În presa de azi, e vorba aproape numai de alegeri: din Republica Moldova dar, firesc, mai ales din România. G4Media difuzează două știri din surse moldovenești. Una, despre lansarea candidaturii la alegerile prezidențiale a reprezentantei partidului „Șor”, al cărui lider a fugit din țară, fiind acuzația de corupție. Neputând participa fizic la lansarea Violetei Ivanov, Șor a participat virtual, apărând în mărime naturală pe un ecran imens plasat pe scenă, la conferința de presă, chiar lângă candidata sa, și a avut de asemenea o intervenție live. Cea de a doua știre dă detalii despre debutul campaniei electorale pentru prezidențiale. Sunt înscriși șase candidați, Andrei Năstase (Platforma DA), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), Renato Usatîi (Partidul Nostru), Igor Dodon (independent) Violeta Ivanov (Partidul „Șor”) și Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate). G4Media amintește că Andrian Candu nu se află pe lista de candidaturi. Cererea lui i-a fost respinsă de Comisia Electorală Centrală.
Sorin Ioniță scrie pe contributors.ro că în primele zile de după aflarea rezultatelor la alegerile locale de duminică din România, Partidul Social-Democrat a fost derutat, mai ales de pierderea primăriei capitalei. Și-a revenit însă repede, pricepând că mai poate trage de timp și poate pune bețe-n roate cu scandalurile privind așa-zisele fraude ale anti-pesediștilor. De fapt, s-a dat startul campaniei pentru alegerile parlamentare. Pentru mai multă siguranță, pesediștii au depus deja, prin interpuși, o solicitare de amânare a parlamentarelor din 6 decembrie până în martie anul viitor. Între timp, trebuie inculcate următoarele idei: că PSD e o victimă a celorlalte partide politice, că volumul și tonul nemulțumirilor trebuie să crească progresiv, împrumutând cât mai mult din retorica președintelui american Donald Trump, și, la nevoie, pot să tragă după ei, pe post de victime colaterale, „și pe magistraţii membri în Biroul Electoral Central şi Biroul Eelectoral de sector în Bucureşti”. Ei sunt „puşi sub presiune imensă, pe alocuri apar „ameninţări mârâite”, mai ales că lucrează „în clădiri ce aparţin primăriilor încă PSD, păzite de agenţi locali PSD şi cu filmări în interior care ajung direct la PSD (adică la trusturile de televiziune care susțin PSD)”. S-au scos deja tunurile, crede Sorin Ioniță. Singura speranță e că nu toți liderii PSD se vor alinia la această strategie, că deci nu vor cere amânarea alegerilor „ca să nu se trezască cu o nouă mişcare precum cea declanşată de Ordonanţa 13”.
În Observator cultural sunt mai multe analize despre alegerile locale. Cea a lui Radu Carp caută să identifice elementul de noutate din acest scrutin: el ar consta în tendinţele de „translatare a teritoriului electoral” : USR PLUS a dislocat din teritoriul PNL, iar liberalii, din cel al pesediștilor. Sunt tendințe firești, crede Carp, și care țin de apartenența partidelor autohtone la familiile de partide europene. „Europenizarea partidelor politice româneşti s-a produs de la nivel naţional la nivel european, scrie Radu Carp. Acum este momentul ca europenizarea să se producă şi în sens contrar. Poate că USR, PNL sau PSD nu realizează această logică – o logică ce se pune în practică uneori chiar şi fără voinţa lor. Este poate efectul cel mai interesant al alegerilor din 27 septembrie”.
