Parlamentul și-a anunțat joi în toată splendoarea prioritățile de creație legislativă, dar mai cu seamă pe cele de creație politică, ceea ce era și de așteptat, întrucât de mai bine de 40 de zile suntem într-un an electoral. Despre fotografia imaginară la linia de start pe care o vom confrunta cândva cu fotofinișul vorbim astăzi cu invitații mei. Cum a început sesiunea și ce se vede din micile bătălii care s-au dat chiar în prima sesiune plenară, discutăm cu musafirii mei, Igor Volnițchi, politolog, jurnalist, autorul unor cărți-cronici în care urmărește evoluția partidelor politice, istoria partidelor, are almanah anual în care prezintă enciclopedic viața politică și vârfurile, și Vitalie Ciobanu, scriitorul, dar mai ales comentatorul politic, cel care în fiecare miercuri are tableta lui, pastila, editorialul despre viața politică și întotdeauna m-a impresionat și, dacă vreți, chiar m-a mirat câtă forță are Vitalie Ciobanu să se dedice acestei activități ingrate; îi este un omolog la Radio France Internationale, Matei Vișniec.
Europa Liberă: Igor, ce ai văzut dumneata în această sesiune relevant care va rezona în continuare, iată, modul în care, de exemplu, Partidul Democrat s-a pricopsit cu un nou deputat, reacția lui Vladimir Voronin, zisul „binom”, vedem acțiuni divergente, pentru că socialiștii la un moment dat s-au supărat, au protestat etc. Poți să ne spui impresiile dumitale?
Igor Volnițchi: „Fiecare dintre partidele parlamentare își ia foarte în serios rolul și misiunea pe care și-au stabilit-o pentru această sesiune. Tribuna parlamentară tot timpul a fost una foarte și foarte importantă din punct de vedere electoral, iar această sesiune parlamentară care a început oficial joi este de fapt ultima sesiune plină în actuala legislatură.”
Europa Liberă: Aici vreau o precizare. Când spui dumneata că este „o tribună foarte importantă”, pentru a fi auzit sau pot fi croite niște legi astfel, încât să-și creeze confortul politic în continuare? Și dau exemple: deculpabilizarea crimelor economice sau propaganda oprită la anumite canale de televiziune. Adică este și o posibilitate de a schimba pe bune legi sau doar vizibilitate maximă într-un an electoral?
Igor Volnițchi: „Și, și. Am în vedere că posibilitățile partidelor parlamentare diferă foarte mult de la caz la caz. Spre exemplu, ceea ce ține de legi – promovarea legilor și crearea unor anumite aparențe în societate pe această cale. Este doar o posibilitate pentru Partidul Democrat, cel care deține puterea absolută în Republica Moldova, nu și pentru celelalte partide.
Pentru celelalte partide, tribuna parlamentară, însăși capacitatea de a propune pe agenda de lucru a Parlamentului anumite proiecte de legi sunt doar modalități de promovare. Ei sunt foarte conștienți că democrații nu vor accepta niciodată un proiect de lege ce poate aduce capital politic unuia din oponenți, însă ei au și anumite obligațiuni față de propriii alegători și lor le trebuie anumite poziționări, ca să aibă cu ce merge în toamnă în fața propriilor alegători. De aceea, zic, în această sesiune vom asista la o paradă întreagă de inițiative legislative. Și ele deja au început.
Nu mă îndoiesc de noblețea intențiilor unor aleși ai poporului, dar cu siguranță în această sesiune va prima interesul electoral și de fiecare dată când vor propune un proiect de lege, cei care îl vor înainta se vor gândi, în primul și în primul rând, la propriul interes electoral.”
Europa Liberă: Aici se clasifică, de exemplu, și propunerea liberalilor de a ieși din CSI?
Igor Volnițchi: „Inclusiv. Eu cred că liberalii au avut posibilitatea să propună acest proiect de lege, să vină cu această inițiativă și anterior, dar nu au făcut-o. Inclusiv atunci când erau la guvernare, ei puteau condiționa față de partenerii de coaliție: „uitați-vă, noi acceptăm să mergem cu voi mai departe, dar una din prioritățile noastre este aceasta”. Nu au făcut-o și aceasta ne duce la gândul că îi putem suspecta și pe ei de interes electoral.”
Europa Liberă: Vitalie, Igor sugerează că este un fel de teatru, dacă accepți terminologia, ce gesturi teatrale ai văzut?
Vitalie Ciobanu: „A fost, în primul rând, războiul declarațiilor de sens opus, geopolitic, eu știu… și moral, până la urmă, pentru că orice demers politic trebuie să vizeze și partea asta sensibilă pentru societatea moldoveană, mă refer la acel manifest al Parlamentului votat de majoritatea absolută din Parlament, dar susținut și de opoziția pro-europeană – liberalii și liberal-democrații – împotriva propagandei rusești. O declarație care vine cumva să susțină și să confirme acea lege anti-propagandă votată de Parlament cu puțin timp în urmă, ca reacție la niște exprimări așa, mai butucănoase, mai contondente ale deputaților ruși, ale Dumei ruse și în general ale conducerii de la Kremlin.
Deci, o zvâcnire de orgoliu național, statalist, patriotic, putem să-i spunem – cu și fără ironie –, pentru că, până la urmă, există o realitate obiectivă. O știm – influența teribilă pe care o are Federație Rusă, influență nocivă asupra Republicii Moldova, pentru că mai influențează și alte forțe din exterior: Occidentul, în primul rând, lumea liberă, dar dânșii vin cu investiții, cu standarde democratice, în timp ce rușii ne oferă – ce? Ne oferă modelul putinist.
Și cealaltă declarație care vine ca o replică la voința asta politică pozitivă a parlamentarilor majorității. Este textul socialiștilor; dânșii au vrut să condamne – nu-i așa? – demersurile pro-unioniste sau, mai bine zis, declarațiile simbolice ale unor primării, câteva primării din Republica Moldova, câteva localități care în Anul Centenarului, pe acest fundal emoțional, și-au împrospătat memoria istorică și, mă rog, și-au reafirmat într-un fel această afiliere națională, culturală cu românimea de pretutindeni. În fond, despre asta este vorba. Deci, pot să spun că partea bună este că, sigur într-un mod ușor solomonic, Partidul Democrat a reușit să dezamorseze demersul socialiștilor.
Mă gândesc la replica lui Marian Lupu, care a zis că „una o determină
pe cealaltă”, adică afluxul de emoții unioniste stimulează campania electorală și motivația politică a Partidului Socialist. Sigur că pe undeva este adevărat lucrul acesta. Aceasta este o capcană din care nu putem ieși, iată, de circa 20 de ani.”
Europa Liberă: Vitalie, cât de regizată ți se pare dumitale, dacă tot acceptăm terminologia teatrală, chestiunea asta că senzația multora este că puterea a lăsat unioniștii să se producă tocmai ca să-i zădărască un pic pe socialiști și tătuca-împăciuitor vine și spune: „ia dați-vă toți la o parte, lăsați-vă mai moale și unii, și alții”? Există senzația asta că e de fapt un teatru în care poate chiar actorii figuranți nici nu-și dau seama că sunt împinși în față și li se atribuie niște roluri?
Vitalie Ciobanu: „Cu siguranță, Vasile, cu siguranță Partidul Democrat se complace în această postură de conciliator, de omul înțelept – nu-i așa? –, încărcat de responsabilitate politică care are, cum zice și dl Plahotniuc, „și-a asumat responsabilitatea guvernării”. Vai, ce măreț sună aceste cuvinte (!) când știm în ce mod și-a asumat-o – dislocându-i pe ceilalți, pe foștii parteneri de coaliție, într-un mod deloc elegant, ca să folosesc un eufemism. Și sigur că pozează în acest rol de arbitru suprem, însă n-ar trebui și electoratul, și cetățenii să se lase înșelați, pentru că chiar cu legea asta anti-propagandă, care este utilă, bună, chiar fie și cu niște croșete și nu pe deplin, cum am fi dorit-o noi, pentru că implică și o mică doză de ipocrizie. Cine a propagat emisiunile astea rusești de spălare a creierului, dacă nu…”
Europa Liberă: Și continuă, până la ora X, vezi, Doamne, până se umple paharul.
Vitalie Ciobanu: „…și continuă s-o facă, dacă nu posturile afiliate actualei guvernări, holdingul condus de coordonatorul actualei puteri? Cu toate acestea, să ne imaginăm și un scenariu, mă gândesc așa, strigatul acesta ca în fabula „Petrică și lupul”. Fluturăm mereu spectrul pericolului rusesc și la un moment dat, Doamne ferește, dacă se întâmplă o diversiune dinspre Transnistria, bunăoară, o chemare la arme, cine va urma apelul patriotic, câți cetățeni ca atunci, în ‘90-’91, când tocmai izbucnea conflictul pe Nistru se vor mai înrola sub stindardul democrației și a integrității teritoriale a Republicii Moldova, când actualii guvernanți, care vor face acest apel, vorbesc ipotetic, sunt cei care au de răspuns la foarte multe întrebări justificate ale societății noastre?”
Europa Liberă: Igor, referitor la acest spectacol regizat cu sau fără voia actorilor?
Igor Volnițchi: „Eu aș zice că democrații, pe de o parte, într-adevăr se complac și urmăresc scopul ca, atunci când ciocnesc frunte în frunte două tabere, la un moment dat să apară în postura de concilianți, dar pe de altă parte, au și un interes strategic. Și eu cred că avem de-a face cu un joc foarte și foarte abil al guvernării. Abil, dar foarte riscant. Imediat voi explica ce am în vedere.
Ei au înțeles, mă refer la democrați, că anul 2018, având o puternică încărcătură istorică, fiind un an de referință pentru electoratul unionist, nu puteai să oprești creșterea acestui curent și au decis să joace pe el. Pentru democrați era foarte riscant să se erijeze la un moment dat și să pledeze pentru cauza unionismului, cum, știți, au apărut la un moment dat în prim-planul discuțiilor publice, afirmații și chiar deputați din Parlament le-au făcut, precum că dl Plahotniuc va fi cel care va face Unirea, se invocau exemple concrete de la Nisporeni ș.a.m.d. Probabil au avut în vedere și un astfel de scenariu, pentru că în 2018 toți politicienii maturi și responsabili din Republica Moldova, toți acei care înțeleg cât de cât în politică nu puteau să treacă cu vederea o eventuală erupție a curentului unionist. Și fiecare în felul său era tentat să încalece o parte din acest curent, dacă nu integral. Și atunci, democrații au decis să joace mult mai abil.
Ce înseamnă unionism în Republica Moldova? Unionism, în primul rând, înseamnă cei care pledează pentru Unirea cu România, în al doilea rând, cei care sunt unioniști din start sunt și anti-ruși. Prin urmare, democrații au decis să încalece această a doua filieră, această, dacă-i putem spune așa, să speculeze pe acest al doilea aspect – să crească curentul unionist. De asta nu i-am văzut până acum pe democrați să condamne, să obstrucționeze. Vedeți că chiar și președintele Băsescu merge prin țară destul de nestingherit, chiar dacă se află într-un litigiu judiciar cu președintele Dodon, nimeni nu-l obstrucționează, nimeni nu-i creează careva impedimente.”
Europa Liberă: Dar aici întrebarea: Dacă Dvs. ați fi polit-tehnologul angajat de democrați, la sigur veți lua în calcul și ce urmează după 18 martie? Nu poți să zădări la nesfârșit rusul, ursul, pardon. După 18 martie, s-ar putea să vină un răspuns foarte dur la aceste cochetări.
Igor Volnițchi: „Este adevărat și aici ajungem la cel de-al doilea termen pe care l-am folosit ceva mai înainte – „riscant”. Ziceam că este un scenariu abil, un joc abil, dar foarte și foarte riscant. Ei și-au asumat acest risc. Când zic că și-au asumat acest risc, nu au luat în calcul doar creșterea curentului unionist într-un an de referință pentru unioniști, ei au luat în calcul și factorul politic intern, dar și factorul geopolitic extern. Există această tendință la nivel mondial, există această contrazicere de proporții dintre Rusia și Uniunea Europeană.
Avem deja un conflict care, unii zic că e artificial, dar tot mai mulți, majoritatea cred că este unul real, pe bune, între administrația Trump, care încearcă să scape de aceste suspiciuni precum că ar fi fost ajutat de ruși să devină președinte al SUA și este un conflict oarecare între Casa Albă și Kremlin. Și iată că dl Plahotniuc, Partidul Democrat ia în calcul toate aceste tendințe. La un moment dat se va pune problema: ce reprezintă Republica Moldova din punct de vedere electoral și geopolitic în 2018 și pe cine urmează să mizăm în Republica Moldova? Și aici, când se va pune astfel întrebarea, se va lua în calcul, în primul rând, tendința Ucrainei de a deveni membru al NATO în 2020. O tendință care e tolerată, ca să nu zic susținută, de către oficialii NATO. Evident că rușii își vor căuta aliații lor în Moldova, la fel ca și occidentalii, la fel ca și americanii, europenii, ei vor căuta pe cine să mizeze în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și dacă Ucraina cedează?
Igor Volnițchi: „Nu cred că Ucraina cedează, pentru că Ucraina ia în calcul și acele precedente din istoria sa recentă. A cedat Ianukovici în 2015, dacă nu greșesc, a cedat și ați văzut ce a ieșit din această cedare a sa.”
Europa Liberă: Bine, eu când spun „cedează”, nu că Poroșenko ar face un pas înapoi, dar pe Poroșenko îl vor forța să abdice și să-i ia locul niște forțe de alternativă, și nu naționaliste.
Igor Volnițchi: „Schimbarea puterii la Kiev, care e foarte posibilă, ca și în orice stat ce se pretinde democratic, nu cred că va influența, cel puțin pe termen scurt și mediu, și schimbarea vectorului de politică externă, iar aceasta avantajează guvernarea de la Chișinău.”
Europa Liberă: Am înțeles. Deci, dvs., ambii, scot eu o concluzie, subliniați caracterul electoral al discursului. Ceea ce aș fi vrut eu să văd când mă uitam la televizor și, apropo, Liliana Barbăroșie la fel în relatarea pentru Europa Liberă de la prima ședință plenară a scos în titlu faptul acesta că formațiunile politice, Parlamentul, în general, și-a arătat lozincile electorale pentru anul 2018.
Eu, ca un telespectator cu memorie în care am depus că partidul de guvernământ vrea să introducă în Constituție vectorul pro-european, mă așteptam că în prima sesiune să fie niște reverențe și spre Uniunea Europeană pentru care, iată, va fi o considerațiune constituțională obținută prin votul democraților. Au fost lucruri din astea în care cel puțin să zică: „fraților, noi avem în vedere că așteptăm 100 de milioane și noi avem în vedere condiționalitățile, și noi avem în vedere ce a spus reprezentantul Comisiei Europene, noi avem în vedere ce spun europarlamentarii”. Deci, lucrurile astea s-au văzut. E logic să așteptăm de acolo niște semnale?
Vitalie Ciobanu: „Ar fi trebuit puterea să lanseze niște semnale acum la început de an și mai ales în debutul sesiunii parlamentare. Sigur, sesiunea abia a început, încă mai au timp pentru asta, dar din enumerarea pe care tocmai ai făcut-o, Vasile, aici aș mai adăuga și recenta vizită a Comisiei de la Veneția, a experților, care-și pregătesc un raport, din câte știm, pe care-l vor da publicității la începutul lunii martie, cam așa au zis ei, din care se va vedea cât de agreată este actuala putere. În acest moment, i se va măsura temperatura devotamentului său pro-european, pentru că ambasadorul Uniunii Europene spunea, pe bună dreptate, că actuala lege electorală pe care au forțat-o, au aprobat-o pe șest actualii guvernanți în confidență cu socialiștii, ignoră cu desăvârșire recomandările Comisiei de la Veneția.
În aceste condiții, mă întreb: cum îi pot guvernanții îmbuna pe europeni, cum pot dezlega pungile bancherilor extrem de parcimonioși, zgârciți de la Bruxelles, chiar dacă, mă rog, FMI-ul încă le mai asigură un soi de plasă de siguranță, pentru că, uitați-vă, nici măcar deocamdată, democrații nu acceptă să schimbe un anumit capitol important sau prevedere importantă din noua lege electorală mixtă, și anume: introducerea turului doi pentru circumscripțiile uninominale, pentru că asta într-un fel ar fi o mișcare abilă?
Eu judec acum nu prin prisma propriei mele aderențe la un sistem electoral sau altul, dar m-am și pronunțat și suntem de acord, în fond cu toții, că s-a făcut, în orice caz, s-a forțat această lege și mă gândesc la o anumită reșapare a imaginii publice, electorale a PD-ului în relația cu Uniunea Europeană și ar mai scoate și anumite tensiuni din partea opoziției pro-europene, anti-oligarhice.”
Europa Liberă: Dar de ce nu vor ei asta să facă? Sunt atât de siguri că o să ia din primul foc tot ce le trebuie?
Vitalie Ciobanu: „Nu. Deocamdată, cred că, este ipoteza mea, nu am dovezi, nu am verificat acest lucru, dar cred că mixtul într-un singur tur pentru uninominal face parte din înțelegerea cu PSRM. Dodon se putea mulțumi foarte bine cu vechiul sistem proporțional electoral. Toate sondajele îi dau pe socialiști, deocamdată, cu un avantaj destul de confortabil în raport cu opoziția pro-europeană. De ce, totuși, a acceptat? Sigur i-a întins o mână de ajutor, un colac de salvare Partidului Democrat care se află într-o mare cădere de formă și de imagine, a acceptat, dar cu condiția principială pentru socialiști, să fie un singur tur, întrucât, așa cum știm, peste tot în teritoriu socialiștii conduc.”
Europa Liberă: Am înțeles. Deci, sugerați Dvs. că meciul e făcut înainte de a se juca în teren? Igor, dumneata te așteptai la niște semnale către europeni sau acesta și este semnalul, ignorarea acestor mesaje? Nu cumva răspunsul univoc și răspicat este următorul: „Pardon, voi cu amestecul vostru, dar noi cu poporul pe care o să-l slujim”? Și o să-l citez pe Dumitru Diacov care a spus: „Părintește, voi zi și noapte să vă gândiți la interesele poporului!”.”
Igor Volnițchi: „Ei au încercat să transmită unele mesaje din ce am văzut eu, drept că foarte și foarte timide. Spre exemplu, cu doar o zi înainte de reluarea activității Parlamentului în ședințe plenare a avut loc această primă ședință din 2018 a Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană. Iarăși, cu o zi înainte de sesiunea, de demararea oficială a sesiunii parlamentare, Ministerul de Externe a făcut public cum s-a implementat planul respectiv de acțiuni în anul 2017. Și al treilea mesaj pe care l-am văzut eu a fost transmis în cadrul acelei ședințe comune Guvern - Parlament de către Andrian Candu și Pavel Filip, care au spus că rămâne integrarea europeană o prioritate pentru agenda de lucru și a Parlamentului, și a Guvernului pentru lunile următoare.
Dar eu zic că toate aceste mesaje au fost așa, mai degrabă niște formalități, pentru că impresia mea, și voi spune acest lucru în premieră, dar am impresia respectivă deja de câteva zile, este că actuala guvernare nu mai percepe Uniunea Europeană, parteneriatul cu europenii ca pe un factor electoral ce ar putea să o favorizeze, ci deja ca pe un mare risc, și când spun acest lucru am în vedere inclusiv preconizată evoluție a situației pentru lunile următoare.
Iurie Leancă a fost aruncat pe frontul european. Am văzut că i se creează și toate condițiile pentru a se manifesta, pentru a încerca să-i convingă pe europeni, dar în lunile următoare, și eu zic că martie și aprilie vor fi decisive, care vor clarifica definitiv relația actualei guvernări cu partenerii europeni. În lunile următoare vom asista minimum la două evenimente importante: primul, dl Ciobanu s-a referit deja, acel aviz cu care urmează să vină Comisia de la Veneția și care va fi, într-o măsură oarecare va influența și opinia factorilor de decizie de la Bruxelles, am văzut că acest lucru s-a întâmplat în cadrul precedentului aviz al Comisiei de la Veneția, care a fost unul negativ în raport cu schimbarea sistemului electoral și am văzut care a fost reacția Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană.
Al doilea este acest mult trâmbițat ajutor, prima tranșă a căruia, potrivit lui Iurie Leancă și potrivit lui Pavel Filip, ar urma să vină deja către luna aprilie. În momentul în care avizul Comisiei de la Veneția va fi din nou unul foarte și foarte dur, verdictul, să-i zicem verdict, nu aviz. Și în momentul în care această primă tranșă nu va veni și despre celelalte nici vorbă nu va putea fi, eu cred că guvernarea își va exclude în totalitate din calculele sale electorale factorul european. Îi va percepe pe europeni mai mult ca un factor electoral ce va favoriza o poziție pro-europeană consolidată și cred că unicul lucru pe care îl vor face în această situație va fi din nou onorarea unui angajament formal, cel de a aduce obiectivul de integrare europeană în Constituție. Atât.”
Europa Liberă: Presupuneți Dvs. că, în surdină sau pe față, Partidul Democrat se va întoarce la tactica veche de negociere polivalentă pe timpul lui Marian Lupu, când spunea „noi suntem compatibili și cu stânga, și cu dreapta”, un șantaj subtil la adresa europenilor?
Igor Volnițchi: „Așa iese aici. Eu vreau să revin la ceea de unde am început această emisiune, noua polarizare a societății între unioniști și stataliști. Această nouă polarizare este într-un fel favorabilă actualei guvernări în condițiile în care factorul european nu o va mai favoriza din punct de vedere electoral, atunci, pe fonul noii polarizări între stataliști și unioniști, ei se vor poziționa în centru ca și concilianți, acea balanță atât de necesară politicii și societății din Republica Moldova, în general, și toate aceste mișcări, repoziționări vor face uitat factorul european. Asta, probabil, e o miză de plan secund, o miză secretă, o miză de rezervă a actualei guvernări.”
Europa Liberă: Vreau să vă întreb în legătură cu asta, interfața românească, nu veți nega faptul că Partidul Democrat se folosește de interfața românească, chiar dacă ea este un pic șifonată?
Vitalie Ciobanu: „România fiind sigur avocatul dedicat al Republicii Moldova pe calea integrării europene și sinceră în ajutorul multiplu pe care ni-l acordă într-un mod dezinteresat absolut, cel puțin această, hai să spun, continuitate a politicii românești, a întregii clase politice, indiferent stânga-dreapta, indiferent de regimul de moment trebuie remarcat și trebuie salutat. E ceva care întrunește un consens național în România, însă problemele de la București ale guvernării actuale care este contestată, iată, și în stradă, preocuparea actualilor guvernanți de la București să modifice legile justiției într-un așa mod, încât să se scoată de sub pericolul unor condamnări penale unii dintre reprezentanții de vârf ai actualei puteri de acolo.
Toate aceste lucruri parcă aduc mai mult a practicile basarabene actuale
Partidului Democrat de aici, unde reforma justiției este absolut total blocată și domnul Volnițchi spunea mai devreme că la asta se va rezuma angajamentul pro-european, la un articol în Constituție și atât, și cu asta se va termina și agenda de reforme, din păcate, în Republica Moldova într-un an electoral, chiar dacă dl Alexandru Tănase este foarte optimist și vrea să ne convingă că va reuși.”
Europa Liberă: Un asterisc exact aici. Dl Tănase a spus clar și răspicat că „reforma justiției a fost un eșec”, da? Ultima dată cine a condus-o? Ministrul Cebotari care…
Vitalie Ciobanu: „Cebotari.”
Europa Liberă: Vă amintiți ședința comună cu ministrul Justiției din România și infatuarea că mergem mână în mână pe calea reformei? De fapt, în sensul acesta spuneam că, fără îndoială, ceea ce acordă România, începând de la gazoduct și terminând cu burse, este extrem de valoros și nu depinde de voința politică a unei guvernări provizorii…
Vitalie Ciobanu: „Din fericire.”
Europa Liberă: Da, dar guvernarea asta care are niște păcate nu trebuie, probabil, îmbrățișată și salutată în domeniile la care Chișinăul este restanțier, în sensul acesta, dacă nu cumva seamănă cu manevra cu unioniștii, deci acum este favorabilă sau semi-favorabilă ca să se șupurească cumva pe o portiță ocazională?
Vitalie Ciobanu: „Sigur. De bună seamă că va specula portița asta românească. Dl Candu, spicherul Parlamentului, parcă chiar a făcut o declarație așa, foarte patetică, a zis că angajamentul electoral fundamental al PD-ului va fi finalizarea proiectelor de interconectare energetică cu România, adică cu Uniunea Europeană, cu spațiul european. Foarte bine, să facă treaba asta și atunci, cum să zic, măcar își vor trece o bilă albă reală, pe merit, în palmaresul guvernării astea foarte complicate și contestate, dar nu sunt optimist că vor reuși prea mult, pentru că vor fi prinși în jocuri electorale, vor dansa acest cadril și riscant, și care nu mai are nicio credibilitate, contrele astea pe care le au cu Dodon și cu socialiștii, dar cum bine spunea Igor mai devreme, ei își pregătesc pe undeva terenul unei viitoare guvernări. Poate nu se va întâmpla așa, sper să nu se întâmple așa cu socialiștii, împreună cu socialiștii pe o platformă statalistă.
Socialiștii vor veni cu Putin, cu Rusia, cu piața rusă; domnii de la PD vor spune, „nu putem ignora Uniunea Europeană, pe de altă parte, suntem stat suveran, avem nevoie și de piața rusă, să restabilim legăturile cu Moscova”. Și iată așa, adică vom asista, de fapt, la un teatru deja vu din care nu am putut ieși niciodată.”
Europa Liberă: Și atunci partenerii de ce acceptă cuiul lui Pepelea? Dvs. spuneți de gazoduct, dacă ei chiar au în vedere să accepte un partener românesc cu capital statal, care nu se va juca de-a țeava cum a fost până acum, va fi un partener care va semna un contract, va fi obligat să investească, să ducă la bun sfârșit lucrarea, pentru că, la rândul lor, cetățenii de dincolo vor întreba: pe ce ați cheltuit banii, ce înseamnă angajamentele? Și atunci de ce se angajează în așa ceva?
Vitalie Ciobanu: „Sigur… Sunt deocamdată doar bune intenții, fraze care sună bine, dau bine la electoratul național pro-european, chiar și minoritățile de aici, adică minoritățile rusofone n-ar nega neapărat nevoia de a avea relații bune și cu Estul, și cu Vestul, iar cred că dl Plahotniuc zicea mai demult odată că este bine să ne asigurăm independența energetică, să avem surse alternative, pentru că este firesc și… Adică, Domnia sa nu risca nimic, dimpotrivă, își mai adăuga o tușă pozitivă la portret. Nu e un risc prea mare, după părerea mea, pentru că și socialiștii sunt ipocriți în bună măsură, adică și dl Dodon își dă seama că are nevoie de alternative.”
Europa Liberă: Adică ar ști să facă balet. Apropo de ce spune dl Plahotniuc, pe mine m-a pus în gardă acea declarație contradictorie sau declarație în interiorul Partidului Democrat când dl Plahotniuc era foarte tolerant cu denumirea limbii române, în timp ce alții categoric îl contraziceau, și eu am zis, Doamne, ce democrație în Partidul acesta Democrat și până la urmă mi-am dat seama că este ca și cu halvaua, poate să spună halva oricât ar spune.
Igor Volnițchi: „Așa e. Într-adevăr, ei știu să joace abil, inclusiv știu să mimeze și ceea ce înseamnă democrație internă, de fapt, ei întotdeauna, chiar și atunci când erau în cadrul alianțelor pentru integrare europeană 1, 2, 3 și erau puse în discuție subiecte foarte și foarte sensibile, de fiecare dată democrații, din câte îmi amintesc, foloseau acest argument: „la noi democrația internă în partid e una veritabilă, avem jumătate de fracțiune care e pentru și jumătate care e contra, înțelegeți, haideți mai bine, noi nu vă putem garanta numărul de voturi ca și partid unitar, parte a unei coaliții de guvernare, haideți atunci mai bine să-l lăsăm pe linie moartă”.
E parte a unui joc politic și această democrație internă și, din câte îmi amintesc eu, nu au fost doar ei unicii. La un moment dat și liberal-democrații au folosit acest argument al democrației interne și chiar liberalii de câteva ori…”
Europa Liberă: Procedeu politic.
Igor Volnițchi: „Da, asta face parte din jocul politic.”
Europa Liberă: Apropo să vă mai întreb și despre o altă componentă. Până acum am discutat despre modul în care înțelege dominanta parlamentară să se comporte, să profite, să ia punctele necesare. În ce măsură în spectacolul acesta se vede încotro este împinsă opoziția – cea parlamentară și cea neparlamentară –, în ce colț este strânsă opoziția și ce marjă de manevră îi lasă Partidul Democrat?
Igor Volnițchi: „Opoziția, din păcate, nu are capacitatea să învețe din greșelile altora ca în acel proverb și nici măcar din ale sale, ceea ce este foarte și foarte regretabil. Cum a început anul 2018 pentru opoziția pro-europeană din Republica Moldova? Cu element de gâlceavă, parcă era un bloc în toamnă, am înțeles, între PAS și PDA, acum vedem niște ieșiri ale liderilor celor două partide pe la unele emisiuni, inclusiv și aseară am văzut o emisiune. Parcă blocul acesta nu mai este atât de „beton”, vorba lui Mihai Ghimpu, și în timp ce opoziția pro-europeană își consumă energia, timpul și efortul în aceste dispute sterile, până la urmă, ce fac cei care nu-și doresc această opoziție să crească?…”
Europa Liberă: Pardon, Igor, dar s-a confirmat, blocul va exista!
Igor Volnițchi: „S-a confirmat, dar am înțeles că au reapărut în prim-plan discuțiile despre modalitatea de reprezentare la capitolul candidați.”
Europa Liberă: Bine, asta-i tehnologia selectării sau purgatoriului pe care îl vor trece candidații, dar în principiu blocul este cu două capete, dar eu vreau să știu ce coridor de mișcare i-a lăsat guvernarea opoziției?
Igor Volnițchi: „Asta-i, că nu prea i-a lăsat. Acum, societatea din Republica Moldova este polarizată artificial de către marile forțe politice, de către unele forțe politice pe două principii clare. Ei sunt impuși să aleagă acum între pro-ruși și anti-ruși și eu aici nu prea văd unde se regăsesc partidele din opoziția pro-europeană, pentru că ei sunt într-o situație destul de delicată – sau mergeți pe agenda anti-rusească pronunțată pe care o impune Vlad Plahotniuc și partidul său, și în acest fel confirmați teza expusă de democrați că după alegeri veți face o coaliție de guvernare comună, ceea ce-i dezavantajează total pe cei din opoziția de centru-dreapta, sau rămâneți pe tușă, asta e prima polarizare și a doua polarizare…”
Europa Liberă: Adică asta confirmă ceea ce spuneați Dvs. că refrenul pro-european n-o să mai conteze?
Igor Volnițchi: „Asta e. Și a doua polarizare – unioniști-stataliști. Această polarizare, care prinde contur tot mai real și care e împinsă puternic din spate de jucători politici serioși și care nu sunt din tabăra pro-europeană, din nou scoate pe tușă opoziția pro-europeană. Asta și aveam în vedere când ziceam: „lăsați problemele voastre interne cu principiile voastre în meritocrație, o să vină timpul și o să vorbiți și despre asta, încercați să vă poziționați cumva, că acum se fac așezările pentru marele joc politic din toamnă. Din păcate, eu nu văd acest lucru.”
Europa Liberă: Vitalie, dumneata ce vezi în coridorul acesta lăsat pentru opoziție? În ce probe se poate produce opoziția, ca să fie prezentă și ea în meciul acesta?
Vitalie Ciobanu: „Confirm, este și impresia mea; confirm comentariul lui Igor Volnițchi. O zonă în care ar putea puncta opoziția este, dacă vorbim de unioniști și stataliști, adică patrioți și „vânzători de neam”, ar fi să insiste, bunăoară, pe schimbarea art. 13 din Constituție cu privire la denumirea limbii de stat. Am mai vorbit despre asta și la alte emisiuni. Va fi un test pentru actuala guvernare, pentru că ei adoptă decizii din astea, declarații anti-rusești, care sigur provoacă și ațâță Moscova, dar în ce mod aceste declarații schimbă realitățile interne și consolidează identitatea acestui popor, vectorul pro-european și agenda de reforme? Acesta este un punct.
Al doilea punct sunt protestele punctuale pe care le face, am văzut, bunăoară, PAS-ul la ANRE mai deunăzi când și-au exprimat dezacordul și indignarea față de felul în care guvernarea manipulează cu prețurile la gaze, în general, la agentul termic. E o pâine de mâncat, vreau să zic, să demaști cartelul acesta PD-PSRM în zona energetică. Tudor Botnari, șef la „MoldovaGaz”, pus acolo cu acceptul lui Igor Dodon, care a mers cu diligențele respective la Moscova, a obținut din partea „Gazprom”-ului acordul pentru această înțelegere, așa că uitați-vă, poftim, avem pe față demascată această cârdășie PD-PSRM. Deci, vorbim mai curând despre problemele oamenilor. În fond, asta era și agenda anticorupție și în campania electorală a opoziției unite. Deci, să continue ideea anticorupție, să vorbească despre vectorul european, care trebuie confirmat prin reforme reale, cuantificabile. Uitați-vă și în sondaje: toată lumea reclamă, în primul rând, sărăcia, corupția, lipsa locurilor de muncă, exodul catastrofal.”
Europa Liberă: Adică aceleași atuuri? Da.
Vitalie Ciobanu: „Până la urmă, aceste atuuri. Sigur că nivelul acesta geopolitic nu poate fi ignorat, pentru că nu suntem, nu știu, un stat autarhic, Elveția, cum visează unii. În niciun caz. Intrăm și noi în acest joc, dar trebuie să avem atuurile noastre, ca să putem marca puncte reale. Și în jocul acesta geopolitic, noi trebuie să atragem opinia publică de partea noastră, iar oamenii sunt sensibili la ziua de mâine, la ceea ce au în buzunar.”
Europa Liberă: Dar și Maia Sandu, și Andrei Năstase au încercat să păstreze o anumită echidistanță, celebra „batistă pe țambal” sau răspunsul evaziv al Maiei Sandu „cum o vrea poporul”. Tocmai din aceste considerente, să rămână pe terenul corupției, sărăciei, prețurilor la gaze ș.a.m.d. Or, o anumită categorie îi pune pistolul la tâmplă și întreabă: „Ești unionist, ești pentru limba română”?
Vitalie Ciobanu: „Păi, ziceam că iată în chestiunea limbii române opoziția poate să se manifeste mai pregnant, să insiste și să mai satisfacă niște așteptări, așteptările, să spunem…”
Europa Liberă: Să testeze intențiile guvernării?
Vitalie Ciobanu: „Totodată, da. În privința chestiunii Unirii, sigur e un aspect delicat. Maia Sandu în mod, hai să spun, salutar a zis, a salutat, la rândul ei, aceste declarații ale unor primării, spunând că este dreptul cetățenilor să decidă, să se afilieze, bineînțeles. Adică și lumea trebuie să înțeleagă, dar, bine, vorbim de electoratul de bază care operează cu noțiuni extrem de volatile sau adeseori schematice.
Jocul este complicat, sunt prea multe probleme pentru o țară atât de mică precum Republica Moldova. Și uneori e greu și pentru liderii ăștia politici – îi înțeleg, nu vreau să-i justific – să găsească tonul potrivit, mai ales că ambii lideri ai opoziției – și Maia Sandu, și Andrei Năstase – s-au impus în conștiința publică mai curând venind pe latura asta anticorupție, vorbind despre problemele reale ale oamenilor, despre compromiterea vectorului european, de demagogia nerușinată a actualei puteri.
Acum să vorbești din nou: „Europa, Europa, Europa” devine tautologic, începi să te confunzi cu demagogia puterii. Deci, sigur că e complicat să te delimitezi și în același timp să nu sacrifici și latura geopolitică – orientarea de bază. Până la urmă, un stat de drept îl putem construi doar în interiorul Uniunii Europene.”
