Alexei Liptser au fost acuzați, de asemenea, că au ajutat la transportul ilegal al manuscriselor lui Navalnîi care au devenit baza volumului său de memorii, Patriot.

Kobzev a primit o pedeapsă de închisoare de 5 ani și jumătate, Lipster a fost condamnat la 5 ani, iar Sergunin, singurul care și-a recunoscut vina, la 3 ani și jumătate. Toți trei se află în arest preventiv din octombrie 2023.

„Aceasta este o persecuție politică ilegală”, a transmis pe Telegram o asociație juridică din Rusia, „Pervîi Odtel”, care reprezintă persoanele acuzate de infracțiuni majore.

„Avocații nu sunt parteneri sau complici ai clienților lor, ei le oferă apărarea, al cărei drept este consacrat în Constituția Rusiei”, a transmis asociația juridică.

Persoanele prezente în sala de judecată la citirea sentinței au început să scandeze „Băieți, sunteți eroi! Suntem mândri de voi!” în timp ce cei trei avocați stăteau în cușca rezervată inculpaților.

„Vadim, Alexei și Igor sunt deținuți politici și trebuie eliberați imediat”, a reacționat pe X Iulia Navalnaia, văduva regretatului politician.

Până la pronunțarea verdictului, procesul celor trei avocați ai lui Navalnîi s-a desfășurat cu ușile închise. Publicația Mediazona a relatat că mai mulți jurnaliști care au sosit pentru a relata audierea au fost reținuți de poliție.

De asemenea, procurorii ruși au emis mandate de arestare pentru alți doi avocați ai lui Navalnîi, Olga Mihailova și Aleksandr Fedulov, pentru aceleași acuzații, dar aceștia au fugit din țară înainte de a putea fi reținuți.

• Citește și: Supraviețuirea în închisorile rusești și mâncarea „înfricoșătoare” de care au parte deținuții

Grupurile lui Navalnîi și organizația sa au fost etichetate ca extremiste și interzise în Rusia în iunie 2021. Două luni mai târziu, Navalnîi, care se afla deja în închisoare pentru acuzații pe care el și susținătorii săi le-au numit motivate politic, a fost găsit vinovat de crearea unei organizații extremiste.

În consecință, un tribunal din Moscova i-a dublat pedeapsa cu închisoarea, care a ajuns astfel la 19 ani. Acuzațiile împotriva lui Navalnîi au fost văzute pe scară largă ca o răzbunare pentru eforturile sale de a expune ceea ce el a numit ilegalitățile, corupția și represiunea omniprezente din sistemul politic al lui Vladimir Putin.

• Te-ar putea interesa și: Navalnîi a fost otrăvit în închisoare până a murit - The Insider

Navalnîi a fost cea mai puternică voce a opoziției din Rusia și a organizat mitinguri antiguvernamentale uriașe înainte de a fi închis. A murit în închisoare în februarie 2024 în circumstanțe misterioase.

Raportul oficial al autopsiei a spus că hipertensiunea arterială și alte boli au cauzat o tulburare a bătăilor inimii care a dus la moartea lui Navalnîi.

După moartea lui Navalnîi, oficialii au refuzat să predea cadavrul mamei sale mai mult de o săptămână, ceea ce a dus la acuzații din partea susținătorilor săi că regimul a încercat să ascundă dovezi ale uciderii sale.

În 2020, Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic asemănător lui Noviciok, dar a supraviețuit după ce a fost transportat cu avionul în Germania și tratat acolo. Navalnîi l-a acuzat pe Putin că a ordonat otrăvirea sa atunci, afirmație negată de Kremlin.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te