Chișinăul cere sprijinul României pentru reformarea justiției, informează G4Media citând Agerpres. E vorba de întrevederea dintre ministrul justiției Sergiu Litvinenko și ambasadorul român în Republica Moldova Daniel Ioniță, în care oficialul moldovean a precizat că ar fi nevoie de experții români care, a spus domnia sa, „au fost implicați în reforma justiției din România și au pus la punct un sistem funcțional (...) de luptă cu corupția”. E poate cazul să amintim că analiștii politici de la București au scris la acest sfârșit de an că reforma justiției nu a făcut niciun pas, că legile strâmbe adoptate în perioada PSD-Liviu Dragnea nu au fost corectate.
Presa online urmărește preparativele pentru convorbirea dintre președintele american Joe Biden și liderul rus Vladimir Putin, programată să aibă loc în această seară. G4Media notează că deja ieri s-a încercat și s-a obținut telefonic o armonizare de poziții între Statele Unite și Germania, Marea Britanie și Franța în ceea ce privește atitudinea față de Rusia (și nu numai). Patru miniștri de externe au discutat despre importanta „coordonării continue pentru a descuraja orice fel de agresiune rusă împotriva Ucrainei” și „au afirmat consensul între aliați și parteneri pentru a impune Rusiei consecințe de proporții și costuri severe pentru astfel de acțiuni”. Șefii diplomatiilor respective „și-au reafirmat sprijinul de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.
Simbolistica euro-atlantică e deja puternic înrădăcinată în cultura de securitate locală
Coordonatorul experților LARICS, Lucian Dumitrescu, prezintă și comentează pe blogurile Adevărul rezultatele Barometrului de securitate al României realizat la jumătatea lui octombrie. În proporție covârșitoare (75%) românii au încredere că NATO își va păstra importanța și în viitor, iar peste 70% nu cred că Uniunea Europeană ar putea să dispară în viitorul apropiat. Tot atâția „resping ideea că Statele Unite îşi vor pierde interesul faţă de Europa de Est şi că se vor retrage de aici”. „E foarte puţin probabil ca un grup social să îmbrăţişeze o naraţiune pesimistă despre aspecte identitare deja internalizate”, comentează Lucian Dumitrescu adăugând : „simbolistica euro-atlantică e deja puternic înrădăcinată în cultura de securitate locală. Ca atare, dacă o forţă politică locală va ataca aceste simboluri cu populisme de politică externă/internă e foarte probabil să obţină un număr limitat de voturi”. Potrivit datelor barometrului, aproape 85% dintre respondenţi NU ar vota un partid care ar susţine ieşirea României din Uniunea Europeană. În clasamentul amenințărilor de securitate, pe primul loc e pusă criza economică, de care se tem 51, 5% dintre respondenți. Urmează corupţia, pandemia de coronavirus şi incompetenţa clasei politice. Cu alte cuvinte, românii se tem mai puțin de pandemie cât de incompetența autorităților de a-i gestiona efectele.
Cum arăta România de sărbători înainte de revoluția din decembrie 1989 ? În ultimul număr din an al revistei Dilema Veche, Andrei Manolescu simte nevoia să le povestească celor tineri cum arăta oferta magazinelor : vin spumos (de nebăut), bulion, sare, eventual compot la borcan, oase, zgârciuri, tacâmuri, copite de porc sau grăsime pe post de carne, surogatul „nechezol” în loc de cafea, ciocolată chinezească la noroc, portocale și banane foarte verzi doar de sărbători, cu coadă imensă, ulei și zahăr pe cartelă, prețioase capturi ocazionale de hârtie igienică. Apoi frig acasă, la serviciu, la teatru, gaze la aragaz numai noaptea, chibrituri care nu se aprind ș.a.m.d. Drept concluzie, o simplă întrebare : „Ce ne-am fi făcut fără Revoluție?”
