Din sumarul ediţiei:
Un avocat transnistrean a ieșit la un pichet individual în fața Sovietului suprem, legislativul de la Tiraspol, cerând respectarea libertăților cetățenești, eliberarea unui activist civic și demisia pretinsului ministru de interne transnistrean Ruslan Mova. Explozia de la Beirut și conexiunile ei cu Republica Moldova au readus în discuție pericolul pe care îi prezintă depozitul de muniții expirate de la Cobasna, din regiunea transnistreană, aflat în gestiunea armatei ruse. În ce măsură oamenii din regiunea transnistreană sunt conștienți de acest pericol? Și alegerile din Belarus – ce urmează?
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Uniunea Europeană continuă să sprijine Republica Moldova pe durata pandemiei COVID-19, oferind ajutor personalului medical din regiunea transnistreană. Este vorba de un lot de echipamente de protecție - măști chirurgicale, respiratoare, halate și ochelari. Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene, a declarat: „Prin inițiativa UE „Solidari pentru sănătate”, ne dorim să ajungem la toți lucrătorii medicali din prima linie, care luptă cu pandemia”. Suportul este oferit ca urmare a solicitării adresate de Republica Moldova și este coordonat cu autoritățile țării. O a doua tranșă de ajutoare va conține mănuși, puls-oximetre, concentratoare de oxigen, monitoare pentru pacienți, 40 de ventilatoare, 1500 de kituri pentru testele de laborator și 12.000 de kituri pentru prelevarea probelor, în valoare totală de 2,8 milioane de euro.
Organizarea procesului educațional în cele opt școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană în condiții pandemice a fost discutată joi în cadrul grupului de lucru sectorial Chişinău-Tiraspol în domeniul educației. Reprezentanții Chișinăului au insistat asupra asigurării liberei circulații a celor 1500 de elevi și cca 400 de cadre didactice din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, precum și a mijloacelor de transport aparținând acestora, pentru a avea posibilitatea asigurării cu dezinfectanți, măști, săpun lichid și materiale didactice. Chişinăul insistă ca elevii și profesorii să poată circula în baza carnetului de elev și a legitimației de serviciu, se spune într-un comunicat al Guvernului de la Chişinău. Pe de altă parte, presa transnistreană scrie că Tiraspolul a cerut să-i fie prezentate pentru aprobare listele persoanelor care locuiesc în localitățile subordonate Chişinăului vor merge în fiecare zi la școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană.
La Tiraspol s-a decis că în noul an de studii elevii vor învăța în două schimburi, la școală vor fi maxim 4-5 ore, după care studiul va continua on-line de acasă. Elevii vor avea orele în aceeași sală de clasă, iar cantinele nu vor funcționa.
Avocatul transnistrean Stepan Popovski a ieșit vineri la un pichet individual în fața Sovietului Suprem, legislativului de la Tiraspol. Popovski a pledat pentru libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor și a cerut eliberarea unui activist civic arestat recent, Ghenadie Ciorba, dar și demisia așa-numitului „ministru de interne” din administrația separatistă de la Tiraspol, Ruslan Mova. Iată ce a declarat Stepan Popovski în timpul pichetului cu privire la motivele acțiunii sale de protest: „Am ieșit la un pichet individual – acest drept îmi este garantat de Constituție. [Am ieșit la pichet] pentru că se încalcă bazele unui stat democratic. Baza unui stat democratic este libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor”, a declarat avocatul Stepan Popovski. Detalii – în program.
În timp ce numărul alegătorilor fără domiciliu și a celor din regiunea transnistreană crește, numărul total al alegătorilor din Republica Moldova este în descreștere, atrage atenția Asociația Promo-Lex, după o analiză a datelor privind numărul total al alegătorilor înscriși în RSA la data de 1 iulie 2020, publicate pe pagina oficială a Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Este pentru prima dată după 2014 când potrivit datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor numărul total al alegătorilor din Republica Moldova scade. În același timp, continuă creșterea stabilă a numărului de alegători din regiunea transnistreană, dar și a celor fără domiciliu/reședință, inclusiv cei care au emigrat legal peste hotarele țării. În opinia Promo-LEX aceste date pot trezi suspiciuni și neîncrederea în calitatea listelor electorale și în consecință în rezultatele alegerilor.
Președintele Igor Dodon spune că negocierile asupra unui nou acord cu Rusia pentru împrumutul a 200 de milioane de euro vor începe „zilele următoare”. Dodon a făcut anunțul pe Facebook, miercuri, după convorbiri purtate la Moscova cu Dmitri Kozak, emisarul Kremlinului pentru relația cu Republica Moldova.
Bilanțul victimelor în urma puternicei explozii care a zguduit Beirut-ul pe 4 august a ajuns la peste 150 morți, iar 60 de persoane sunt în continuare date dispărute. Cel puțin cinci mii de oameni au fost răniți. Autoritățile libaneze cred că explozia a fost cauzată de detonarea unei mari cantități de nitrat de amoniu, care a fost stocată în port timp de șase ani, după ce a fost confiscată de pe un vas sechestrat din cauza datoriilor. Potrivit relatărilor de presă, vasul și marfa aparțineau unui om de afaceri rus, iar vasul naviga sub pavilionul Republicii Moldova. La câteva zile de la catastrofă, șocul tragediei s-a transformat în furie și zeci de mii de libanezi au ieșit sâmbătă în stradă și au cerut demisia politicienilor de la putere.
Premierul român Ludovic Orban a anunțat vineri, 7 august, că a fost finalizat gazoductul Ungheni-Chişinău, ceea ce va da posibilitatea furnizării de gaze din România în Republica Moldova. Orban a spus că investiţia realizată de Transgaz „va oferi o alternativă locuitorilor din Republica Moldova la gazul rusesc”.
Vineri, autoritățile de la Minsk au reținut trei corespondenți ai televiziunii Current Time veniți să relateze despre alegerile prezidențiale din 9 august. Sâmbătă, colegii noștri au fost expulzați în Ucraina. Opoziția din belarus se așteaptă la falsificarea masivă a alegerilor de duminică în favoarea lui Alexandr Lukașenko, aflat la putere de 26 de ani, și planifică ample acțiuni de protest în zilele care vor urma, pentru a cere respectarea voinței expuse real de oameni la votare.
***
Europa Liberă: Săptămâna trecută organizația neguvernamentală din regiunea transnistreană „Contribuție la o justiție eficientă” și Centrul Apriori au cerut ca în stânga Nistrului să fie trimisă o misiune internațională pentru monitorizarea drepturilor omului. Petiția a fost adresată ONU, OSCE, ambasadorilor Federaţiei Ruse, Ucrainei, SUA și șefului Delegației Uniunii Europene, precum și premierului moldovean și liderului administrației transnistrene. Primul motiv invocat pentru o astfel de misiune ține de recentele dosare penale deschise unor persoane indezirabile pentru puterea de la Tiraspol, persoane acuzate de extremism. Al doilea motiv este lipsa unor mijloace eficiente de apărare a drepturilor și libertăților pentru oamenii care se află în Transnistria.
Semnatarii petiției au cerut să fie organizate de urgență audieri internaționale pe marginea cazurilor de încălcare a dreptului la exprimare a opiniei, drept prevăzut de articolul 10 al Convenției europene a drepturilor omului, dar și a dreptului la întruniri, prevăzut de articolul 11, încălcări care s-au produs anul acesta în regiunea transnistreană.
Semnatarii mai cer instituirea unei misiuni internaționale pentru drepturile omului în Transnistria, care va activa până la reglementarea definitivă a conflictului și va crea un mecanism eficient de protejare a drepturilor omului.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursu, transmite că avocatul Stepan Popovski, directorul organizației neguvernamentale „Contribuție la o justiție eficientă”, a ieșit vineri la un pichet individual în fața Sovietului Suprem de la Tiraspol. Popovski a pledat pentru libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor și a cerut eliberarea unui activist civic arestat recent, Ghenadie Ciorba, dar și demisia așa-numitului „ministru de interne” din administrația separatistă de la Tiraspol, Ruslan Mova. O recentă lege a extremismului reduce la tăcere oponenții administrației de la Tiraspol. Mai multe persoane acuzate de extremism în baza acestei legi au reușit să fugă din regiunea transnistreană, iar Ghenadie Ciorba este singurul care a fost fizic capturat și întemnițat de pretinsele forțe de ordine transnistrene.
Stepan Popovski a povestit în detaliu pe pagina sa de Facebook cum a fost reținut, interogat timp de trei ore și apoi eliberat de forțele de ordine transnistrene și a anunțat că se va plânge pe acțiunile abuzive ale miliției.
Iată ce a declarat Stepan Popovski în timpul pichetului cu privire la motivele acțiunii sale de protest:
„Am ieșit la un pichet individual – acest drept îmi este garantat de Constituție. [Am ieșit la pichet] pentru că se încalcă bazele unui stat democratic. Baza unui stat democratic este libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor. Aceste două libertăți au fost încălcate în raport cu Ghenadie Ciorba. Sunt încălcate și alte drepturi și libertăți – despre asta este a doua mea pancartă. Puterea nu reacționează, din contra, suprimă aceste libertăți ale omului”, a declarat avocatul Stepan Popovski.
***
Din 1 august în stânga Nistrului a început recrutarea tinerilor în armata regiunii separatiste. Armata transnistreană este calificată ca fiind în afară legii de autoritățile de la Chişinău, care o consideră drept „structură paramilitară ilegală”, iar organizațiile de apărare a drepturilor omului o califică drept o formă de privare de libertate. Despre tratamentele degradante și tortura din armata transnistreană a vorbit și un tânăr din regiune, Alexandr Rjavitin, care a fugit din armata transnistreană. Experiențele din armată a mai multor tineri din stânga Nistrului au fost relatate și într-o carte scrisă de tânăra scriitoare, Larisa Kalik. Pentru această carte Larisei i-a fost deschis dosar penal pentru extremism.
Serviciul militar obligatoriu durează un an în regiunea transnistreană, iar o parte dintre soldați merg seara acasă pentru ca dimineața să revină în unitate. După ce vor trece comisia militară, tinerii recruți vor face un curs de două săptămâni de pregătire. Campania de recrutare se va încheia la sfârșitul anului.
În paralel, câteva mii de soldați au început repetițiile pentru parada militară care va avea loc pe 2 septembrie pentru a marca 30 de ani de la autoproclamarea regiunii separatiste. Repetițiile au loc pe aeroportul din Tiraspol, care este nefuncțional. Chiar dacă criza sanitară a afectat puternic economia transnistreană și bugetul regiunii face față cu greu cheltuielilor curente, administrația de la Tiraspol a decis să nu renunțe la paradă, la care va participa și tehnica militară. Înainte de repetiții, aeroportul a fost prelucrat cu soluție dezinfectantă. Iar cei peste 1200 de militari și 150 de unități de tehnică au mărșăluit sub soarele arzător la o căldură de 40 de grade. Repetiția generală a paradei va avea loc pe 30 august în piața centrală a orașului Tiraspol.
***
Președintele Libanului a spus că ancheta asupra exploziei de marți dintr-un depozit al portului Beirut va stabili dacă deflagrația soldată cu cel puțin 154 de morți și peste 5000 de răniți a fost rezultatul vreunei acțiuni externe sau doar al neglijenței și întâmplării.
Autoritățile libaneze cred că explozia a fost cauzată de detonarea unei mari cantități de nitrat de amoniu. Substanța folosită la producerea îngrășămintelor, dar cu un puternic potențial exploziv, a fost stocată în port timp de peste șase ani, după ce a fost confiscată de pe un vas sechestrat din cauza datoriilor. Potrivit relatărilor de presă, vasul și marfa aparțineau unui om de afaceri rus, iar Agenția Navală a Republicii Moldova a confirmat că nava naviga sub pavilion moldovean în momentul sechestrării.
Dezastrul din Beirut ne face să ne întrebăm cât de sigur este depozitul de armament de la Cobasna, unde se află cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est. Localitatea se află sub jurisdicția Tiraspolului, iar accesul în zonă este strict interzis. Nimeni, în afară de autoritățile transnistrene și ruse, nu cunoaște până astăzi cantitatea, tipul și starea munițiilor din Cobasna.
Aici se păstrează munițiile fostei Armate a 14-a, dar și o parte din armamentul, evacuat în anii `90 de armata sovietică, din fosta RDG și Cehoslovacia. Nenumăratele discuții și negocieri privind evacuarea acestora din regiune, precum și tratatele semnate cu oficialii ruși nu au dat rezultate. După tragedia de la Beirut securitatea acestui depozit – ce pare uitat de lume – a revenit în actualitate. Liliana Barbaroșie are detalii:
Între întrebarea câtă corupție moldovenească ar fi la mijloc în criza libiană, generată de amplele explozii din Beirut, și nevoia urgentă a unei anchete pentru a-i identifica pe funcționarii moldoveni corupți care ar fi luat și mai iau șpagă pentru pavilioane navale, se discută mult la Chișinău în aceste zile mai ales despre un pericol cel puțin similar, ce ar exista în legătură cu depozitele de muniții de la Cobasna.
Opoziția, cea care a dat tonul în această dezbatere, crede că exploziile din Beirut reprezintă o mică parte din ce s-ar putea întâmpla în R. Moldova în cazul unui accident la Cobasna. Tot opoziția crede că binecunoscuta de toți soluție, adică evacuarea neîntârziată a munițiilor, nu se întâmplă în primul rând din cauza obedienței față de Rusia a actualelor autorități de la Chișinău, în primul rând a președintelui Igor Dodon.
În mediul experților internaționali, problema insecurității depozitelor de la Cobasna este pusă demult în fața oricăror altor pericole: și a celui militar, prezent mai ales de la începutul crizei transnistrene, și chiar a celui politic, rezultat din potențialul de subminare a suveranității statului prin simpla prezență pe teritoriul său a unor trupe și muniții străine.
Cum se văd însă lucrurile de la Chișinău? L-am întrebat mai întâi pe Ion Leahu, un fost oficial din comisia unificată de control:
„Pe parcursul perioadei de la 1992 încoace, cel puțin de două ori la Cobasna au fost admiși ambasadori ai statelor CSI cu reședință în Republica Moldova. La prima vizită s-a atestat un dezastru – o mare parte din armament, muniții, proiectile, inclusive cu reacție pentru Katiușa, se păstrau la suprafață, în lăzi deteriorate. Pericolul era foarte mare – ne-a păzit Dumnezeu atunci că nu s-a găsit un răufăcător care să provoace un dezastru. Însă, după aceasta, rușii au luat anumite măsuri și o parte din averea militară a fost dusă în alte depozite, inclusiv ale armatei transnistrene. O altă parte a fost ascunsă în depozitele staționare care sunt acolo, pe teritoriul bazei de la Cobasna. Dar asta nu înseamnă că pericolul a dispărut. În primul rând au loc procese de uzare, iar în procesul de uzare au loc procese chimice care nu pot fi controlate. Deci, în orice clipă putem avea și acolo explozii involuntare din cauza modului în care este păstrat armamentul. Însă, repet, spre deosebire de Beirut, aici avem depozite separate și explozia într-un bunker nu neapărat ar putea condiționa detonarea în altul. Deși, totul e posibil.”
Să-i credem pe ruși? E opțiunea fiecăruia
Iată și răspunsul unui fost ministru al apărării, Vitalie Marinuța:
„Problema e că în ultimele două decenii la aceste depozite nu a fost permis accesul la nici un fel de observatori internaționali, de aceea informația este furnizată doar de regimul separatist sau contingentul Federației Ruse. Să-i credem pe ruși? , dar chiar și din ce cunoaștem, 20 de mii de tone de muniții cu termenul de exploatare și păstrare expirat, sunt un pericol. De aceea, eu nu m-aș baza pe faptul că Federația Rusă a mai pus o tonă-două de beton între muniții și aș insista ca ele să fie evacuate.”
Fostul șef pe reintegrare, Alexandru Flenchea, ex-vicepremier în debut de mandat a actualului cabinet Chicu, crede că recentele explozii de amploare din Libia ar trebui să impulsioneze eforturile de căutare a unei soluții pentru depozitul de muniții ruse de la Cobasna și că, fiind cea mai interesată, R. Moldova ar trebui să fie prima care să insiste pe acest lucru. O ultimă propunere rusească în acest sens - lansată în august 2019 de Șoigu, ministrul rus al apărării - prevedea inițierea unui nou proces de casare a munițiilor stocate la Cobasna, dar timp de un an lucrurile nu s-au mișcat din loc.
Alexandru Flenchea: „Din primele zile de independență a Republicii Moldova și până în prezent, fără excepții, toate guvernările care au fost până acum în Republica Moldova au zis clar că prezența militară străină pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să înceteze necondiționat și trebuie să fie retrase trupele străine - și munițiile, și armamentele. Bine, armamentele au fost retrase, a rămas un stoc impresionant de muniții și știți foarte bine că în ‘99, în cadrul summitului OSCE, Rusia s-a angajat să retragă tot ce a mai rămas, lucru care nu s-a mai întâmplat și sunt câteva probleme.
Prima și cea mai importantă este, dincolo de problemele politice la care deja m-am referit, problema de ordin politic, și anume subminarea suveranității statului nostru prin prezența trupelor și munițiilor străine fără acordul țării-gazdă. Din punctul de vedere al securității și al siguranței populației și a mediului vor fi îngrijorări atâta timp cât există lipsă de informație și transparență cu privire la ce este acolo. Deci, există estimări că ar fi în jur de 20 de mii de tone, dar adevărul e că, cel puțin din 2008, în afară de militari ruși, de ofițeri ruși, la Cobasna nu a fost nimeni. A fost o vizită a ambasadorilor țărilor membre OSCE de la Viena în vara anului 2008, dacă îmi amintesc corect, nu au fost experți, asta tot e important, că nu au fost experți capabili să evalueze conținutul acelor depozite sub aspect de riscuri de ordin militar și sub aspect de riscuri de ordin de siguranță, adică de siguranță antiincendiară și explozii, și toate legate de asta.
Iarăși, repet, dincolo de marea problemă de ordin politic, riscuri de securitate și pericolul eminent de dezastru persistă, pentru că cel puțin din spusele experților care au fost totuși acolo în perioada când Federația Rusă coopera în cadrul angajamentelor sale în cadrul OSCE, estimările sunt că ceea ce a mai rămas acolo, de fapt, sunt muniții vechi, învechite și moral, dar cel mai important fizic, care nu mai pot fi transportate și asta la fel e una din estimări și una din interpretări că ceea ce a mai rămas e ceea ce nu a putut să fie fizic transportat în perioada 1999-2004, când au avut loc evacuările pe cale ferată. Deci, vă dați seama, înseamnă ceea ce fizic nu poate fi transportat, nu este transportabil, probabil poartă riscuri de securitate.”
Europa Liberă: Nu se poate chiar nimic de făcut, ziceați de la început că toate guvernele mereu au cerut evacuarea, nu se poate? Dl Șoigu zicea că hai să casăm sau să înnoim, n-am înțeles exact ce se intenționa, nu s-a întâmplat nimic. Chiar nu se poate nimic de făcut?
Alexandru Flenchea: „De ce nu se poate? Se poate și, mai mult decât atât, cred că la un moment dat și se va întâmpla, pentru că, evident că în momentul în care Cobasna devine o problemă mare, și eu sper să nu fie, în sens de incidente și explozii, implicit asta va însemna probleme foarte mari de ordin politic pentru Federația Rusă.
Și eu cred că sunt riscuri pe care Kremlinul le înțelege și vrea să le evite, iar contingentul militar care este acolo să activeze într-un cadru mai confortabil, dacă vreți, în sensul că nu-i deranjează nimeni la modul practic, pentru că în cazul în care vor fi incidente nedorite acolo, sunt sigur că întreaga comunitate internațională, și nu doar OSCE și țările membre OSCE vor pune foarte serios problema retragerii și trupelor, și munițiilor și distrugerea lor. Deci, e un scenariu pe care din considerente politice Federația Rusă vrea să-l evite și eu cred prin asta se explică declarația lui Șoigu din luna august a anului trecut. Deci e un semnal de disponibilitate a Federației Ruse de a aborda problema și de a o rezolva. Cum să fie rezolvată, e o altă întrebare, pentru că eu văd aici, în acea declarație și oportunități, dar și riscuri și depinde exclusiv de Chișinău cum gestionăm disponibilitatea anunțată a Rusiei, pentru că riscurile implicite care există nu trebuie să ne descurajeze în sensul ca să renunțăm și să nu mai facem nimic.”
Europa Liberă: Dar nu vi se pare că s-a renunțat, dacă nu s-a întâmplat nimic din august până acum?
Alexandru Flenchea: „Nu, eu cred că și situația legată de COVID, pe de o parte, a suspendat multe procese în sensul relațiilor internaționale, pe de altă parte, probabil și cadrul electoral al anului 2020 tot și-a lăsat amprenta. De asta vreau să cred, pentru că nici COVID, nici alegerile prezidențiale în Republica Moldova, nici referendumul din Federația Rusă pe care s-a mizat mult, niciuna din ele nu anulează pericolul pe care îl prezintă depozitele de la Cobasna.
E un mare lucru diplomatic care trebuie inițiat de Chișinău și făcut în mare parte de Chișinău...
Asta cred că e vorba doar de o suspendare și cred că discuțiile vor fi reluate mai târziu și, repet, cred că Chișinăul este actorul care trebuie să fie proactiv și să țină subiectul mereu pe agenda discuțiilor, pentru că vrei, nu vrei trebuie să se înceapă. În primul rând, este țara noastră, teritoriul nostru și oamenii noștri, și responsabilitatea statului nostru, în al doilea rând, e un proces de distrugere de muniții vechi și expirate care necesită pregătiri și care necesită și un cadru juridic bilateral. Deci e nevoie de acorduri bilaterale pentru a reglementa acest proces, e nevoie de aranjamente pentru asigurarea transparenței acestui proces prin intermediul OSCE, deci e un mare lucru diplomatic care trebuie inițiat de Chișinău și făcut în mare parte de Chișinău.”
***
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii de rând în ce măsură îi îngrijorează faptul că nu foarte departe de casele lor, în depozitul de la Cobasna, sunt depozitate câteva zeci de mii de tone de muniții învechite.
- Nici nu m-am gândit la asta. Da, e cam înfricoșător. Dar sunt oameni mai suspuși, ei trebuie să răspundă la astfel de întrebări.
- Eu cred că acolo totul este în siguranță. Mai ales dacă nu va umbla nimeni pe acolo și nu-i va deranja pe ruși.
- Acolo e protecție triplă – transnistreană, rusească și a Republicii Moldova. Totul este sigur, nu vă faceți griji.
- Noi suntem Ministerul apărării, sau ceva de genul acesta, ca să știm aceste lucruri, să discutăm despre securitatea și necesitatea lor? Eu nu știu dacă noi suntem cei în drept să decidem aceste chestiuni – dacă este bine sau rău și dacă are vreun impact asupra securității noastre.
- Nu-mi fac griji. Atâta timp cât armată rusească păzește acolo, totul este bine. E adevărat că sunt unii care vor să o scoată de acolo, să pună niște căști prostești ale ONU… Nu! Eu cred că atâta timp cât Rusia stă de pază aici, totul va fi bine.
- Despre Cobasna multă lume vorbește de ani de zile. Dar ce am auzit eu este că militarii noștri urmăresc cu mare atenție ce se întâmplă acolo. Iată de ce eu stau liniștită că pe noi ne apără armata noastră a rmn. Plus că guvernanții noștri au grijă ca oamenii să nu aibă de suferit.
- De-o sută de ani totul este în siguranță – de ce să ne temem? În plus, poate ne mai prind bine (munițiile depozitate la Cobasna – n.red.)
- Noi am auzit de Cobasna încă în 1992. Acel armament se păstrează acolo demult. Eu cred că el este totuși periculos. Nouă demult ni se spunea că noi suntem ca pe un butoi cu pulbere. Iată de ce trebuie inventariat și văzut – poate că unele muniții trebuie casate?
***
Opoziția din belarus se așteaptă la falsificarea masivă a alegerilor de duminică în favoarea lui Alexandr Lukașenko, aflat la putere de 26 de ani și care candidează pentru încă un mandat, și planifică ample acțiuni de protest în seara zilei de duminică și în zilele care vor urma, pentru a cere respectarea voinței expuse real de oameni la votare, ne-a relatat într-un interviu jurnalista Natalia Radina, redactor-șef al site-ului Hartia 97, unul dintre cele mai populare portaluri on-line de opoziție din Belarus.
Natalia Radina a fost printre jurnaliștii persecutați de regimul Lukașenko – ea a stat în închisoarea KGB-ului de la Minsk și risca 15 ani de detenție „pentru organizarea unor dezordini în masă”. A reușit să plece din țară și acum redacția lucrează din Polonia. Recent, Natalia Radina a anunțat că a ajutat la aducerea în siguranță în UE a copiilor principalei concurente a lui Lukașenko, Svetlana Tihanovskaia, după ce aceasta a fost amenințată că îi vor fi răpiți copii dacă nu-și va retrage candidatura.
Natalia Radina: „Pot să vă spun din start că în Belarus nu a fost niciodată liniște ca în tanc. Trebuie să înțelegeți că acolo e o dictatură și că revoltele împotriva acestei dictaturi aveau loc în Belarus permanent – minim cu ocazia fiecărei campanii prezidențiale, pentru că Lukașenko a falsificat cu obrăznicie rezultatele tuturor alegerilor și desigur că oamenii au protestat. Desigur că au fost represiuni, desigur că demonstrațiile erau înăbușite, dar oamenii nu cedau, în fiecare an au loc și acțiuni de protest de amploare ale opoziției.
Iar ceea ce vedem astăzi este că deja întreaga țară s-a ridicat împotriva acestui dictator urât de toată lumea. Pentru că raitingul real al lui Lukașenko acum este de 3% - cred că pentru cei din Republica Moldova va fi interesant să afle acest lucru. Nu există nicio susținere reală, totul este doar propagandă, oamenii îl urăsc. Și ceea ce vedem astăzi, faptul că zeci de mii de oameni ies în stradă, protestează și susțin candidații de alternativă la președinție, asta vorbește despre faptul că, gata, timpul lui Lukașenko a trecut.
Iată de ce situația este de așa natură că, într-adevăr, toată țara este acum împotriva lui Lukașenko. Așa că orice va încerca el să facă pe 9 august, să încalce din nou Constituția, să încalce legea – el oricum deja și-a semnat sentința. Lui Lukașenko i-a rămas foarte puțin timp, vă garantez asta.”
Europa Liberă: Deja de 26 de ani acest om este la putere și uneori pur și simplu e greu să-ți imaginezi că el la un moment dat pur și simplu va pleca. La fel, dacă cineva ar spune acum că Putin va pleca peste câteva zile, ar suna ușor cam neverosimil. În ce măsură oamenii pot avea curajul să exteriorizeze aceste stări de spirit de protest care poate că există la bucătărie, în discuții private și să iasă în stradă pentru a-și asuma responsabilitățile pentru aceste schimbări?
Natalia Radina: „Belarușii deja ies și vorbesc deschis despre asta. Iată câteva cifre – în regiuni în fiecare oraș ieșeau câte 20 de mii de oameni, în unele locuri mai puțini – dacă populația orașului era de 17 mii, ieșeau 3-4 mii. Adică de fapt ieșea un procent destul de mare dintre locuitorii acelor orașe. Și trebuie să înțelegem realitățile din Belarus – chiar și atunci când vorbim despre mitinguri sancționate, oamenii oricum își asumau niște riscuri când mergeau încolo, își asumau acest risc în mod conștient. Pentru că, gata, răbdarea e la limită. La Minsk, la mitingul-concert în susținerea Svetlanei Tihanovskaia au venit ultima dată în jur de 70 de mii de oameni. Adică este un număr imens de oameni, având în vedere că în oraș sunt sub două milioane de locuitori. Iată de ce trebuie să privim lucrurile realist.
„El are o poreclă care i s-a lipit fulgerător și acum nimeni nu-l mai numește decât „Sașa 3%”…
În plus, dictaturile cad pe neașteptate. Puteți să credeți în asta sau să nu credeți. Eu de exemplu cred că și Putin poate să cadă în orice moment. Într-un anumit moment răbdarea poporului crapă și atunci nimic nu-i mai poate salva pe dictatori – niciun fel de aparat represiv, niciun fel de hoarde de milițieni sau trupe OMON. În plus, trebuie să înțelegem că angajații din miliție, militarii, cei din OMON trăiesc și ei printre oameni, nu sunt orfani, au familii, au părinți, au copii și copiii și familiile lor sunt nemulțumiți de situația din Belarus. Adică acest lucru se întâmplă peste tot – adepți de-ai lui Lukașenko nu mai există nicăieri.
El are o poreclă care i s-a lipit fulgerător și acum nimeni nu-l mai numește decât „Sașa 3%”. Și eu cred că în realitate el nici 3% de susținere nu are. Și dacă veți ieși acum pe străzile din Minsk sau alte localități, nu veți găsi adepți de-ai lui.”
Europa Liberă: Natalia, ce scenarii vedeți pentru luni, 10 august?
Natalia Radina: „Eu văd scenariu pentru seara zilei de 9 august, indiscutabil și pentru 10, și pentru 11, deja s-a vorbit despre asta. E nevoie ca oamenii să iasă în stradă, în centrul orașului, nu doar în Minsk, dar și în alte orașe din Belarus, și în cele de importanță regională, și în centrele raionale. Oamenii trebuie să iasă în centrul orașului după închiderea secțiilor de votare, să ceară alegeri libere și corecte, trebuie să continuă să iasă și pe 10, și pe 11 august.
„Sper că militarii belaruși nu vor da curs unor eventuale ordine criminale…
Planul este de jumătate de milion în Minsk și alte orașe pe 9 august, un milion – pe 10 august, două milioane – pe 11 august. Se fac de asemenea apeluri de a organiza greve la întreprinderi în cazul falsificării alegerilor, și falsificări sigur vor fi. Așa că belarușii vor protesta, indiscutabil. Și indiscutabil să își vor apăra voturile.”
Europa Liberă: De exemplu la Chişinău, atunci când comuniștii au pierdut puterea, au fost evoluții foarte dure, au fost și morți, un scenariu foarte negativ. Știu că și în Belarus se vorbește despre faptul că Lukașenko poate recurge la metode foarte dure, inclusiv la provocări – despre asta vorbește și scenariul „militarii Vagner” și scenariul „cetățeni cu pașapoarte americane”, reținuți în Belarus…
Natalia Radina: „În ceea ce privește „militarii Vagner” este bineînțeles un spectacol pe care Lukașenko l-a organizat pentru a convinge Occidentul că rușii vor să-l scoată de la putere. De fapt, împotriva lui s-a ridicat poporul belarus și nu văd niciun fel de lozinci pro-ruse sau drapele rusești la mitingurile opoziției. Oameni luptă astăzi cu Lukașenko – gata, el i-a exasperat.
În ceea ce privește scenariile care pot urma, dacă el va da ordin ca forțele de ordine să intervină împotriva poporului belarus, sper că militarii belaruși nu vor da curs acestui ordin, pentru că este unul criminal. O astfel de crimă nu are termen de prescripție și dacă cineva va îndeplini acest ordin, va merge pe banca acuzaților împreună cu Lukașenko și va fi aspru pedepsit. Așa că în locul militarilor și celor din OMON și din alte subdiviziuni speciale eu nu mi-aș risca viața și soarta, pentru că timpul lui Lukașenko a expirat. Vă garantez. El nu va putea să mențină puterea prea mult timp, în condițiile în care toată țara îl urăște. Este o evidență.”
Aici e Radio Europa Liberă
